Nastere Municipal - dr. Radoi

Dragelor,

Nu cu mult timp in urma faceam o reclama super si gratis doctorului Radoi Cristian de la Spitalul Municipal din Bucuresti. Intre timp... am nascut. Iata prin ce chinuri am trecut:
Prin saptamina 36 se descopera, la ecografie, ca am lichid amiotic putin. Fac inca o eco, in spital (500.000 lei) din care reiese ca uterul este mulat pe copil. Nu simteam f. des miscarile micutului..., pentru ca el nu prea mai avea unde sa se miste. Sunt chemata de dr. Radoi - medicul meu de la inceputurile sarcinii - sa fac un test al batailor inimii lui bebe (aici, Radoi are un plus din partea-mi). Preconiza ca testul sa fie saptaminal, dar eu, ca o mamica panicoasa ce sunt, am insistat sa vin mai devreme, pentru ca sarcina crestea, iar lichidul amiotic era din ce in ce mai putin...
Asa ca, iata-ma intr-o zi de vineri, 13 - saptamina 38 de sarcina -, in sala de nasteri a Spitalului Municipal, monitorizindu-ma singura, adica apasind butonul unui aaparat ori de cite ori aveam contractii sau simteam miscari de bebe. Cu o seara inainte avusesem contractii pe bune, ma trezisem din somn fara sa mai pot adormi, lucru pe care i-l comunicasem si doctorului. Apoi, burta mea era f.tare iar moasa care mai trecea prin camera in care ma monitorizam imi comunicase ca asta era un semn ca "pepenele este copt"... In fine, vine Radoi, se uita pe rezultatele inregistrate, imi spune ca bebe nu se simte tocmai bine, dar insista sa vada cum s-ar comporta in conditiile unui travaliu "pe bune" si-i spune asistentei sa-mi faca o injectie care induce contractii de nastere. Moment in care eu nu mai simt absolut nimic, iar aparatul care inregistra inima lui bebe se ... OPRESTE! Radoi intra in panica, pocneste cu palma aparatul, asta nu vrea sa o ia din loc, cheama o asistenta, care-mi pune un furtun cu oxigen la nas, in vreme ce o infirmiera imi face rapid toaleta intima, sunt imbracata intr-o camasa de spital, nu am timp sa ma dezmeticesc f. bine, sunt urcata intr-un carut si dusa la usa liftului, infirmiera striga "lasati-l liber, avem, o urgenta!" si ajung la sala de operatie, la etajul 4. Cred ca a impietrit carnea pe mine, sunt ca pamintul, nimeni nu-mi spune ce pot sa fac, ce trebuie sa fac ca lui bebe sa-i fie bine... Lui bebe caruia nu-mi mai auzeam inimioara pe monitor... Din instinct, trag aer mult in piept, incerc sa respir adinc, adica sa-l "oxigenez"... Doamne, ajuta-ma sa nu-mi moara copilul! Infirmiera se uita la mine cu mila, asteptam sa fie pregatita sala pentru operatie, dinauntru il aud pe medicul meu spunindu-i altuia "nu ma intereseaza ce programare mai e, eu intru in operatie, ca-i moare copilul in burta!" Copilul meu, adica...
Ma urc pe masa, anestezista imi spune sa am incredere in Dumnezeu, eu zic "Tatal nostru" in gind iar Radoi urla la mine "Sa stii si sa-i spui si sotului tau ca eu iti salvez copilul nu-i fac altceva!" Ce se intimplase: sotul meu, care a fost martor la tot ce mi se intimplase, pentru ca a fost tot timpul alaturi de mine, a intrebat o asistenta in timp ce ma duceau la sala de opratie "nu cumva de la injectia aceea este asa?" iar ea i-a comunicat lui Radoi cum ca l-ar fi acuzat... In fine, se naste copilul, sotul meu isi cere scuze - inutil, cred eu - de la Radoi si ii da dreptul - 100 de dolari, mai mult nu aveam, pentru ca eu, pina in ultima luna, am fost pregatita sa nasc natural -... Incepe de-abia acunm circul:
Vineri noapte, Radoi trece sa-si vada pacientele de la reanimare. La mine nici nu se uita. Cind il intreb ce scor APGAR a obtinut baietelul meu, imi spune "nota maxima". Ii multumesc. Peste trei zile, la externare, vad ca "nota maxima" era ...8! Il rugam sa ma transfere in aripa noua a spitalului - cea cu desene pe pereti, cine va naste la Municipal stie despre ce este vorba - si ne spune ca nu se baga... Ne descurcam singuri si , peste citeva ore, ii resproseaza sotului acest lucru. Chipurile, in gluma. De cind am nascut si pina cind am fost externata, luni dupa-amiaza, Radoi n-a trecut un minut pe la patul meu, ba chiar, in ziua externarii, a venit la insistentele asistentei sefe, pentru ca se apropia ora 14,00 si nu mai puteam pleca. A venit, mi-a smuls pansamentul de pe operatie si mi-a zis sa vin la control peste 2-3 saptamini.. Nimic despre igiena sinilor, a operatiei... Sau sa ma intrebe cum se simte bebe... Aiurea!
Va imaginati ca n-am mai fost la nici un control... Norocul meu e ca totul a decurs apoi bine.
V-am scris toate aceste lucruri pentru a va pune in garda! Nu contest profesionalismul lui Radoi, ci omenia lui... Care, pina la urma, insa, tot din profesionalism face parte...
Cit despre celelate conditii de la Municipal, inarmati-va cu bancnote de 10.000 si 50.000 de lei pentru asistente si totul va fi OK...

