Toate forumurile Generatia 'Desprecopii.com' / Teme specializate  Nasterea unei stele

O fetita de nota 10

Pagina urmatoare

Autor Subiectul precedent Subiect Subiectul urmator
Pag. din 2

Naty
Naty



3608 Mesaje

Link direct la acest mesaj  Arata profilul Adauga semn de carte la mesaj Trimite Naty un Mesaj Privat

O fetita de nota 10

La momentul la care scriu, Ioana - Alexandra are 8 luni jumate. Desi a trecut ceva timp de atunci, tin minte toate detaliile zilei in care am nascut-o, de parca ar fi fost ieri. Si nu cred ca am sa uit vreodata.
Fetita mea a venit pe lume neprogramata, fiind conceputa in perioada in care eu si actualul meu sot, eram doar prieteni si, desi eram impreuna de 4 ani si faceam oarecare planuri, inca nu programasem nunta. Eu imi doream foarte mult, de cativa ani buni, un copil. Octavian zicea insa ca nu-i momentul, ca mai intai sa avem o casa a noastra. Bebelina a fost conceputa intr-o excursie la munte, pe 18 ianuarie, intr-o zi de iarna superba, cu soare mult si zapada. A fost o greseala si Octavian chiar a glumit spunandu-mi ca “poate imi faci o surpriza …”
Si ce surpriza a fost sa fie!
Pe la inceputul lui februarie am inceput sa am o stare febrila permanenta. Dupa vreo saptamana m-am speriat si m-am dus sa-mi fac analizele. Menstruatia nu imi venise, dar nu ma ingrijoram caci de multe ori imi intarziase chiar si 2-3 saptamani. Si de “accidentul” de la munte uitasem.
Deci, fac eu o gramada de analize …nu am nimic. Ajung la ecograf si ce sa vezi – splina si stomacul normale, rinichii OK, sarcina in evolutie 5 – 6 saptamani!
Dupa revenirea din primul soc, am inceput sa ma gandesc cum sa dau vestea – lui Octavian, parintilor mei, asociatului meu, prietenilor. Pana la urma le-am zis la toti foarte scurt “o sa am un bebelus”. Si atat.
Am simtit din prima clipa ca o sa nasc copilasul din burtica si nici un moment nu mi-a trecut vreu alt gand prin cap, desi Octavian nu prea era incantat de idee si nici nu eram sigura cum se va finaliza povestea intre noi. Stiam doar ca bebelusul era un dar de la Dumnezeu si ca deja il iubeam.
Sarcina a fost grea. In saptamana 12 au inceput contractiile. Cum doctorita la care mergeam pe atunci lipsea cateva zile, iar eu am intrat in panica, m-am prezentat la un doctor pe care il cunostea Octavian. Care mi-a zis ca am un fibrom uterin care impinge sarcina si e foarte posibil sa o pierd sau, daca nu, precis o sa nasc prematur!
Dupa cateva zile de plansete disperate, am ajuns la un doctor minunat, dr. Horhoianu, seful sectiei de obstretrica - ginecologie de la Spitalul Municipal. Nu aveam nici un fibrom si bebele era bine merci.
Oricum, contractiile au continuat toate lunile urmatoare, insotite de spaima mea ca o sa pierd sarcina/o sa nasc prematur pana am nascut – la 40 de saptamani in cap!
Ultimele doua luni le-am petrecut aproape numai in pat, respirand cu greu printre durerile de burta, cu greturi groaznice (care s-au invit nu in primul trimestru, ci in ultimul!).
Prin aprilie am descoperit DC-ul si am ramas in compania mamicilor de septembrie – octombrie pana in august cand am intrat in concediu (neavand internet acasa) Doamne, cat mi-au lipsit conversatiile noastre, mai ales ca incepusera sa vina bebeii. Dar ma tinea la curent Georgiana.
Geo avea acelasi DPN (10 octombrie) ca mine si urma sa nasca cu acelasi doctor.
