Toate forumurile Generatia 'Desprecopii.com' / Teme specializate  Nasterea unei stele

Livrare speciala - Pescarush marimea S

(9 voturi)
Pagina urmatoare

Autor Subiectul precedent Subiect Subiectul urmator
Pag. din 9

papadie
papadie



6154 Mesaje

Link direct la acest mesaj  Arata profilul Adauga semn de carte la mesaj

Livrare speciala - Pescarush marimea S


HAINE DE PAPUSA

CONTINUARE...

Livrare speciala, PESCARUS MARIMEA S


Nici prin varful tastei nu mi-a trecut ideea ca 'va urma' o sa fie asa in mare viteza. Trecuse doar un an si trei de la nasterea Catrinei si ne bazam pe "metoda calendarului". La inceputul lui septembrie m-a pocnit brusc revelatia ca as fi gravida desi teoretic aveam sanse 0. Am comandat la tati "cel mai prost si ieftin test de sarcina ca poate n-o iesi pozitiv".

Dupa cinci secunde a iesit ingrijorator de pozitiv ceea ce m-a aruncat intr-o disperare adanca. Ionu fericit nevoie mare imi tot povestea cum o sa ne mai distram noi cu doi copii. Pacat ca nu puteam fi insarcinati tot impreuna. La un moment dat observa ca nu particip defel la bucuria lui cumva 'bolnavicioasa'. Si daca tot a vazut am inceput sa urlu ca nu vreau sa fiu gravida deloc. Da' deloc, deloc!
- Nu vrei bebelusul asta? a intrebat uimitul in persoana.
- Bebelusul da dar nu mai suport sa fiu gravida iar.
Singura replica memorabila din acea perioada a fost a lui xenocid : "Papadie te inteleg perfect. Noi cand am vazut a doua liniuta (la al doilea bebelus venit si la ei repede, repede dupa primul) scuturam de test ca de termometru poate i-o cadea una".
Nu m-am obisnuit cu ideea ca sunt gravida nu pentru ca inca imi venea sa vars cand vedeam pantalonii de gravida din perioada greturilor, nu pentru stresul ingrozitor de la prima sarcina si prima cezariana. NU! Plangeam in disperare numai cand o vedeam pe Catrina si simteam ca sunt o tradatoare. Plus ca am gandeam ca la cat o iubesc pe ea de unde sa mai iau pentru inca un copil?! Si in genere ma gandeam ca de data asta sigur mor si nu mai apuc sa-mi vad copiii In perioada imediat urmatoare m-au apucat greturile si muream cate putin cu capul scufundat pe jumate in vasul de wc. Parte pt ca mirosea a lamaie si "fresh air" deodorantul de toaleta, parte pentru ca Mielu incerca sa-mi indese in gura biscuitii ei cu aroma de vanilie (care nu-mi place defel nici in viata civila darmite in sarcina).Curios, insa, niciodata insa nu mi-a facut rau inghetata de vanilie cu sos de ciocolata si castraveti murati si nici combinatia gogsari murati cu dulceata de visine. Dupa greturile din prima sarcina credeam ca mai rau de-atata nu se poate. Ba se poate! Acum nu mai varsam la acord global, aveam norma de maxim 5 ori pe zi DAR mi-era o greata continua. Oribila, imposibila si de nesuportat. Nu de putine ori a venit acas tati in pauza de masa ca sa schimbe Mielutul cacacios. Nu de putine ori a cumparat de la cantina combinatii nasole de mancare pe care numai eu le puteam ingurgita. Orice mancare normala era pierdere de timp si bani ca oricum ajungea in canalizare. Doctorita -care credea ca m-am dus la controlul de la un an- m-a felicitat pentru noua sarcina si mi-a prescris din prima sirop anti voma botezat, ce original, 'VOMEX'. Stia fooooarte bine ca la mine nu tin chestiile soft gen bucatele de ghimbir sau leacuri homeopate.
Totul mergea bine comparativ cu prima sarcina. Fara sangerari si restrictii limitate:) In sensul ca aveam voie nelimitat la dush:)) Dar nu aveam voie o gramada de chestii care in mod uzual nu as fi remarcat ca le fac: plimbare, ridicat copilul, shopping, curatenie si dat in mintea copiilor - gen tavalit prin iarba sau catarat in jucariile din parc.