Va doresc o nastere usoara si nornmala si sa nu va pierdeti, nici o clipa, increderea in bunul Dumnezeu!

Adriana, mamica lui Andrei Nicolae, un baietel sanatos si cumnite care la 2 luni cintarea 6,100 kg...

papadie spune:

Draga Angica acum important e ca Andreiu e bine. Si ca tu esti bine!
Cat despre doctorul radoi...neomenia strica meseria!
Va pup dulce!
Imi pare bine ca ai reusit sa te inscrii:-)
La multi ani pt Andrei Nicolae cu ocazia zilelor onomastice:-))))
oana

Mosuleee nu ma uita cu bebelashuuuuwww.fortunecity.se/gladahuset/bjornesmagasinsg/93/images/baby4.gif" border="0">

Lavi spune:

Ma bucur ca totul sa terminat cu bine pt tine si bebiticul cat despre bunul simt si omenia la anumiti doctori, va mai trece mult timp pana sa simta si sa inteleaga ce sunt aceste sentimente. Sarbarori Fericite alaturi de bebitul tau !

Lavinia Ciuta

Karina spune:

Draga Adriana,

Mi-au dat lacrimile cind am citit mesajul tau. Bine ca totusi totul s-a terminat cu bine.
Iti doresc ca aceste amintiri sa fie cele mai rele si de acum in colo totul sa fie super bine.

Pupici,

Karina+telinuta

Vanina spune:

Angi,bine ca tu si bebe sunteti bine!!!!Si eu care vroiam sa ma duc la acest medic....bine ca mi-ai spus!!!
Te pup!

Lidia spune:

Vanina, du-te la dr. Florin Anca de la municipal. Este un tip cu totul si cu totul deosebit. Stiu ca si-a deschis cabinet particular undeva pe 1 Mai, dar nu stiu unde. Incearca sa dai de el la spital (la etajul 5? din cate imi aduc eu aminte.... daca nu intreaba o asistenta la obstretica...)

www.animatedgif.net/seasonal/xmas/bellcoll_e0.gif" border="0">
Sarbatori fericite!
Lidia

Sabina spune:

Tot Vanina,

incearca si la Badiu, eu am nascut cu el ,si a fost exemplar.Am facut cezariana, ca bebe nu se simtea bine si trebuia scoasa, dupa operatie am fost la saloanele mai bune, venea tot timpul sa ma intrebe cum ma mai simt.

Sabina & Sofia Galagia

Lilliana spune:

Draga Adriana,

Desi a trecut destul timp de cand ai postat acest mesaj (eu abia acum am ajuns sa-l citesc) as vrea sa stii ca doctorului Radoi nu ii lipseste omenia, ci asta il caracterizeaza. Citind randurile tale chiar am ajuns sa ma intreb daca este vorba despre aceeasi persoana?!