DPN se apropia … si noi ne ne gandeam ce o sa ne facem daca nastem inainte de programarea pentru cezariana. Dar ne asiguram una pe alta ca nu o sa ni se intample.
Georgiana era programata la cezariana pe 6, eu urma sa merg la controlul ultim pe 8.
Pe 1 octombrie in timp ce ma duceam la doctorul de familie sa imi iau concediu, primesc un mesaj. Baietelul Georgianei, Damian se nascuse in noaptea aceea …iar doctorul nostru nu venise. O sun pe Geo s-o felicit si sa vad ce face si cand inchid, incep sa plang de emotii.
7 zile am fost convinsa ca o sa patesc la fel.
Dar nu a fost asa. Pe 8 octombrie seara, intr-o vineri, m-am dus la cabinet, convinsa fiind ca o sa ma programeze pentru luni (doar depaseam cele 40 de saptamani!)
Ma urc pe masa, doctorul ma consulta, face o mutra lunga si-mi zice ca ma opereaza duminica … dar pana atunci bebe poate veni oricand, asa sa fac bine ca in seara aia sa nu beau decat ceai.
Vineri seara strang restul de lucruri pentru bagajul de spital, fiind convinsa ca noaptea o sa nasc. Sambata ma trezesc foarte mirata ca inca nu am nici o contractie. Vine seara, ma culc iar si ma trezesc duminica la 5, tot fara nici o contractie.
Plecam la spital cu toata echipa, Octavian, mama si tata … sunt asa de linistita, parca e o zi obisnuita si plec la servici. Pe drum vad o femeie plimband catelul si ma intreb cum s-o putea trezi asa devreme pentru asta (e 6).
Ajung la spital pe la 6,15, desi mi se spusese sa vin la 7. Si astept sa-mi faca cineva internarea. Si astept … se face 8, apoi 8,30 si incep sa ma enervez, caci mi-e sete si foame si n-am baut si mancat nimic.
In fine sunt chemata la camera de garda, mi se pun cateva intrebari si sunt trimisa la garderoba. Mi se da o camasuta frumoasa (stiam de pe DC de camasile noi cu floricele si m-am bucurat sa primesc una). Incep sa ma simt de-a casei si, in continuare nu am nici o emotie. Ma intorc la camera de garda si mi se spune sa urc la etajul 5 si sa sun la sonerie la salile de nasteri. Asta fac, ma prezint si spun ca am venit pentru cezariana. Ma preia o asistenta draguta si ma duce intr-un salon unde sunt vreo cinci lauze, toate dupa cezariana. Sunt conectate la perfuzii si gem pe rand. Incep sa ma sperii.
Asistenta ma duce intr-un cabinet, unde o doctorita mofluza ma consulta. “Un col cam murdar” da verdictul.
Imi doresc sa-mi vad doctorul.
Sunt dusa intr-o rezerva unde asistenta ma conecteaza la monitor (tot nici o contractie!) si imi ia sange. Apare si mama langa mine, apoi pleaca si vine Octavian. Imi spun ca tata s-a dus acasa (aveam sa aflu dupa aceea ca era asa emotionat ca nu a rezistat sa stea acolo). La un moment dat apare un doctor tinerel, rezidentul doctorului meu. “A venit domnul doctor Horhoianu?” intreb, probabil foarte speriata, ca tipul se uita cu mila la mine si ma asigura ca da, a venit, o sa ma vada imediat. Intr-adevar, dupa cateva minute apare. Cand il vad ma linistesc (am mare incredere in el, stiu ca daca e acolo va fi bine). Vine si anestezistul. E tanar si dragut.
Mi se face toaleta si mi se pune sonda. Ma ustura cam rau cateva minute, apoi nu o mai simt.
Sunt vesela si glumesc cu Octavian.
Apoi mi se spune “gata, hai”, moment in care inima incepe sa-mi bata atat de tare cum nu-mi mai batuse vreodata, mi se strange stomacul si simt ca o sa lesin. Octavian ma strange de mana si ramane in urma, iar eu intru intr-o sala cu o multime de oameni mascati. Nu-l recunosc decat pe anestezitul cel dragut.