In sfarsit in luna a V-a am scapat definitiv de greturi si am dat in patima prajiturilor. Nu una, doua...ci o tava pe zi. Eventual facute de mine care is o catastrofa culinara ambulanta. Si, culmea, imi ieseau. NU ca ar fi apucat si altcineva sa le guste si sa le aprecieze dar nu mi s-a intamplat sa-mi fie rau de la atata dulce. Tot in luna asta au inceput "presiunile" asupra doctoritei 'E fetita, asa-i ca-i fetita?' Doctorita s-a uitat la noi si a spus doar atat: 'Iar?!' Curand ne-a dat vestea ca bebelusul care falfaia in burta de-mi scotea ochii pe urechi este cu capul in sus, bine ancorat, ca are picioare lungi de fotomodel si ca -Felicitari tati e fetita! Tati s-a emotionat ata de tare incat a intrebat daca are vreo sansa ca al treilea sa fie baiat:))) Doctorita i-a spus "La norocul ta nu prea cred". Pentru ca totul parea la locul lui doctorita mi-a dat voie la o partida de shopping scurta. In aceeasi clipa mi s-a pus pata ca vreau covor nou in dormitorul meu si niste postere ciudate. Am rezolvat cu pozele si am plecat spre 'covorarie'. Patron -un evreu simpatic- care era in stare sa ne faca sa cumparam si traverse noroc cu Mielu care-i calarea exponatele si care-i acapara partial atentia. Singurul covor care mi-a placut era de fapt un covoras in patratele. Gros, 'optimist' si scump. Cat m-am invartit pe acolo am vazut ca omul punea eticheta de reduceri si pe covorul meu. Catrina dupa coada lui ii sutea etichetele si-i facea cadou pietricelele si scamele pe care le gasea pe jos. Cand a aflat cum o cheama mi-a spus ca pe fiica lui mijlocie o cheama Cathrine ca atare imi mai da o reducere:) In masina m-am amuzat privindu-mi burta: "Asta tata ...trei fete". La care barbate-meu comenteaza iar foarte potrivit cu momentul "A incercat si el. Poti sa-l condamni?!" Ei nu...dar daca mai insisti s-ar putea sa te pricopsesti si tu cu a treia:)))
Din saptamana 28 totul a inceput sa semene a 'sarcina mea'. Contractii gramada, dureri la vechea cezariana cat cuprinde si fal-fal in burta, zi lumina picioare in col. Uneori mi se taiau picioarele de durere. Ca de obicei stateam lata in pat.Si aveam cosmaruri. Aproape noapte de noapte. Doctorita m-a 'incurajat'-"Sper sa ajungem macar in saptamana 31". Nu ca ar fi vazut ceva nemaipomenit de rau da' avea ea asa un feling. Ca si mine Saptamana 29. Nu stiu de ce le prinde bucuria pe alte femei cand le 'fal fal' burta. Ca mie de durere mi se lungeau pupilele pana in tavan si se scurgeau pe podea intocmai ca-n Disney world. Cosmaruri. Am inceput sa visez pe langa bunicii plecati toti mortii de care auzisem si la care nu ma gandisem de ani buni. Saptamana 30. Fal fal din col pana-n creier. Centrii durerii imi sunt antrenati pt Legiunea straina. Ce legiune, bre...mama lu' legiune si tata lor la un loc. L-am visat din nou pe A. S-a spanzurat. Am fost colegi prin clasele I-IV. Apoi am visat insitent ca o sa mor eu in data de... Si ca o sa ajung langa 'mamaitza' care-mi ceruse insistent niste pantofi de lac, masura 34. In ziua z a stat cu mine chiar roxanaz si mi-a luat "pulsul" non stop pe messenger. Seara imi zice "Uite c-a trecut ziua si n-ai murit". Ce bine-mi pare ca am hormoni si nu premonitii:))) Saptamana 30 si jumatate Visez iar ca mor dar precis pe 10 aprilie. Si Andrada era 'maestra de ceremonii pe forum'. Visam mereu cum anunta