Psihologia copilului - vol. 5
Raspunsuri - Pagina 15
ianusca spune:
Mai bine cu inceputul.Nascut cezariana APGAR 6, Nimeni nu mi-a zis nimic de ce si cum,am inteles ca a fost vina medicilor. La 9 luni am fost cu baiatul la un neuropsihiatru cu o problema de fontanela inchisa timpuriu, si dupa o consultatie sumara ccred eu mai ales acuma dupa ce am citit atatea, am iesit cu diagnosticul discret retard psiho-motor. tratament Glicerol 50 si Encefabol.Cand a implinit baiatul un an am fost la control, si la fel dupa 10 minute dr a zis .e bine, ramane numai discret retard de limbaj.tratament:glicerol,tanakan.tonotil-n,sargenor,acid folic.
Am uitat sa spun ca vorbeste mult pe limba lui mai ales cand are ceva nou.Se preface ca vorbeste la telefon. In momentul in care suna telefonul,interfonul,soneria zice ceva asemanator cu DA.
A inceput sa se invarta in jurul axei proprii. Poate fi considerata stereotipie?Nici nu stiu ce sa va mai scriu, ca sa nu va plictisiti cand cititi.
Cred ca devin obsedata si mai rau e ca nimeni nu ma aude.Nu am cu cine vorbi.Toata lumea imi zice ca exagerez eu, sa las copilul in pace ca baietii vorbesc mai greu. SI sper din toata inima sa aiba ei dreptate.
Am observat si eu ca Violetamaria ca uneori are o privire fixa.Am citit ceva despre absentele tipice dar trebuiau sa iasa la EEG si nu au iesit.EEG nu e perfect ci cu modificari fara corespondent clinic.
Principesa astept cu nerabdare un raspuns.
Multumesc
Multumesc pentru ca m-ati ""ascultat'
Diana30 spune:
Ianusca,am si eu un baiat de 1an si 2 luni.Din descrierea ta mie mi se pare ok baiatul tau.Nu cred ca-i cazul sa-ti faci probleme.
Principesa spune:
Ianusca, imi pare rau de stresul in care ai trait pana acum, datorita si faptului ca nu ai fost ascultata si ca nu ai primit informatiile de care aveai nevoie.
Invartirea in jurul axei este frecventa pentru ca provoaca senzatii placute pentru copii.
Nu este nici o problema faptul ca el nu vorbeste la aceasta varsta.
Intelege ce se intampla in jurul lui? Are dorinta de a comunica?
Cumva o fi sa fie ca niciodata n-a fost sa nu fie cumva
Nu este niciodata prea tarziu sa ai o copilarie fericita
ianusca spune:
Da cred ca intelege ce se intampla in jurul lui.
Si are dorinta de a comunica.Cand vrea ceva ,vine spre mine ma trage de mana, ma cearta in felul lui cand ii interzic ceva.
Mai grav este ca mi-am pierdut rabdarea cu el. As vrea sa faca progrese uimitoare de la o zi la alta si ma enerveaza cand nu reusesc sa-i captez atentia.Imi dau seama ca este destul de mic si prioritar la el este sa descopere mediul inconjurator(Observa tot, umbla peste tot,ma imita daca vede ca trag de ceva) nu sa stea cu mami la citit.Prefera sa alerge toata casa, sa se catere,sa se ascunda.
Ma streseaza comparatiile intre copii.
Mutumesc pentru rabdare.
Principesa spune:
Ianusca, as vrea sa ajunga la tine doua idei.
1. Faptul ca tu nu esti copilul tau si el nu e tu. Asta te-ar ajuta sa iei distanta incat sa nu mai consideri succesele sau insuccesele lui marca prezentei sau absentei valorii tale, a competentei tale de a fi mama.
2. Din ceea ce descrii tu, mie mi se pare absolut normal copilasul tau si iti doresc sa iti dai voie sa te bucuri de el si de ceea ce poate, in loc sa te centrezi pe ceea ce inca nu face.
Succes!
Cumva o fi sa fie ca niciodata n-a fost sa nu fie cumva
Nu este niciodata prea tarziu sa ai o copilarie fericita
danis spune:
am revenit ... ca sa va spun ca fetita mea a facut un mic progres privind "iesitul in fata" atunci cand este solicitata la gradinita
de cateva zile, raman si eu vreun sfert de ora dimineata la gradinita si o rog sa-i spuna poezia pe care o va spune la serbare cate unui coleg sau unei colege de la ea din grupa... o spune incetisor, dar o spune :)
iar ieri, cand au facut repetitie pentru serbare, fetita mea in sfarsit a spus poezia in fata doamnei si a copiilor, tot incetisor, dar a spus-o, nu a mai refuzat...
nu mai indraznesc sa sper ca o va spune la serbare, dar sunt multumita ca s-a schimbat ceva in bine... :)
Maadi spune:
Buna,
Am un baietel de 3 ani si 5 luni si pur si simplu refuza olita. Pipi facem fara probleme singurel la WC. Cand vine vorba de kk, vine imi spune ca vrea sa faca si imi cere sa-i pun pampers. Dupa aceea face kk, vine imi spune sa-l schimb si gata. Daca incerc sa-l pun pe olita sau la WC, stam si cate 2 ore fara nici un rezultat, in plus ne mai si constipam. In concluzie nu vrea sa faca kk decat in pampers.