Sunt curatata pe burta cu ceva (cred ca iod) si mi se leaga niste fire de maini. Mi-e rau de frica, tremur din toate incheieturile.
In sfarsit il vad pe doctorul Horhoianu si ma apuca o liniste brusca.
Apoi mi se face o injectie. Ma uit la ceasul din fata mea si vad ora 10 fix.
Ma uit din nou la ceas si vad ora 11, simt o greata ingrozitoare si o contractie a burtii asa puternica ca tresar involuntar.
“Doamna, cum va simtiti?” “Mi-e rau”. “Intoarceti-va pe o parte” .
Greata dispare, sunt dezlegata, mutata pe o targa, apoi o vad pe mama ca prin ceata.
Imi dau seama dintr-o data ca am nascut.
Intreb speriata ce face fata. “E bine, ai o grasuna de 3,700 g” imi zice mama.”Dar e bine?” mai intreb de vreo 5 ori.
Sunt foarte fericita, dar inca nu realizez exact ce s-a intamplat. Greata reapare si, cam in acelasi timp, durerile. Mi-e imposibil sa fac vreo miscare fara sa simt dureri cumplite.Incepe sa ma racaie si pe gat si am senzatia ca ma sufoc.
Intre timp a venit si Octavian, tata si socrii mei.
Mi-e rau, dar sunt intr-o stare de agitatie teribila, nu pot sa dorm.
Deodata se deschide usa rezervei si aud “Ce face mamica?” E o asistenta care tine in brate un ghemotoc alb.
Mi-l pune la san si.. in momentul ala nu mai simt nici greata, nici durere, nici nimic altceva, in afara unei iubiri netarmuite.
Sunt mama!
Prima zi si noapte in post operator au trecut greu. N-am dormit de loc. (O asistenta tampita s-a apucat sa ma apese pe burta ca sa-mi vina lohiile - groaznic si-asa simteam ca mor de durere. Din fericire nu m-am laast intimidata si am gonit-o. "va spun profesorului!" ma ameninta ea. "Nu mai pot eu..." ma rataioesc si eu! Noroc ca mama a ramas cu mine taoat noaptea si m-a ajutat ac altfel nu stiu ce am faceam, dat fiind ca tipa cu pricina n-a mai aparut.)
Mi se pare ca traiesc doar pentru momentele cand asistenta o aduce pe bebelina la supt. De fiecare data descopar ceva nou la fetisoara cea mica si iubita.
A doua zi dimineata mi se scoate sonda si ma ridic din pat (apropos, imediat imi vin si lohiile, afar nici o apasare pe burta!). Pe la pranz sunt mutata in salon cu bebelina. Mi-e frica sa o iau in brate sa nu cumva sa-i fac vreun rau. E asa de mica … Nu prea doarme si plange mult (spre deosebire de baietelul de alaturi care doarme intr-una; e drept mamica lui are foarte mult lapte, in timp ce mie inca nu mi-a venit, asa ca e flamanda saracuta). Asistentele imi zic sa o iau cu mine in pat, dar mi-e groaza ca voi adormi si ma rostogolesc peste ea. Asa ca o las in patut si ma ridic, cu chiu cu vai, la ea cam din 10 in 10 minute. Cam asa au trecut 2 zile.
Miercuri am plecat cu bebelina acasa.
Acum fetita e sanatoasa, vesela foc si nebunatica. Mananca bine, dar, in continuare, nu prea doarme.
Durerile de la cezariana s-au atenuat dupa 2 zile si mi-au trecut la 2 saptamani de la nastere. Cicatricea e mica si a palit, iar eu nu am avut nici o problema si, daca ar fi sa intorc timpul, la fel as naste.
Fiinta mica a dat sens vietii mele, iar doctorului minunat care m-a ajutat sa o aduc pe lume ii voi fi intotdeauna recunoscatoare.
A si sa nu uit – eu si Octavian ne-am casatorit anul trecut pe 26 iunie, iar bebelina a dansat in burtica la cununia noastra si in iulie ne-am luat casa. Tati e acum indragostit de printesa lui, pentru care ar face orice si nici nu mai recunoaste ca se gandea la momente potrivite sau nu!

