ABUZUL DOMESTIC

Raspunsuri - Pagina 5

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Corina spune:

Doina,te rog sa nu mai gindesti asa!!Binenteles ca esti o victima,chiar si teatrul asta cu purtatul frumos in fata altora este tot o manipulare,asta ca sa creada ceilalti ca tu esti aia care minte!!
Tu ai facut ceea ce trebuia ca sa te protejezi pe tine si pe Carla,sa nu iti para rau si sa nu te gindesti niciodata ca ai vreo vina in toata povestea!Indiferent ce s-ar intimpla ,nimeni nu are dreptul sa iti dea nici macar o palma!!!!!
Pupici

Corina si Anna nazdravana!!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns carmita_baby spune:

Buna fetelor, imi pare extrem de rau ca sunteti nevoite sa treceti prin asa ceva! Din trecut cunosc sentimentul de teroare, din fericire nu mai este cazul. Dorina si tuturor fetelor in situatia asta va tin pumnii. Sa o depasiti cu succes, dar imi inchipui ca este tare greu, mai ales si cu un copil si intr-o tara straina. Bafta, bafta multa fetele!!!
Btw subscriu, grozav subiect. Felicitari Alyssa!

Carmen

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Bic spune:

Doina,
asta este una dintre marile probleme ale abuzului verbal: ca nu se vede si nu poate fi dus in instanta.
Spui ca nu tu esti victima... (fetelor, nu stiu sa folosesc quote, imi puteti spune cum se face???) vezi mai sus.
Dupa cum fac toti barbatii abuzivi, eu banuiesc ca el te acuza pe tine pentru toate astea ca sa-si justifice lui insusi sa se poarte groaznic cu tine.

Nu stiu ce fel de femeie esti tu, daca esti ca mine, adica apriga la minie, poate si tu gresesti. Dar eu ramin la parerea ca oricit as gresi, nimeni pe lumea asta NU are voie sa tzipe la mine, sa ma insulte, sa ma ia in batjocura etc., mai ales cind nu o fac din rautate. Eu incerc acum sa rezolv toate lucrurile astea cu barbatul meu si am mare incredere ca o sa reusesc. Mi-am dat seama ca si eu am gresit mult la rindul meu deprivindu-l pe el de ceea ce are nevoie (admiratie, aprobare, suport, etc.) Vezi poate si tu ai ceva metehne. Poate ca el simte ca a facut totul pentru tine si copilul vostru si tu nu i-ai aratat in schimb apreciere. (iti recomand o alta carte de self-help, "barbatii sint de pe marte, femeile sint de pe venus," care explica diferentele dintre barbati si femei si de ce se ajunge la conflicte. e simplu scrisa si nu trebuie tot luat cuvint cu cuvint, dar mie mi s-a parut folositoare, in conjunctie cu cea despre abuzul verbal. e tradusa in franceza, dar a aparut si in Ro pe la mijlocul anilor '90.)

DAR, cu toate astea, repet. Violenta verbala si fizica nu se justifica sub nici un chip. Justificarea lui cum ca tu esti vina pentru violenta lui fizica este tipica pentru abuzatori. Nu exista asa ceva. I-ai luat tu mina si ai directionat-o spre tine? Asta ar inseamna literal sa-l fi facut tu sa te loveasca.

Nu cunosc deloc situatia ta, dar primul pas spre incetarea abuzului este ca de fiecare data cind sesizei ca te va abuza sa i-o tai scurt. Nu obraznic, ci doar ferm. Spune-i sa inceteze pentru ca tu nu mai tolerezi asa ceva. Si daca nu inceteaza, pleaca din camera, de linga el, pina se calmeaza. Copilul tau va beneficia foarte mult daca vede ca are o mama care stie sa-si impuna limitele. Nu va merge din prima. Mai intii, barbatul tau va reactiona ca gaina cind ii tai capul, mai alearge un pic prin curte. Dar daca ceva se poate salva in relatia voastra, dupa un scurt timp va intelege ca nu glumesti si daca nu va inceta cu abuzurile, cel putin le va rari. Apoi poti sa incepi sa discuti cu el. Si poate are si el niste nemultumiri pe care trebuie sa le asculti tu...
Hai capul sus. O sa fie bine.
Eu sint foarte optimista azi,
dar s-ar putea sa ma gasiti prajita in zilele urmatoare.
Bic



Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Bic spune:

P.S. Tot timpul uit cite ceva
Tot pt. Doina: in nici un caz nu inicerca sa explici ce-ai vrut sa zici sau sa faci atunci cind te abuzeaza. Atitudinea defensiva inteteste abuzul pt. ca in mod indirect ii dai dreptate si te autoinvinovatesti.
Daca discutati despre ceva si el nu a inteles, potis sa explici mai incolo, cind iti vorbeste frumos.

Poate fabulez eu si situatia ta e cu totul alta. Dar chiar si asa poate beneficiaza cineva care citeste, dar nu scrie.

B.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns karmen spune:

Abuzul asupra copilului reprezinta provocarea intentionata a suferintei copilului de catre adult in plan fizic (abuz fizic) in plan emotional (abuz emotional) sau in plan sexual (abuz sexual) profitand de avantajul de forta fizica si autoritate.Abuzul este diferit de neglijare dar fac parte din aceeasi categorie de comportamente daunatoare copilului. E bine de stiut urmatoarele:
Atitudini si comportamente care constutuie neglijare asupra copilului:
Ignorarea totala sau partiala a nevoilor de hrana (pentru a-i satisface nevoile de hrana corespunzatoare varstei)
Lpsa unei imbracaminti corespunzatoare pentru copil
Dezinteres fata de starea de sanatate a copilului
Conditii de locuit improprii: spatiu inadecvat cresterii copilului, lipsa unor conditii minime de igiena, temperatura adecvata, iluminat.
Nesupravegherea copilului, lasarea acestuia in grija fratilor mai mari (aflati de asemenea la varsta minora).
Dezinteres fata de dorintele copilului, de interesele sale, lipsa de comunicare afectiva cu copilul
Nestimularea adecvata varstei copilului (absenta jucariilor, interactiuni putine cu alti copii)
Lipsa de preocupare fata de educatia copilului (neintegrarea acestuia in invatamantul prescolar, dezinteres fata de realizarea sarcinilor de invatare)
Abandonarea copilului, lasarea acestuia in grija autoritatilor publice locale sau in grija altor persoane neinvestite cu dreturi legale asupra copilului.
Atitudini si comportamente care contituie abuz asupra copilului:
Violenta verbala a adultului manifestata fata de copil ( adresarea de cuvinte care insulta, umililesc, resping prezenta copilului).
Pedepsele corporale folosind forta fizica sau alte mijloace care produc durere (lovirea cu diverse obiecte).
Pedepsirea copilului prin izolare (inchiderea acestuia intr-un dulap sau in alt mediu inchis).
Amenintarile cu retragerea iubirii (“Daca nu te comporti frumos nu te mai iubesc”) sau cu provocarea unor suferinte (“Iti dau o bataie daca nu spui poezia imediat,,,”
Accentuarea starilor de teama a copilului (de intuneric, de animale, de zgomot) precum si amenintarea cu aparitia unor personaje care au rolul de a pedepsi (cu Bau-bau, lupul, tiganul, etc).
Controlul exagerat al actiunilor copilului, impunerea nemotivata a unor limite in comportament.
Exploatarea copilului prin munca, obligarea acestuia la participarea unor activitati care nu sunt pe masura fortei sale fizice precum si implicarea in unele activitati cu rol de sensibilizare a oamenilor (cersit)
Coruperea copilului, antrenarea acestuia in diferite activitati antisociale (furt, minciuna, santaj).