Andrada pe forum c-am dat coltul. Ca atare am inceput sa o evit si pe messenger si pe forum ca nu carecumva sa ma intrebe ce fac si cum ma simtz. Ma simteam enorm. Plangeam de cate ori ma uitam la Mielu si ma gandeam ca mor si n-o mai vad. De altfel si acum ma ia plansul cand ma gandesc la cealalta plansoare:)) Saptamana 31. La control ma plang doctoritei de dureri nasoale la cezariana. Imi zice ca am apa cam putina dar suficienta. Ca bebe e mai micuta dar e fetita si e cu capul in sus...si ca seamana cu mine (si anume la faptul ca e mai mititica). Ma consoleaza ca nu e pe linia de sus din grafic dar nici nu e un caz disperat. Ecograful arata cu o saptamana mai putin. Insista sa merg la spital sa fac o ecografie performanta sa vedem cum stam cu uterul deoarece, bucurie mare, ma suspecta ca pot face o ruptura uterina. "Sa mergem maine dimineata la spital?" Raspuns descuranjant: "In locul vostru as merge acum". Nu terminase propozitia si deja avea in mana trimiterea. Trebuie sa recunosc ca nu-mi parea deloc rau de faptul ca ma trimite la spital deoarece voiam o ecografie performanta inainte de 10 aprilie. Iar 10 aprilie se cam apropia:))) Ajung la spital si feelingul ca iar am norocul de-o doctorita meseriasa se transforma in realitate. Mi-a facut un control manual de mi-a intors stomacul pe dos si mi-a lipit pupilele de peretele din fatza. Colul era bun: beton si inchis. Na ja daca intre timp nu s-o fi spariet amaratul de asa degete neprietenoase. Doctorita, o indianca simpatica dealtfel, se tot consulta cu o alta. Aia, blonda si nemtoaica, ii mai explica una alta despre ecograf. Indianca decide ca o sa ma tina doua zile in spital pentru observatii pentru ca "bebelusul e prea mic. 1.300 kg la 31 de saptamani". Ma uit la mine si ii zic ca poate-mi seamana copila:) Ea nimic. O tine pe-a ei si ma trimite pe hol s-o astept.E OK ca oricum se apropia data Dupa cinci minute apare cu fisa mea si-mi spune ca facem oricum injectii cu cortizon pentru maturarea plamanilor bebelusului si ca o sa stau 4 zile in spital. Deja incepea sa nu-mi mai placa. M-au cazat, ca de obicei, intr-un salon cu doua paturi si baie proprie. Celalalt pat, ocupat si el. La prima vedere mi-am spus ca o sa stau ca muta 4 zile pentru ca gravida de-alaturi nu parea vesela si nici doritoare de conversatii in engleza. Dupa vreo 10 minute penibile descoperim ca de fapt amandoua suntem guralive si cu simtul umorului bine pus la punct:) Si suntem iar 'salonul de exotice': ea era gravida in 28 de saptamani cu gemeni si statea in spital de 7 saptamani. Are o fetita de 3 ani, o minunatie ...nascuta la 27 de saptamani. Eu stau ceva mai binisor. Mielu s-a nascut la 33. Si acum deja am ajuns la 31. Ea spera sa ajunga la 30 ca sa fie sigur pentru bebelaci. Eu speram sa ajung la 34...asa din ambitie Incep sa se perinde asistentele pe la mine fiecare cu cate-o perfuzie, stativ, termometru, tensiometru, pilule etc Imi bate inima in gat. Puls 120-140. Vorba Catrinei "Ucichicichi"- ca trenul. Cica e de la cortizon. Vine minunata pastila roz si totul e OK. Primesc inca o punga cu ceva. Voluven. Doctorita meseriasa imi explica obsesia: Bebe e prea mic si asta ajuta placenta sa-l hraneasca mai bine. La cat am putut sa balotez in sarcina asta e chiar culmea ridicolului ca bebe sa nu se bucure deloc:) Inima in gat tzaca paka. Dau vina pe tocolitice si seara la tocograf am noroc sa dau de moasa cu care am nascut-o pe Mielu. Ii explic ca am ameteli si nu pot sa focalizez. Am noroc e de garda