Bebelina mea s-a nascut pe 10.10 la ora 10.10, cu scor APGAR la 1 minut, 10 si la 5 minute, 10. E o fetita de nota 10!




Raluca si bebelina IOANA - ALEXANDRA 10 oct.
      (0 aproba) (0 dezaproba) |

Denisam



6806 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul  Apasa aici pentru MSN MSG. a lui Denisam Adauga semn de carte la raspuns Trimite Denisam un Mesaj Privat
SA va traiasca printesa si sa va aduca numai bucurii. Frumoasa povestea!
Multa fericire la toti 3!

Denisa
9+
BEBIK
Zambeste, si maine e o zi!
Mergi la inceput

motanik



6149 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul  Trimite mesaj yahoo luimotanik Adauga semn de carte la raspuns Trimite motanik un Mesaj Privat
Off ce-am plans..nu m-am putut abtine, parca ma vedeam eu in locul tau (si eu tot cezariana o sa fac atunci cand va veni si la noi o minune..ca deocamdata nu)

Sa va traiasca!
Sa va bucurati de ea si sa fie sanatoasa!


--------------------

Andra
Noi
Paris1Paris2

Suflet de copil - povestea lui Andrei

Mergi la inceput
baicualina
baicualina



469 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul  Trimite mesaj AOL luibaicualina    Trimite mesaj ICQ luibaicualina  Trimite mesaj yahoo luibaicualina Adauga semn de carte la raspuns Trimite baicualina un Mesaj Privat
Naty,

foarte frumoasa povestea!
am plans mai ales ca intr-o oarecare masura seamana cu povestea noastra! la mine e un pic mai complicata...eu inca nu am nascut...inca nu am facut cununia sau nunta desi suntem impreuna(vom face totul dupa ce se naste)...
acum imi iubesc scumpetea(nu stiu ce e ca nu vreau!) care creste in burtica!si stiu ca nimic nu poate sa egaleze asta!sant o egoista si ma bucur de fiecare zi!

asa ca tot ce-ti pot spune e ca te felicit!si iti doresc sanatate si sa te bucuri de scumpetea ta de nota 10!

Alina29sapt.
Mergi la inceput
Naty
Naty



3608 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul Adauga semn de carte la raspuns Trimite Naty un Mesaj Privat
Multumesc fetelor, si voua sa va traiasac puiutii si sa va bucurati de ei!
Si ... nastere usoara la ! Celor cu cezariana le doresc sa treaca prin asta la fel de usor ca mine!
Baicualina ai dreptate - nimic pe lume nu poate egala dragostea unei mame pentru copilul ei! Eu n-am crezut ca as putea iubi atat si nu cred ca o sa mai iubesc vreodata pe altcineva la fel de mult ca pe bebelina!

Raluca si bebelina IOANA - ALEXANDRA 10 oct.

POVESTEA BEBELINEI
Mergi la inceput
ellen
ellen



1504 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul  Trimite mesaj yahoo luiellen Adauga semn de carte la raspuns Trimite ellen un Mesaj Privat
Naty, fumoasa poveste. Sa va traiasca bebelina. Sa fie sanatoasa, voioasa si voinica si sa va umple inimile de bucurie.

de la noi.

Elena & Alexandra (25.09.2004)

Povestea Alexutei
Mergi la inceput
andora
andora



2443 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul  Visiteaza pagina lui andora  Trimite mesaj yahoo luiandora Adauga semn de carte la raspuns Trimite andora un Mesaj Privat
Naty, sa traiasca printzesa de nota 10!!!!!! Se vede treaba ca la Municipal sunt multi tinerei dragutei, si dr cu care-am nascut eu era la fel... Dar camasa cu floricele n-am primit!!!!
Doamne, e tare emotionant, as citi povesti din acestea la infinit cu aceleasi lacrimi in ochi... Nu stiam cat probleme ai avut si ma bucur ca poate te voi cunoaste odata (suntem vecine de cartier ). '
Multi pupici!!!!!!!

Andreea & Gogomaimutica (DN 10.10.2004)

Povestea Gogosicii

Mergi la inceput
monet
monet



1671 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul  Visiteaza pagina lui monet Adauga semn de carte la raspuns Trimite monet un Mesaj Privat
sa stii ca si eu am citit cu lacrimile gata sa-mi cada si, uite, pina la urma zimbesc cu un zimbet larg si fericit: sa va traiasca printesa de nota zece si sa fiti sanatosi cu totii!

mona, lia (24.04.2004) si simburica mica (21+)

MAI 2005 NEW JERSEY
BABY MAYA PRIMII PASI

site-ul nostru asa s-a nascut lia
Mergi la inceput
MONAI
MONAI



1236 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul Adauga semn de carte la raspuns Trimite MONAI un Mesaj Privat
Naty, sa va traiasca Ioana, sa va aduca numai bucurii .
Sa dea Dumnezeu ca toate povestile sa fie asa frumoase .

