si totusi dragostea ...

Raspunsuri - Pagina 2

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns blackgirl0 spune:

off topic: cineva nu este in plus! ceva poate! (un e!) :D

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Miramar spune:

Acum fie vorba intre noi omul asta nu te-a mai vrut. Ce reprosuri iti faci tu? Ca ai stat pe chat cateva luni? Chiar crezi ca asta e motivul? Poate a grabit lucrurile cel mult, dar atat. Asta e n-a fost sa fie, incearca sa faci pace cu trecutul. Ar fi fost mai bine sa ramai sg. si sa-ti jelesti dragostea pierduta? Fii fericita ca ai un om ce te 'adora" langa tine, bucura-te ca vei fi mama, vezi-ti de viata ta.

Si sa nu crezi ca sunt insensibila, departe de mine asta. Am trait si eu marea iubire si abia ulterior l-am cunoscut pe sotul meu. Nu intotdeauna iubirile astea au happy end, si e ok sa fi nostalgic dar nu sa lasi nostalgia sa se transforme in ceva mai puternic care sa-ti afecteze viata de azi.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns friday spune:

"Closure" ? Faptul ca detin o parte din vina? Hm... M-am gandit si eu la asta, dar, crede-ma ca nu sunt astea motivele!
E iubirea total naiva pe care am avut-o fata de acest om si care, se pare ca ma atrage in trecut. Trecut, pe care , probabil il voi lasa intr-un coltisor la un moment dat, dar inca nu e momentul, presupun. Poate nu m-am maturizat inca?
Poate va trebui sa avem la un moment dat (eu cu fostul) "o confruntare", un moment cand ne vom lamuri si noi de ce s-a intamplat totul. Dar nu stiu cand va fi acel moment, pentru ca, soarta nu prea ne pune fata in fata adica, de fapt, nu ne pune deloc fata in fata!
In sfarsit, incerc sa taiesc in prezent, sa exist acum, in viata asta frumoasa ! Apreciez tot ceea ce mi se ofera acum, incerc sa ofer si eu cat de mult pot. Stiu, sunt norocoasa. De ce? Pentru ca viata mi l-a scos in cale pe acest barbat care ma adora si pe care, sper, ca voi fi in stare sa il ador si eu la randul meu pentru ca merita!
In sfarsit, ar trebui sa incetez prin a-mi plange de mila . Nu-i asa?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns XIO spune:

Stiu ca este "ceva" , nu fiinta , dar asa ma prostesc eu cu prietenul meu , trebuia sa mentionez.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns friday spune:

[quote]Originally posted by Miramar

Acum fie vorba intre noi omul asta nu te-a mai vrut. Ce reprosuri iti faci tu? Ca ai stat pe chat cateva luni? Chiar crezi ca asta e motivul? Poate a grabit lucrurile cel mult, dar atat. Asta e n-a fost sa fie, incearca sa faci pace cu trecutul. Ar fi fost mai bine sa ramai sg. si sa-ti jelesti dragostea pierduta? Fii fericita ca ai un om ce te 'adora" langa tine, bucura-te ca vei fi mama, vezi-ti de viata ta.

Asta am sa si fac, Miramar. Sa ma bucur de viata, de copilasul pe care il astept.
Acum, ca mi-am spus si eu off-ul, parca ma simt mai bine. De aceea am si scris pe forum, sa aflu si eu mai multe pareri, poate , sa mi se confirme si mie ca nu trebuie sa mai"plang" dupa trecut si sa ma bucur de prezent si viitor.
In sfarsit, am vrut sa-mi impartasesc si eu trecutul . Sa aflu si eu mai multe pareri . Va multumresc !!!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns XIO spune:

Friday , si eu am trecut prin asta , cand am implinit 4 ani si o luna el se "indragostise" de alta . Ne-am despartit , s-au "combinat" , am plans , am bocit , era chiar inaintea bacului si admiterii la facultate , dupa admitere am plecat la mare cu prietenii si am observat ca exista viata si fara el , ca sunt un om intreg si fara el , samd. Cand m-am intors s-a despartit de aia ca sa fie iar cu mine , ca pe mine ma iubea , etc .
Ne-am impacat in momentul acela doar pt. ca mie imi era mila de el , reusisem sa trec peste despartire cand am vazut ca si el a trecut mai departe. ACum , din fericire avem o relatie normala , echilibrata si mult mai frumoasa decat inainte , cand am gresit enorm amandoi.
Si tu ai o relatie frumoasa acum , ce ar fi sa profiti de ea si sa lasi trecutul in urma ? ;)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Alex2 spune:

Daca ai scris acest subiect pe undeva nu-ti convine nici tie situatia. Ai motive sa fi e deplin fericita si totusi nu esti, si nici alta scapare nu e. De fapt care este dorinta ta? Ce ti-ai dori tu? Sa-l uiti pe fost? Sa fi din nou cu el?
Sa ne imaginam un scenariu. Fosta mare iubire vine la tine si vrea sa incercati sa fiti din nou impreuna. Ce faci? Presupui ca il iubesti (eu am spus ce cred despre asta, nu vreau sa te supar), este barbatul din visele tale, etc. Divortezi? Iti lasi copilul fara prezenta tatalui? Renunati la tot ptr o iluzie? Ati avut sansa sa fiti impreuna si lucrurile au fost asa cum au fost. A fost o poveste frumoasa de iubire, mai ales ca a fost si prima iubire adevarata, dar...a trecut. Viata a scris ptr tine alta fila de poveste, mult mai reala, mult mai matura. Cred ca ai motive sa fi fericita in prezent si sa eviti sa te mai gandesti unde nu trebuie. Poate si hormonii de sarcina isi spun cuvatul (majoritatea femeilor devin melacolice si afectuoase in sarcina).
Nu stiu cat timp a trecut de la despartirea finala, dar mai lasa putin timp sa treaca (cate saptamani de sarcina ai?) si vei vedea ce lucuri minunate te asteapta. Iar ca mamica se vor schimba si prioritatile tale si felul de a privi viata. In bine.
Pe de alta parte o intrevedere cu el, desi inutila, ar putea fi benefica ptr ca s-ar putea sa-l vezi si sa te minunezi tu insati dupa ce suspini. El nu mai e ce a fost, nici nu seamana cu printul din amintirile tale (si nu ma refer strict la aspect fizic), si se poate sa te trezesti singura. Iar o reluare a relatiei de acolo de unde s-a finalizat nu se poate. Este ireal. Ma confrunt cu ceva asemanator si mi-au trebuit 2 ani sa inteleg ca eu de fapt asta imi doream. O continuare a relatiei de acolo unde ea s-a finalizat. Este ireal, nu imposibil. Iar noi traim in realitate. Iar realitatea ta este atat de frumoasa!

Alexandru

Am risipit timpul sau timpul m-a risipit pe mine?Daca am ochii deschisi de ce pasesc in intuneric?M-am contopit cu el si m-am pierdut in abisul gandurilor infinite.Stiu ca nu stiu nimic si nici macar asta nu stiu.Cand voi inceta sa exist am o armata de ingeri in suflet si una de demoni in sange.Si totusi,sunt doar o fiinta asteptand...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Miramar spune:

Pentru putin - daca postarea offului cat si raspundurile noastre te-au ajutat ma bucur.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns amella spune:

quote:
Originally posted by Alex2



Am risipit timpul sau timpul m-a risipit pe mine?Daca am ochii deschisi de ce pasesc in intuneric?M-am contopit cu el si m-am pierdut in abisul gandurilor infinite.Stiu ca nu stiu nimic si nici macar asta nu stiu.Cand voi inceta sa exist am o armata de ingeri in suflet si una de demoni in sange.Si totusi,sunt doar o fiinta asteptand...

cat de cunoscute imi sunt toate...cat ma regasesc in toate..
Cumva Cioran - "Lacrimi si Sfinti?"

Mergi la inceput