seful chirurgilor si ala zice sa dam tocoliticele jos ca n-am nevoie neavand urma de contractii. A doua zi: alta ecografie cui aceeasi doctorita cu mana nasoala. Cu o zi ianinte cica n-a mers ecograful. Basme. facuse eco si colega mea de camera dar cu alt dr si totul fusese in regula. Dupa doua zile deja nu vad nici sa dezleg rebusuri.Trec pe integrame. Ma apuca dracii si incep sa investighez pe cont propriu. Sun acasa si cer la soata sa caute cu minunatul si preapretiosul domn google ce e aia VOLUVEN. Soata imi da preaminunata veste ca in US se face numai pe voluntari si cu doctori specializati alaturi de ei. Pe langa ca eram muribunda- se apropia 10 aprilie- eram de-acum si oarba. Misto combinatie. Partea buna e ca eram doar oarba si cu cosmarele pe cap. In rest nu eram nebuna era ceva in neregul;a cu medicamentul Cum primeam punga cum aveam 120-140 puls. Pe 8 aprilie pe la 6 dimineata m-am trezit regulamentar la dush -desi nu prea se bucurau doctorii aia ca fac efort- mi-am tarat "pomul de craciun" (stativul cu tot felul de sticle si pungi) si am constatat ca sunt mai ametita decat de obicei. Ceva nu era deloc in regula si bebe nu misca deloc. La tocografie am avut confirmarea: bebe e foarte silentios. Inima batea normal dar nu misca. Am asteptat pana la pranz. Tocografie din nou. Mi se parea ca totul e in regula pana cand m-au mutat la alt tocograf in sala de nasteri. Nu pentru nascare ca mi se pregatea iar o cezariana pentru ca Pescarusul fal fal era in prezentatie pelvina, adica cu capul intre tzatzale mele de-acum imense. Incep sa se perinde moasele, practicantele si, in sfarsit, doctorita de garda. Ce noroc pe capul meu. O stiam. Mana de aur si gura bogata. Ma invita la o ecografie. Apa putina. Bebe nu misca nicicum. I-am spus ca am cerut sa mi se scoata Voluvenul cu o seara inainte si i-am explicat ca nu vad, ca ametesc si ca, in genere, medicatia nu mi-a priit. Placenta se marise, apa ramasese la acelasi nivel, bebe "somnoros" pana peste poate. N-a ca mi-a copt-o indianca si palcenta mea m-a tradat. A crescut ...dar numa ea. M-au mutat intr-un salon de langa sala de operatii. Asa ca sa fie. Doctorita nu s-a miscat e langa mine si nici moasa sefa. Pe la 10 se hotaraste ca intram in cezariana. Ma mai apasa pe burta, se mai invarte prin salon. Zice ca mai asteptam putin ca s-a mai marit ceva cantitatea de apa din burta si la eco pare ca bebele si cordonul ombilical se au ca fratii. Bausem 4 litri de apa in trei ore. Nu fara folos. Conecteaza computerul din camera la aparatele mele, mai aduce un stativ cu tocolitice garla si ne punem pe asteptat. I-am spus ca daca vrea sa ma taie mai are o ora la dispozitie ca daca e sa nasc macar s-o fac pe 8 de ziua lui tata. Rade si ma lasa cu moasa. La 2 noaptea a venit sa ne bucuram impreuna: Sofiuta incepuse sa dea semne de trezire. Si mi-a spus ca a scos Voluvenul din medicatie si sa nu ma sperii ca n-o sa vina nimeni sa mai imi puna chestia aia. Am mai stat doua zile acolo cu promisiunea ca in curand ma intorc in salonul meu. 10 aprilie m-a prins in acelasi salon de langa salile de operatii. trece cum necum si ziua aia. La 10 seara sun acasa si stau in telefon cu soata pin pe la 12. Ete a se duse. Gata. De-acu am liber sa sporovaiesc cu Andrada :))) la 2 noaptea ma trezesc regulamentar la pipi dar ceva imi suna oarecum cunoscut. Sun moasa si-i spun ca ma doare burta si cred ca mi s-a rupt apa. Vine asta cu ochii carpiti si-mi spune sa stau linistita ca scap pipi si sa iau un valium