Libertate acordata adolescentilor

Raspunsuri - Pagina 4

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns bby_blu3 spune:

hm...v-a lasat Heaven in aer...poate va cobor eu...libertate intr-o anumita masura...mi se pare ok ca la 14-15-16 ani sa vi acasa la 8-9 seara si sa le spui parintilor ce ai facut daca te simti in stare si daca stii ca nu se pun cu gura pe tine si te tocesc ca pe creion ca de ce ai fost acolo si de ce ai fost cu nuj cine(parca nu iti vine sa mai zici nik si-ti piere tot kefu d vb)..e ok sa le spun in masura in care si ei inteleg ca fara sa gresesc nu pot ajunge sa stiu ce e bine..si voi ati dat cu capu d sus si acu stiti ce sa faceti pt ai vostri copii...mai lasati-ne si pe noi sa ne lovim ca nu facem bube...atentie insa la loviturile care se lasa cu cicatrici...
insa mi se pare aiurea ca la 17-18ani(18n fara o luna cat am eu) ai mei sa-mi impuna pe timp d vara sa fiu aks la 8 jumate-9 in conditiile in care se intuneca la 9 jumate-10,stie unde si cu cine sunt...si in plus mai si e de acord cu persoana...e de-adrept peste stangu'...nu zic,momentan trec a 12-a,BAC-kestii...n-am pretentii la disco sau altele...dar cred ca 10 e o ora rezonabila de intrat in casa la sf d sapt...1 seara...as vrea si eu o plimbare pe strada mare frumos luminata de mana cu prietenul,cu saruturi inocente si soapte spuse in fuga si cu teama...oare cer prea mult??stiu ca e vina celor din jur ca nu am aceste mici capricii..d c??pai cine face atatea crime,violuri,trafic d carne vie samdp..oamenii!!...dar totusi...e strada super animata la ora aia..nu are ce sa ti se intample atata timp cat stai in multime si in locuri luminate...si slava Domnului ca avem un centru cu lumina ca ziua in Pitesti...
ce ma sfatuiti ca nimic nu merge...nici strategia cu las eu un pic lasi si tu un pic...e mai degraba un soi de lasa tu un pic ca ma mai gandesc eu daca meriti sa las si eu un pic...si tot asa...eu las. si ciuciu...(pardon d expresie)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lorelei_19 spune:

mda, si mie mi se pare exagerat si pacat ca nu te lasa in pace parintzii tai. in definitiv ai si tu dreptul sa traiesti, iar la 18 ani e cam aiurea sa trebuiasca sa fii la 8-9 acasa. Ma rog, parerea mea e ca de pe la 16 ani potzi lasa fata sa stea mai mult - cu conditzia sa stii unde e si cu cine e.
vorbeste cu parintzii tai si spune-le sa te intzeleaga, sa accepte ca esti un om matur si sa aiba incredere in tine!
mult succes si sa ne mai spui ce-ai facut.

Paul are nevoie de noi:
http://www.ana-design.ch/paul/paul.htm

"Daca dragoste nu e, nimic nu e".

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns bby_blu3 spune:

been there,done that!!sunt hotarati si pace...ma multumesc cu faptul ca mai am un an si ma duc si eu la facultate(logic ca in alt oras) si scap de grija lor obsesiva pentru mine..ma protejaza de parca as avea 3 ani...dar ce sa le faci...cu cate vad la tv,cred si eu...oricum...mai astept sfaturi...va pe toate...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns dienusa14 spune:

Buna tuturor! Sunt destul de noua pe acest forum dar ceva ma determina sa intru in acest subiect chiar daca ceea ce va voi spune poate parea banal. Imi asum riscul!
Pana la o anumita varsta functioneaza pedepsirea si chiar "trasul de urechi" la copil. Cand, insa, personalitatea lui prinde contur, nu mai merge! Si atunci nu iti ramane altceva de facut decat sa insufli copilului tau valorile morale care vrei sa patrunda in personalitatea lui si sa te rogi pentru si impreuna cu el.Da, ai nevoie de multa rabdare si efectele poate nu se vor vedea imediat. E posibil ca dimpotriva, sa faca lucruri contrare a ceea ce l-ai invatat. Dar nu te pierde cu firea! Ceea ce i-a intrat in sufletel isi va pune amprenta asupra lui, mai devreme sau mai tarziu. Spun asta din proprie experienta: am fost un copil tare razvratit, mi-am manifestat prin tot felul de boacane revolta si impulsivitatea specifice varstei dar imi place sa cred ca am devenit un om matur si cuminte si pentru asta trebuie sa ii multumesc mamei mele care a stiut sa ma iubeasca, si in acelasi rand lui Dumnezeu ca a fost asa de bun cu mine.
Cu simpatie!

Mergi la inceput