Cand avea 7 luni am inceput sa-l invat cu olita. A mers o perioada dupa care pur si simplu a refuzat-o. Aproape de 3 ani am reusit sa facem pipi singurel, direct la WC si am scapat de pampers. Nu si in cazul in care facem kk.
Poate imi dati un sfat, unde am gresit noi, ca parinti, l-am cicalit prea poate prea mult cu olita, dar pur si simplu nu stiu ce sa mai fac?
Multumesc foarte mult.
Mada
flaviutza spune:
MAADI,daca dai cautare pe google despre subiectul cu obisnuirea copilului cu olita o sa vezi ca printre reactiile cele mai intalnite la copiii pusi pe oala la varste mult prea mici ,refuzul olitei la varste mari(peste 3 ani) este principala consecinta!
ALEXIA,2 ANI ,7 LUNI
http://s127.photobucket.com/albums/p127/alexis1980_photo/
Maadi spune:
Multumesc mult.
Pupici,
Maadi si Calin (19.07.2003)
Alexyssanca spune:
Am postat acum cca 2 saptamani un subiect despre situatia in care ma aflu la ora actuala. Mi-e sufletul extrem de ranit si ma simt ca o idioata care am fost prinsa in cursa unui om diabolic care, nu are sentimente, nu are suflet... Este vorba despre subiectul "Nu mai sunt mama...".Aceasta comunitate virtuala este extraordinara! Am primit multe incurajari si multe sfaturi care mi-au fost utile si le multumesc din suflet tuturor!
Saptamana aceasta, mai exact ieri, am avut din nou infatisare la proces. Din nou s-au intamplat multe surprize oribile dar, lovitura cea mai crunta a fost aceea ca d-l "tata iubitor" a cerut insistent sa fie audiat copilul. Copilul, pana in noiembrie 2006, cand a fost cea de-a doua ancheta sociala, voia sa ramana cu mine dar, din decembrie, de cand a inceput luna cadourilor si a extra cadourilor, de cand taica-sau mi-a facut inscenari oribile si a inceput cu o campanie de denigrare extrem de agresiva atat la adresa mea cat si la adresa celor din jurul meu, de cand asteapta cu nerabdare sa-si cumpere Skoda Octavia sau Dodge Caliber (nu stie exact. Se sfatuieste cu Alex), copilul este de partea lui.
Performantele scolare ale copilului au scazut, la limba engleza nu mai vrea sa mearga, de asemeni nici la baschet, refuza sa se mai intalneasca cu prietenii lui, motivand ca nu are timp(seara dupa ora 19.00 merge cu taica-sau la plimbare cu masina si apoi se opresc la o terasa unde servesc pizza, crochete, cartofi prajiti si altele de acest gen, sucurile acidulate fiind nelipsite, chiar si coca cola), dulciurile sunt consumate la modul exagerat,refuzand sa manance mancare normala, se gandeste numai la ce sa-si mai cumpere etc. Alex este total schimbat si se simte excelent in aceasta noua postura. Copilul are tendinte supraponderale.
Azi am fost la Protectia Copilului si m-am consultat cu un psiholog. M-a sfatuit sa depun o cerere prin care solicit o consiliere psihologica a mea si a copilului dar, nu-mi garanteaza ca se va aproba.
1.V-as ruga sa-mi spuneti ce sanse as avea de a mi se aproba cererea si pe ce trebuie sa pun accent pentru a avea sorti de izbanda mai mari????
2. Daca cererea mi se va aproba, exista posibilitatea ca un eventual referat de la Protectia copilului sa aiba validitate la judecatorie? Si ce pasi trebuie sa mai urmez eu?
3. Pe data de 8.02 va fi un alt termen la judecatorie. Se poate cere audierea copilului dupa aceasta data daca nu s-a specificat ieri in timpul procesului?
4. Atunci cand va fi audiat copilul, va fi prezent si un psiholog? Avocatii mi-au spus ca nu - va fi copilul si judecatoarea, iar d-ra psiholog mi-a spus ca exista o reglementare legala ca, de la varsta de 10 ani, copiii sa fie audiati in prezenta unui psiholog. Care este realitatea? Pot solicita eu acest lucru?
4. Ce metode sa aplic pentru a-l determina pe Alex sa spuna ADEVARUL la judecatorie????? La ancheta sociala metodele mele au avut efectul scontat dar acum mi-e cumplit de teama ca nu va mai fi la fel! Doar atat imi doresc, sa spuna adevarul, chiar daca va dori sa ramana cu "tata".As mai avea o sumedenie de intrebari...
Multumesc mult,
Alexyssanca