sa dorm. La 3 chem din nou moasa. Ii spun ca pierd apa si am contractii. Pune tocograful pe mine 20 de minute. Contractii neam. Pipi si burta. La 4 chem moasa iar. Face un test cu hartie de turnesol si-mi spune ca scap pipi si ca tamponul e uscat. Dupa ce-l pipaie mi-l pune la lok! ma zvarcolesc de atata durere de burta si pipi pana la 6 dimineata cand intamplator a trecut doctirita pe la mine ca a vazut lumina aprinsa. Ii spun ca Eu cred ca mi s-a rupt apa. Ma intreaba cand. Ii spun ca la 2. Ea zice la 4? NU, la 2. N-o anuntase nimeni si s-a suparat foarte pe moasa care desi am controlase n-a vazut nimik in neregula. Cu juma de gura se incurajeaza mai mult pe ea...poate totusi scapi pipi. Ma invita iar la eco (era doctorita cea buna de care povesteam mai sus). Ma duc la baie. Ies si in cabinet ii spun ca s-a rupt apa ca taman am inceput sa pierd si dopul. Ea spera sa am noroc sa fie cervixul deschis numai putin ca sa mai pastram bebele inauntru cateva zile. "Oh, my God". Aha nu e bine deloc. Eram dilatata foarte, apa siroaie iar vechea cezariana facea urat la contractii. Mie imi ieseau ochii de ce-mi venea sa imping si nu-mi mai ajungea gura sa respir. Lamazele mamii lui. Pe fuga am mai primit un set de tocolitice cat sa lase sic alul lat si a venit moasa sefa. Cu lama si sonda. Asadar nastem. sun acasa. Ionu ametit de somn si innebunit de toate manifestarile mele anti moasa, spital, medicatie imi zice "Ia valiumul ala si culca-te ca nu se mai poate". Era al 9-lea telefon pe care i-l dadusem in dimineata aia numa ca sa ma plang Il anunt cat mai plat posibil ca tosusi mi s-a rupt apa si nu ami are timp sa comenteze ca spre sfarsitul frazei urlu: "Si vino la spital ca intru in cezariana!" In primul moment nu m-a crezut. Apoi am sesizat ca s-a abtinut sa nu-mi faca observatia ca iar tip. Atata i-ar fi trebuit ca explodam. M-a intrebat calm cu ce sa se imbrace. "In chiloti numa vino acum!" Aiurea m-a sunat cu 30 de secunde inainte sa plec in blocul operator sa-mi comunice ca si-a terminat de calcat pantalonii, camasa si rochita Catrinei... Mdeah tara arde si baba se infrumuseteaza. Eu tremuram ca varga si ma gandeam ca 11 e atata de aproape de 10 si nu mai aeram in stare sa calculez cat ii ora in America si daca la Andrada e 10 sau 12 aprilie. Da foarte clar la mine era 11 aprilie spre ora 10. Ma lasasera contractiile, ma luase ameteala, imi dadusera si un valium si se presupunea ca am sa dorm. Aiurea. Tremuram. In dimineata aia eram 4 cezarine (ca asa ne numarau deja o pacienta= o cezariana). Toate urgente. Doi prematuri si doi prea mari! Ca sa vezi ce e viata asta. Intre timp aflu ca draga mea colega de camera s-a tot interesat cum sunt ca stia ca tre sa mor pe 10. Aflu asadar ca e inca gravida. Semne bune. Am plecat spre sala de operatii cu inima cat piatra, cu capul cat butea. Mika mika Pescarushu dar cu vointa multa si totul la eco aparea ca fiind normal. Am avut noroc de asistente si-o moasa supervorbarete. Doctorii vorbeau mai mult intre ei si in germana. Si am avut si marele privilegiu sa ghicesc pe sub masca ca mina a doua era doctorita indianca. Moam ce m-am umplut de voie buna. Tremuram. Ei taiu scartz, scartz. M-am prins ca e o foarfeca:) Gata acum o scoate m-a anunta femeia delegata sa ma tina de vorba si sa-mi explice ce se petrece. Am ras: Imi dati o mana de ajutor sa ma ridic un pic s-o vad?:))) Nu mi-au dat-o s-o vad si atunci am inceput sa tremur si mai tare desi n-am crezut ca se poate mai mult. Intrebam mereu daca plange fara sa astept sa-mi raspunda. Intr-un final m-au potolit: "Tipa? nu auzi cum urla la spalat?:)) Are niste plamani deosebiti!" 