Carmen Ghilescu

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns gandacelu spune:

ahaaaaaaaaa carmen, unde erai cand mi-a sarit toata lumea-n cap ca sunt impotriva santajului emotional!!!

acuma, vorba aia, mai scapam si noi cate-o amenintare la adresa copilului (mananca, ca altfel... o fi si-o pati!) cred ca ideea e sa nu se intample prea des, nu?! sa nu fie o regula!

f interesant ce ai scris, e important sa nu abuzam copilul nu ca asa e legea, ci ca asta chiar ii poate provoca traumatisme...

acuma, dupa ce am citit acest topic, ma simt si copil abuzat (la vremea mea... dar abuzat rau de tot!) si ca am abuzat de propriul copil, si ca am abuzat de barbatu meu, si el de mine...

cred ca ideea este "in ce cantitate"...

gandacelu derutat si abuzat

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns karmen spune:

Da,asa e. "In ce cantitate" si "cat de des se intampla", astea sunt cuvinte cheie. In unele cazuri abuzul si neglijarea asupra copilului sunt evidente, in alte situatii, sunt mai subtile. Semnele de suferinta psihica la copil indica gravitatea situatiei si numai o persoana din afara (de preferat de specialitate) poate stabili daca e vorba de abuz sau nu.

Carmen Ghilescu

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns gandacelu spune:

cam care ar fi aceste semne? tu cum ti-ai da seama, doar aruncand o privire (de ex, un copil trist, privind in gol, etc...) sau facand niste investigatii mai profunde? (desi la un bebe mai mic...)

sau pur si simplu, pot fi anumite intarzieri in dezvoltare?...

merci, carmen, e f interesant!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns karmen spune:

Uite cum ma pui sa-mi dezvalui carticica...(care e pe terminate, apropos).
Efectele in plan psihic a abuzului si neglijarii asupra copiluluiComportamentul inadecvat al parintilor asupra copilului luand forma abuzului sau neglijarii produce importante modificari in comportamentul, personalitatea si relatiile sociale ale copilului.
Tulburarile de comportament apar inca de la varsta de 1 an, cand copilul manifesta teama excesiva fata de adultul care-l ingrijeste, este lipsit de initiativa, speriat fata de orice persoana care-i acorda atentie. Aproape ca nu clinteste in fata adultului, este mereu in asteptarea unui pericol. Unii copii se comporta total diferit, dovedesc o atasare neselectiva fata de straini, nu par afectati de plecarea parintilor, se apropie de orice adult care-l intalneste. La copiii mai mari poate apare o instabilitate in comportament, o agresivitate indreptata asupra altor copii, in special mai mici.
In planul afectivitatii pot apare stari depresive, intalnite in special la copiii care manifesta sentimente puternice de vinovatie. Acesti copii indura cu stoicism toate loviturile, le considera o pedeapsa indreptatita pentru faptele sale. Ca atare au o imagine despre sine negativa (indusa de adultul abuzator), stiu ca sunt rai, nu sunt in stare de nimic. Nu incearca sa realizeze activitati mai dificile pentru ca stiu ca oricum nu le vor indeplini bine.
Relatiile sociale ale copilului sunt de asemenea afectate in cazul abuzului si neglijarii. Relatia copil-adult abuzator este de la sine inteles una tensionata bazata pe frica si neincredere. Mai ales atunci cand abuzul este facut in familie, copilul extinde relatia dintre el si parinti si asupra celorlalte persoane. El percepe lumea ca fiind una ostila, se teme de persoanele care le intalneste, se asteapta mereu la o dezamagire si pedeapsa din partea lor. Ca atare, copilul reactioneaza, fie este timid, evitand orice contact social fie este agresiv, provocator in relatiile cu ceilalti La polul opus se intalneste si o lipsa de discernamant in stabilirea de contacte sociale. Se intalneste mai ales la copiii institutionalizati, cand acestea se ataseaza neselectiv de orice persoana care le acorda atentie. Este o relatie sociala superficiala, lipsita de profunzime.
In cazul abuzului sexual manifestarile psihice pot lua forme diverse de la tulburari de somn, alimentare, pana la tulburari afective (depresie, instabilitate) si alte tulburari de adaptare. Specific acestei forme de abuz pot fi comportamente deviante in plan sexual: masturbarea prelungita, relatii neadecvate cu sexul opus, limbaj obscen, exhibitionism. La adolescenta pot apare tentative de suicid, relatii homosexuale (atat la baieti cat si la fete), prostitutie.


Carmen Ghilescu

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns gandacelu spune:

felicitari! asteptam cu drag carticica!

Mergi la inceput