Cind dispare Mos Craciun
As dori sa va intreb la ce virsta se dezvaluie copiilor ca Mos Craciun nu exista? Fetita mea are 9 ani, crede inca, dar a inceput sa puna tot felul de intrebari pentru ca citiva copii la scoala i-au spus ca nu exista. Ii voi rupa inima sa-i spun, dar nici nu vreau sa fie singura la virsta ei care sa mai creada in asa ceva. Deci ii spun sau nu?
Raspunsuri
LiliaToma spune:
S-a mai discutat aici: http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=87616&whichpage=1
Lilia si Amelia(26.09.2004)
Copiii vin pe lume cu agenda lor proprie: unii ne lumineaza viata, unii ne testeaza rabdarea, unii ne dau un scop, altii incep sa aiba grija de noi.. cert este ca atunci cand vin, copiii schimba totul.. ( DH)
Gabi_K spune:
eu i-am spus in clasa I. Decat sa afle de la altii, am preferat sa-i spun eu.
ex- gabibarta
Messa spune:
Eu am recunoscut "moshul" - putea sa se fi deghizat el, dar ochii nu mint niciodata si i-am recunoscut ochii. Dupa ce am tras o toana de plans ca "la mine nu a venit Moshul adevarat, inseamna ca nu am fost cuminte si nu ma iubeste si voi (mama si tata) ati chemat pe nenea Bocea (vecinul) ca sa nu ma supar eu, dar eu uite, mi-am dat seamaaaaa" ai mei au preferat sa imi explice ca nu exista Mosul adevarat, decat sa ma lase sa cred ca exista dar nu a vrut sa vina la mine .
corinadana spune:
Si eu am facut o gafa in calitate de Mos. Am fost rugata sa fiu Mos ptr niste copilasi ai vecinilor si am uitat sa mi dau jos inelul , si nu credeti ca fetita s a prins. I a zis mamei dupa ce "mosul" a plecat. Mami mosul era Corina ca am recunoscut inelul ei, si nu avea cea mica decat 5 ani!Cum poate Mosul sa aibe inelul Corinei pe deget?! Uf ce trist si de atunci n am mai fost Mos niciodata.
corinadana mama Ralucai
http://community.webshots.com/user/corinaraluca
Lala_D spune:
Apropo de '' Mos '' ...piticul meu a inceput sa aiba dubii (are 6 ani, clasa I) si m-a intrebat daca diversii Mosi de la gradinita sau alte evenimente au fost reali sau actori.
Cum nu stiam sigur cam ce a auzit pe la scoala si nici nu vroiam sa cad drept mincinoasa i-am explicat ca deoarece copiilor mici ne este foarte greu sa le explicam notiunea de spirit , adultii au ajuns sa foloseasca actori pentru a exemplifica figura Mosului. Si cum nu puteam sa ii spun ca nu exista ( ca doar exista, nu ) i-am spus ca de Craciun sarbatorim nasterea Domnului si cum nici pe Doamne- Doamne nu il vedem fizic dar el ne apara si ne urmareste si stim sigur ca este alaturi de noi mereu, asa facem si cu Mos Craciun - spiritul lui ne indruma sa fim buni, sa daruim bucurie dar si cadouri celor dragi, pe noi parintii ne indruma cum sa ne rasplatim copii daca au fost cuminti si ascultatori iar copii la randul lor ne daruiesc veselie, cantece si mici atentii facute cu manutele lor . Pe scurt : credem si sarbatorim spiritul de Craciun si nasterea Domnului
Cam alambicata explicatiunea dar se pare ca i-am sadisfacut curiozitatea si am trecut hopul
O zi excelenta tuturor !
Lala.
aiamoni spune:
Da, foarte frumos, Lala. Insa daca ii spun numai despre spirit o sa ma intrebe "bine, deci cadourile vin totusi de la voi?". Chiar ieri mi-a spus ca citiva copii de la scoala nu cred ca exista Mos Craciun. I-am raspuns ca fiecare e liber sa creda ce vrea. Deci sigur ca povestea cu spiritul e frumoasa, dar ei vor sa afle exact cine le pune cadoul sub brad!
alintaroma spune:
Aiamoni inchiriaza sau cumpara-i filmul "Polar Expres" in care tocmai despre asta e vorba de copii care nu cred in Santa
E suficient de mare sa prinda ideea filmului si sa inceapa sa inteleaga spiritul Craciunului.
E frumos filmul pe mine m-a emotionat l-am privit cu piticutza mea
marius spune:
quote:
Originally posted by aiamoni
Da, foarte frumos, Lala. Insa daca ii spun numai despre spirit o sa ma intrebe "bine, deci cadourile vin totusi de la voi?". Chiar ieri mi-a spus ca citiva copii de la scoala nu cred ca exista Mos Craciun. I-am raspuns ca fiecare e liber sa creda ce vrea. Deci sigur ca povestea cu spiritul e frumoasa, dar ei vor sa afle exact cine le pune cadoul sub brad!
A fost odata ca niciodata un om. Un om obisnuit intr-o lume obisnuita. Mai erau doar cateva zile pana la Craciun. Afara era frig insa nu era zapada. Omul nostru statea la geam si se uita in lungul strazii unde locuia si la cerul innorat. Statea si se gandea la tot felul de probleme cotidiene.
Pe strada oamenii mergeau care cum grabiti ca si niste furnici. La un moment dat a vazut un grup de copii ce cantau colinde. Inima si ochii i-au tresarit. Brusc s-a incaltat si-a luat in goana haina si a apucat o plasa iesind val vartej in strada.
Acolo copiii cantau de mama focului. Unii oameni se opreau altii plecau mai departe nebagandu-i inseama. Omul nostru s-a apropiat de cel mai mic dintre copiii ce cantau si tragandu-l usor de haina l-a oprit. In fata lui un soare imbujorat si-a intors doi ochi negrii si adanci. Incurcat, fastacit omul nostru i-a intins plasa spunandu-i ca e de la Mos Craciun.
Copilul zambind si fericit i-a multumit frumos si l-a intrebat daca poate sa imparta si cu ceilalti copii. Omul nostru nu a spus ca nu dar l-a rugat sa mai astepte un pic. Intr-o clipa s-a intors cu multe alte plase. Fericit si mai putin incurcat le-a dat pe toate oricarui copil din acel grup. Un copil cred ca cel mai mare dintre ei s-a intors si i-a dat plasa inapoi. Mirat omul nostru l-a intrebat de ce a facut-o? Copilul i-a raspuns ca Mos Craciun este pentru toata lumea chiar si pentru el, pentru Omul care a coborat pe strada pentru ei copiii nimanui.
Omul nostru a zambit, a luat plasa si a inceput sa se uite pe strada unde ceilalti oameni fugeau ca niste furnici.
Va dedic aceasta povestioara voua tuturor care va intrebati unde locuieste Mos Craciun.
Marius Pernes
www.marius.rdsor.ro