1.395 kg si 39 de cm numai de plamani dupa cum o auzeam. Tremuram teribil ca atare m-au potcovit cu niste morfina. S-a terminat operatia. M-a cusut indianca. Am glumit putin si m-au trimis in salon. Mi-a cazut tensiunea si tremuram. Moasa nu prea intelegea care-i treaba cu tensiunea dar l-a bagat pe barbate-meu la inaintare sa ma potoleasca. ea a adus intre timp trei paturi fierbinti. Pe ceas in 30 de minute am inceput sa ma simt din nou om. Ca atare le-am zis sa pregateasca o serie de calmante:) Ionu a inceput sa-mi arate primele poze si inregistrari cu mitzi mik. Si, vazandu-ma ametita, mi-a spus convingator: E grasuta si frumoasa fok!
In doua ore, in sfarsit, am ajuns in salonul meu cel vechi. Colega ma astepta foarte emotionata. Ionu i-a zis complice: "Ti-am zis eu ca nu pleaca din spital decat dupa ce naste?!" Eu si ea ajunsesem la concluzia documentata pe baza de furtuni hormonale ca astia ne dau medicatie numa ca sa ne tina prizoniere acolo:))) Au trecut cele 6 ore regulamentare, timp in care am alternat intre trezie, drog, foame, sete si mai ales dor. Deci, dupa cele 6 ore, a venit moasa si am fost up & go spre salonul de terapie intensiva s-o vad p-a mika si frumoasa:) Eram jalnika: in scaunul cu rotile, oarecum spalata (ca primul drum a fost la baie cu tot cu maosa sa-mi arate tehnici de supravietuire in lumea apei si-a sapunului dupa o cezariana), optimista si zambareata. Bebe mik si frumos a fost un soc: un paianjen cu butoane! In lok sa ma bucur ca n-are decat tubul pentru haleu si ceva antibiotic (mi s-a rupt apa ca atare au suspectat o infectie ceva) ramasesem in soc. Nu vedeam decat picioare si maini subtirele si cei trei plasturi bleu (conectorii pt respiratie, inima si nu mai stiu ce). Unde e copilul meu grasut si frumos??? Catrina fusese scurta si grasuta. Sofia era lunguta si n-avea cute. dar nici nu arata a prematur. A venit doctorita sa ma felicite sa-mi spuna cat e de frumoasa?! Zaaaaaaauuuuuuuu? E clar ca toti o fac din politete:))) Si sa-mi spuna ca a trebuit sa-i dea glucoza din prima ora de viata ca e o fomista ce n-a vazut si ca a adoua zi o muta in salon obisnuit de prematuri ca le ocupa patul degeaba. Asa a fost si la Catrina si STAIM ca suntem pe drumul cel bun. Doamne cat de mika era. Tot capul ii intra in podul palmei mele. Ionu imi zice :"Fii atenta ce degete are". Lungi si subtiri ca un fir. "Pana acum daca ma intrebai se inseamna 'fin' nu puteam sa spun exact. Acuma ma uit la degetele ei si stiu." In trei zile s-a infipt hulpava la tzitzi si a crescut intr-o zi cat altii in 10:))) Asa incat la doua saptamani a scapat de tubuletul din nas. E atata de dependenta de mine si eu de ea. E la fel de minunat ca si prima data. Si am invatat ca a doua nastere nu e o repetitie. Noi, femeile, avem privilegiul sa traim unicate.
Ne scufundam una in ochii celeilalte si ne iubim pana peste poate. Dupa patru saptamani am intregit cercul magic. Am ajuns acasa toti patru. Si de atunci e de neinchipuit cum am putut trai pana acum fara ea. S-au spulberat toate temerile mele. Le iubesc pe amandoua la fel de mult si e cel mai frumos cadou pe care i l-am putut oferi Catrinei!
Sofia, fetita cu rochita, a invatat sa zambeasca si in momentele alea cu gropite in obraji coboara tot raiul pe pamant. Si uite-asa din doua bucatele de om cresc doua fete frumoase foc. Asteptam petitori:)