Anul trecut pe 25 noiembrie, de Sf.Ecaterina, am fost operata de o tumora pelviabdominala foarte mare (18 cm) pe ovarul drept.
De cum am ajuns la el (la recomandarea doctoritei ginecolog) mi-am dat seama ca este un doctor cu un suflet cald. Mi-a vorbit cu amabilitate si nu l-am vazut sa se enerveze cat timp am stat in spital (in afara momentului cand in salonul unde ma aflam si eram singura operata din 6 femei pana la acea data, deoarece la reanimare nu mai erau paturi libere, a spus ceva in legatura cu aglomeratia din salon, nu-mi mai amintesc ce). Desi fusese de garda in noaptea precedenta, m-a operat si nici nu a plecat acasa, a venit in cursul noptii sa vada daca totul este in regula, eu nu puteam dormi deoarece imi era greata). Initial ma anuntase ca noaptea si dimineata urmatoare or sa fie mai grele.
Parintii mei au fost "atenti" cu el si pot sa-ti spun ca in comparatie cu "atentia" pentru doctorul Badiu data de mama unei colege de suferinta, doctor pe care toata lumea il lauda, suma a fost foarte mica, insa el a fost multumit. Am stat in spital 4 zile si a doua zi dupa operatie m-am ridicat din pat desi mi-a fost greu la inceput, aveam ameteala si ma simteam slabita.
Pentru asta ii multumesc lui Dumnezeu in primul rand, pentru ca m-am refacut foarte repede si am fost pe mana unui doctor foarte bun pe care tot El mi l-a ales. In timpul operatiei mama se ruga la bisericuta de lemn din curtea spitalului ca totul sa fie bine si Maica Domnului si Sf. Ecaterina au auzit-o.
De aceea ma mira tot ceea ce spui tu, insa faptul ca ai nascut un copil sanatos (care acum cred ca alearga prin casa si te face fericita cu fiecare zambet si gest al lui) a fost si datorita doctorului Radoi care te-a asistat la nastere, profesionalismului si daruirii lui, chiar daca nu s-a comportat asa cum te-ai fi asteptat tu. Eu nu o sa mai am copii dar daca ar fi fost sa se intample tot cu el as fi vrut sa trec peste acest moment, de data aceasta fericit.
Sper sa citesti aceste randuri si sa nu te superi de cele scrise aici dar eu cred ca uneori judecam prea repede pe aproapele nostru.

Am vazut ca in spitalele din Romania nu este totul asa cum trebuie (vezi cazul unei doamne care a nascut in Germania), fara bani bagati in buzunare la doctori si asistente nu esti luat in seama, insa pana cand nu ne vom schimba noi insine in interiorul sufletului nostru nici nu o sa ne fie bine, din toate punctele de vedere.
Iti doresc sa te bucuri de bebita al tau si sa mai faci copii chiar daca nu vrei sa ai langa tine acelasi medic! Numai bine!

adrianangi spune:

Draga Nicoleta,

Subiectul la care ai postat raspunsul se numeste Nastere cu dr. Radoi. Tu vorbesti despre o operatie, asa ca n-ai cum sa stii cum se comporta el in conditii de stress, cu copil fara puls in burta mamei. Reiau citeva aspecte, fara sa-mi recitesc mesajul: eu eram pe masa de operatie iar el tipa la mine, desi copilul in pericol era al meu si ar fi trebuit sa ma linisteasca inainte de a intra in anestezia generala (pentru care, btw, nu mi s-a facut nici un test de toleranta inainte). L-am intrebat dupa nastere ce scor APGAR a avut copilul meu, mi-a raspuns maxim! Pe fisa de externare, bebeul meu luase 8... La reanimare nu a trecut nici o clipa pe la patul meu, nici nu m-a intrebat cum ma simt, desi a intrat aici de citeva ori, avea o alta pacienta, tot cezariana,pusa la oxigen. Pe salon, asemenea, nu l-a interesat starea sanatatii mele, in ultima zi a venit, mi-a smuls pansamentul de rana si mi-a spus "mai vii tu peste citeva saptamini la control". Nu fi dura cu mine, ma bucur ca la tine totul a decurs asa cum trebuie, dar nu-mi pune pentru asta la indioala onestitatea. OK?!
Copilul meu, merci de intrebare, e bine sanatos, alearga prin casa dar cred ca meritul este al lui Dumnezeu, al neonatologului de la Municipal (Culcer) si mai putin al lui Radoi, care a avut pina la urma viteza de reactie. Stiu doar ca viata mea si a copilului au fost puse in pericol de el. Ca a dres busuiocul, nu-i pot fi recunoscatoare 100% pentru asta, iarta-ma!