Sa auzim numai de bine.
36+ si din burtica Sara.

http://pg.photos.yahoo.com/ph/popescu_monai/my_photos
Mergi la inceput
Andreea_si_Doru
Andreea_si_Doru



494 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul  Trimite mesaj yahoo luiAndreea_si_Doru Adauga semn de carte la raspuns Trimite Andreea_si_Doru un Mesaj Privat
Bravo Naty sa va traiasca bebelina... si sunt sigura ca si tati o iubeste nespus de mult, acum ca e langa voi.
Povestea seamana tare mult cu a mea... a fost SUPER.
Multa sanatate si putere si incredere in Dumnezeu

Andreea, Doru si Nathalie(29.09.2004)

Povestea zanei Cererea in casatorie si povestea noastra

Editat de - Andreea_si_Doru on 29/06/2005 00:12:20
Mergi la inceput
frosa
frosa



510 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul Adauga semn de carte la raspuns Trimite frosa un Mesaj Privat

sa-ti traiasca si sa fiti fericiti, hai ca mi-am adus si eu aminte cum am nascut (tot cezariana la Municipal)

Monica Robert (09.01.01) si Razvan (10.09.04)
http://community.webshots.com/user/frosa2003


Mergi la inceput
Pag. din 2 Subiectul precedent Subiect Subiectul urmator  
Pagina urmatoare

 Subiect inchis
Mergi la:
Forum DC © desprecopii.com - marca inregistrata La inceputul paginii
(c)




DESPRECOPII.COM - NAVIGARE
Preconceptie
Planificarea unui copil
Perioada conceptiei
Infertilitate
Ovulatie
Metode de tratare a infertilitatii
Conceperea unui copil sanatos
Alegerea sexului copilului
Adoptie
Sarcina
Sarcina la inceput
Calculul datei nasterii
Odiseea Sarcinii
Teste in sarcina
Nume de copii
Momente cheie in sarcina
Factori de risc in sarcina
Alimentatia in timpul sarcinii
Frumusete, sport si sex in sarcina
Pierderea sarcinii
Album: Miss Odiseea Sarcinii
Staruri+in+Odisee
Nastere
Pregatirea pentru nastere
Nasterea: modalitati si calmare a durerii
Pregatirea pentru nastere
Starea depresiva postpartum
Recuperarea mamei dupa nastere
Nasterea povestita de mamicile DC
Bebelusul 0-12 luni
Bine ai venit acasa!
Alaptarea bebelusului
Igiena & ingrijirea nou-nascutului
Sanatatea bebelusului
Dezvoltarea in primele 12 luni
Diversificarea si hranirea bebelusului
Bebelusii gemeni
Nou-nascutul: semne de ingrijorare
Copilul 1 - 3 ani
Bolile copilului intre 1-3 ani
Educatia unui copil inca bebelus
1-3 ani, varsta crizelor de independenta
Trecerea de la scutec la olita
Grafice de crestere
Dezvoltarea intelectuala intre 1-3 ani
Alimentatia intre 1-3 ani
Copilul 3 - 6 ani
Inteligenta emotionala a copilului
Educatia copilului intre 3-6 ani
Repere de dezvoltare fizica intre 3-6 ani
Sanatatea copilului intre 3-6 ani
Sportul intre 3-6 ani
Alegerea unui animalut de casa
Alimentatia copilului intre 3-6 ani
Copilul 6 - 10 ani
Repere de dezvoltare intre 6-10 ani
Sanatatea copilului intre 6-10 ani
Copilul de 7 ani
Copilul de 8 ani
Adolescentul
Pubertatea - pe intelesul parintilor
Scoala si notele
Sanatatea adolescentului
Dezvoltarea adolescentului
Siguranta copiilor pe internet
Utilitare: Calculatorul Ovulatiei | Calculul nasterii | Nume de copii | Dosarul bolilor | Doctorii raspund | Top 50 articole | Cele mai noi articole | Actiuni umanitare | Portalul taticilor | Viata de familie | Hai sa ne jucam | Concursuri | Carte de Bucate | Portalul Comunitatii Desprecopii | Galeriile Comunitatii | Toate Forumurile DC | Subiecte active | Mica Publicitate | Copilul tau pe coperta Revistei Desprecopii.com