semneaza cu drag,
Papadie, mama lu' Mielzilla si-a nepretuitului Pescarush si tata lor

PS: unul dintre cele mai dureroase lukruri de dupa operatie a fost scoaterea atelor. Dupa 10 minute de chin abia a reusit moasa sa traga de ele. Ca sa o citez "E prima oara in viata mea cand vad asa ceva." A avut cu mine dr indianca o manaaa ceva demn de casa groazei Trebuie, insa, sa recunosc ca operatia arata foarte bine. Lucru pentru care ii multumesc (mai ales ca prima cezariana arata grasa si stramba ca o rama beata). Danke si aufwiedersehen ca eu pe la maternitate nu mai trec in viata asta:)
      (0 aproba) (0 dezaproba) |

desprecopii



8061 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul  Visiteaza pagina lui desprecopii Adauga semn de carte la raspuns Trimite desprecopii un Mesaj Privat
super Papa! copirait DC.





Desprecopii.com - Asa se naste o mare iubire.
Mergi la inceput

membru veteran roxanaz



18695 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul Adauga semn de carte la raspuns Trimite roxanaz un Mesaj Privat
desi am trait aproape "in direct" emotiile zilei aceleia....tot m-au pufnit lacrimile. ca de obicei povesti de rasu'plansu scrise cu drag si dor de Oana
sa traiti sanatosi toti 4...si sa aiba noroc Ionu de doi gineri frumosi si destepti pe masura fetelor lor!

Roxana si pretendentu principal
Mergi la inceput

membru veteran szivarvany



23966 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul Adauga semn de carte la raspuns Trimite szivarvany un Mesaj Privat
Sa-ti traiasca fetele si sa aveti parte numai si numai de fericire !


(Papadicu - m-ai facut sa plang in hohote)

________________________________________
Daria & Giulia (2004 08 16)
Mergi la inceput
andre_ea
andre_ea



4717 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul  Trimite mesaj yahoo luiandre_ea Adauga semn de carte la raspuns Trimite andre_ea un Mesaj Privat
Doamne ce poveste! Sa va traiasca fetele si sa va bucurati de gingasia lor!
Felicitari mamica curajoasa!



Andreea, mami de Tudor (zis Dudau) - 10.08.2005
POZE si www.dropshots.com/andre_ea" target="_blank"> FILMULETE
Mergi la inceput

carmenp



6322 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul  Trimite mesaj yahoo luicarmenp Adauga semn de carte la raspuns Trimite carmenp un Mesaj Privat
foarte frumos!
carmen si pretendentu` secund - moldo`

Carmen,Ilinca&Ionut
tzucurei de tzucurei 1, 2, 3

Editat de - carmenp on 21/06/2006 15:16:54
Mergi la inceput

leeloo2004



5214 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul  Trimite mesaj yahoo luileeloo2004 Adauga semn de carte la raspuns Trimite leeloo2004 un Mesaj Privat
Mai Papadicule, asta da poveste! Pup Mielu si Pescarushu - sa creasca mari si sa va bucurati de ele!

Gabriela si Stefan David
Poze nou-noutze cu Stefanutz
Albumul comun!!!

Giving is the secret of a healthy life. Not necessarily money, but whatever a person has of encouragement and sympathy and understanding
John D. Rockefeller, Jr.
Mergi la inceput
kro
kro



908 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul Adauga semn de carte la raspuns Trimite kro un Mesaj Privat
Felicitari ...Sa-ti traiasca papusile...
Mergi la inceput

Happiness_4_us



7083 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul  Trimite mesaj yahoo luiHappiness_4_us Adauga semn de carte la raspuns Trimite Happiness_4_us un Mesaj Privat
Sa va dea Dumnezeu sanatate si sa va bucurati din plin de cele 2 minuni pe care le aveti. Recunosc ca m-ai facut sa plang.
Numai bine.
Pupici


Nana Motoc
Pana la nunta...