Adriana

"Nu exista dragoste.Exista doar dovezi de dragoste" Jean Cocteau

Lilliana spune:

Draga Adriana,

In primul rand ma cheama Liliana, nu Nicoleta (de unde ai luat numele?!) insa nu ma deranjeaza ca m-ai botezat. Si nu te judec eu, stai linistita, are cine sa ne judece pe toti cand vom pleca de aici, voiam doar sa iti spun sa nu mai ai resentimente pentru ca
nu-ti foloseste la nimic. Si dupa cum vezi nu toate femeile au aceeasi parere ca a ta despre dr.Radoi. Daca o sa cauti printre mesaje exista si unul pozitiv (vezi cazul Nadinei).
Si nici nu am spus ca trebuie sa-i multumesti 100% ci doar sa nu-l mai judeci asa aspru.
Spui ca nu am cum sa stiu in ce fel reactioneaza sau se comporta el in conditii de stress, cu un copil care era in pericol sa moara in burta mamei, adica cazul tau, insa poate imi spui cum te-ai fi comportat tu, dupa ce ai fi auzit cum ca din cauza ta s-a intamplat ce s-a intaplat si ai fi vinovat daca moare bebe. Cred ca asistenta aia nu a procedat bine. Daca nu ar fi spus parerea sotului tau cine stie cum ar fi decurs lucrurile. Cat despre celelalte nici nu mai are rost sa vorbesc, cred ca totul a plecat de aici.
Ai dreptate, nu stiu cum este sa nasti, mori de frica ca nu iti mai poti vedea copilul pe care l-ai purtat in pantec atatea luni insa nici eu nu puteam fi sigura ca ma mai scol de pe masa de operatie, mai ales ca nu i-am dat nimic anestezistului (cred ca s-a suparat si pe dr. Radoi care ar fi putut sa se comporte altfel cu mine si sa nu vina in fiecare zi sa ma vada) dar asa a vrut Dumnezeu sa se intample. M-au luat asa, pe nepregatite, incat nici nu mai realizam ce avea sa urmeze, insa stiu sigur ca mi-ar fi parut rau daca nu ma opera atunci. Nu ti-am spus dar cand eram pe masa de operatie si se pregateau sa ma anestezieze a venit cineva si a spus ca trebuie sa ma amane deoarece a venit o doamna cu sarcina extrauterina care trebuia operata de urgenta. Se pare ca a preluat-o alt medic, in alta sala de operatie, nu stiu ce s-a intamplat insa eu voiam ca sa ma opereze pe mine atunci si nu-mi era frica. Dar cred ca te-am plictisesc deja. Acum nu mai am timp sa scriu insa eu una vreau sa-i multumesc doctorului Radoi si asta este mesajul pe care-l transmit celor care vor sa-l aiba ca medic: am avut incredere in el si poate ca i-am transmis aceasta. Cine mi-a inspirat aceasta incredere, numai Dumnezeu o putea face.
Inca ceva: inainte de a-l vedea am intalnit la usa o doamna (lauza) care mi-a spus ce mana usoara are. Pacat ca tu nu pastrezi amintiri placute de la nastere. Eu de la operatie da. Numai bine iti doresc!

adrianangi spune:

Iarta-ma ca te-am botezat, e din pricina vitezei cu care incerc sa fac mai multe o data... Sunt la serviciu. Iti sunt datoare un miel de paste! (Cred ca am de dat o turma numai pe forum...)
SI tie iti doresc toate cele bune! Cit despre Radoi, ramin la parerea mea..., sorry...

Adriana

"Nu exista dragoste.Exista doar dovezi de dragoste" Jean Cocteau