"Pentru a avea mai mult decit ai obtinut trebuie sa devii mai mult decit esti. Daca nu te schimbi vei avea intotdeauna ceea ce ai obtinut."
Mergi la inceput

Mickyyy



4925 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul  Visiteaza pagina lui Mickyyy  Trimite mesaj yahoo luiMickyyy Adauga semn de carte la raspuns Trimite Mickyyy un Mesaj Privat
Frumoase povesti, sa va traiasca si sa va aduca numai bucurii

Mickyyy si cele 2 fete cucuiete: Malina Ioana (31.03.2004) Daria Maria (22.06.2005)




Mergi la inceput

Rayuela



4393 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul  Trimite mesaj yahoo luiRayuela Adauga semn de carte la raspuns Trimite Rayuela un Mesaj Privat
Påpådikule,esti grozava mai!!Am citit pe nerasuflate povestea pescarusului,am vizionat pozele,Mielutzu e superba,Pescarusu mic o minunatie!!
Iar tu mami,esti o eroina!Muah!!
Mergi la inceput
Pag. din 9 Subiectul precedent Subiect Subiectul urmator  
Pagina urmatoare

 Subiect inchis
Mergi la:
Forum DC © desprecopii.com - marca inregistrata La inceputul paginii
(c)




DESPRECOPII.COM - NAVIGARE
Preconceptie
Planificarea unui copil
Perioada conceptiei
Infertilitate
Ovulatie
Metode de tratare a infertilitatii
Conceperea unui copil sanatos
Alegerea sexului copilului
Adoptie
Sarcina
Sarcina la inceput
Calculul datei nasterii
Odiseea Sarcinii
Teste in sarcina
Nume de copii
Momente cheie in sarcina
Factori de risc in sarcina
Alimentatia in timpul sarcinii
Frumusete, sport si sex in sarcina
Pierderea sarcinii
Album: Miss Odiseea Sarcinii
Staruri+in+Odisee
Nastere
Pregatirea pentru nastere
Nasterea: modalitati si calmare a durerii
Pregatirea pentru nastere
Starea depresiva postpartum
Recuperarea mamei dupa nastere
Nasterea povestita de mamicile DC
Bebelusul 0-12 luni
Bine ai venit acasa!
Alaptarea bebelusului
Igiena & ingrijirea nou-nascutului
Sanatatea bebelusului
Dezvoltarea in primele 12 luni
Diversificarea si hranirea bebelusului
Bebelusii gemeni
Nou-nascutul: semne de ingrijorare
Copilul 1 - 3 ani
Bolile copilului intre 1-3 ani
Educatia unui copil inca bebelus
1-3 ani, varsta crizelor de independenta
Trecerea de la scutec la olita
Grafice de crestere
Dezvoltarea intelectuala intre 1-3 ani
Alimentatia intre 1-3 ani
Copilul 3 - 6 ani
Inteligenta emotionala a copilului
Educatia copilului intre 3-6 ani
Repere de dezvoltare fizica intre 3-6 ani
Sanatatea copilului intre 3-6 ani
Sportul intre 3-6 ani
Alegerea unui animalut de casa
Alimentatia copilului intre 3-6 ani
Copilul 6 - 10 ani
Repere de dezvoltare intre 6-10 ani
Sanatatea copilului intre 6-10 ani
Copilul de 7 ani
Copilul de 8 ani
Adolescentul
Pubertatea - pe intelesul parintilor
Scoala si notele
Sanatatea adolescentului
Dezvoltarea adolescentului
Siguranta copiilor pe internet
Utilitare: Calculatorul Ovulatiei | Calculul nasterii | Nume de copii | Dosarul bolilor | Doctorii raspund | Top 50 articole | Cele mai noi articole | Actiuni umanitare | Portalul taticilor | Viata de familie | Hai sa ne jucam | Concursuri | Carte de Bucate | Portalul Comunitatii Desprecopii | Galeriile Comunitatii | Toate Forumurile DC | Subiecte active | Mica Publicitate | Copilul tau pe coperta Revistei Desprecopii.com