In fiecare zi cu Dumnezeu (partea a 7-a)
Raspunsuri - Pagina 13
Arhistefy spune:
Daro26
(Rom. 3, 28; 4,3; Mt.7, 24; 8,4). Evanghelia de astazi ne vorbeste despre faptul ca cel ce asculta cuvintele Domnului si le plineste se aseamana celui ce isi cladeste casa pe stanca; iar cel ce asculta si nu plineste este asemenae celui ce isi cladeste casa pe nisip. Sa invete asta fiecare si sa-si repete cat mai des; iar adevarul cuprins aici e limpede si pe intelesul fiecaruia. Si fiecare are la indemana multime de experiete proprii de acest fel. Gandurile, de pilda, atata vreme cat sunt numai in minte, nu au statornicie si se invalmasesc, dar cand le asterni pe hartie, devin statornice si consistente. De asemenea, amanuntele orisicarei intreprinderi sunt nesigure si se tot schimba pana cand n-o incepi; iar dupa ce ai purces s-o implinesti, s-a terminat cu feluritele planuri si inchipuiri.
Intocmai la fel e si cu regulile duhovnicesti: pana ce nu le-ai
implinit, sunt parca straine, exterioare si lipsite de consistenta; iar dupa ce le implinesti, intra inlauntrul tau, isi fac salas in inima si pun acolo temelia caracterului. Asadar, luati seama cum umblati!
de Sfantul Teofan Zavoratul
La toate gandurile negative pe care le-ai putea avea, Dumnezeu are un raspuns pozitiv pentru tine.
Cu drag,
Mihaela
Arhistefy spune:
Fagaduita … de Dumnezeu, care nu poate sa minta. (Tit 1:2)
Credinta nu face minuni printr-un act al vointei tale, sau prin senzatia sigura ca ceva se va intampla. Nu, ci recunoscand promisiunea lui Dumnezeu ca un fapt real, crezand ca este adevarata, bucurandu-ne de cunoasterea acestui adevar si apoi pur si simplu odihnindu-ne pentru ca Dumnezeu a spus-o.
Credinta schimba promisiunea in profetie. O promisiune este conditionata de colaborarea noastra, dar cand ne exersam credinta autentica in ea, devine o profetie. Atunci putem merge inainte cu siguranta ca se va intampla, pentru ca „Dumnezeu … nu poate sa minta“.
Aud deseori oameni rugandu-se pentru mai multa credinta, dar cand ii ascult cu atentie si ajung la esenta rugaciunii lor, realizez ca de fapt ei nu doresc deloc mai multa credinta. Ceea ce vor ei este ca credinta lor sa fie transformata în vedere.
Credinta nu spune: „Vad ca lucrul acesta este bun pentru mine; de aceea trebuie sa-l fi trimis Dumnezeu“. In schimb, credinta declara: „Dumnezeu l-a trimis; de aceea trebuie sa fie bun pentru mine“.
Credinta, cand mergem prin intuneric cu Dumnezeu, Il roaga doar sa ne tina mai strans de mana.
Pastorul nu-ti cere
Sa crezi in credinta ta, ci doar sa crezi in El;
Si la aceasta Se refera cand spune: „Veniti la Mine“.
In lumina sau in intuneric cauta sa faci voia Lui,
Si lasa-I lui Isus lucrarea credintei linistit.
La toate gandurile negative pe care le-ai putea avea, Dumnezeu are un raspuns pozitiv pentru tine.
Cu drag,
Mihaela
Arhistefy spune:
Atunci oricine va chema Numele Domnului va fi mantuit.
(Ioel 2:32)
Atunci de ce nu chem Numele Lui? De ce alerg la cutare sau la cutare, cand Dumnezeu este atat de aproape si va auzi si cea mai slaba chemare a mea? De ce stau jos si-mi trasez singur calea si-mi fac planuri? De ce nu-mi incredintez imediat persoana si povara mea in mana Domnului?
Drept inainte este cea mai bună cale de alergat, asa ca de ce nu alerg drept spre Dumnezeul cel viu? In schimb, caut in zadar eliberare oriunde in alta parte, dar numai cu Dumnezeu o voi gasi. Cu El am promisiunea Lui mareata: „[eu voi] fi mantuit“. Si cu El nu mai am nevoie sa intreb daca sa-L chem sau nu, fiindca „oricine“ ii cuprinde pe toti. Ma include pe mine si inseamna oricine si toti care cheama Numele Lui. De aceea voi crede in acest verset si voi chema imediat pe gloriosul meu Domn care a facut asa o promisiune mare.
Situatia mea este urgenta, si nu vad cum voi fi scapa. Si totusi asta nu este treaba mea, caci Cel care a facut promisiunea va gasi o cale sa o tina. Partea mea este pur si simplu sa ascult de poruncile Lui, nu sa-I dirijez caile. Eu sunt slujitorul Lui, nu sfatuitorul Lui. Eu Il chem si El ma salveaza.
La toate gandurile negative pe care le-ai putea avea, Dumnezeu are un raspuns pozitiv pentru tine.
Cu drag,
Mihaela
camiT spune:
Atunci cand simtim ca nu mai avem putere sa continuam pe drumul vietii si cand vedem cum inaintea noastra se iveste intunericul sa nu ne dam batuti ci sa privim tot timpul la Domnul Vietii.
In orice situatie ne-am afla, Dumnezeu ne vorbeste prin Cuvantul Lui si ne incurajeaza caci El ne iubeste foarte mult.
Cuvantul Domnului din cartea Neemia 9:31 invioreaza spiritul omului, ca dealtfel toate promisiunile Lui din intreaga Scriptura. Cand cunoastem ca Dumnezeu i-a ocrotit, iubit, ajutat pe copii Lui care de foarte multe ori s-au razvratit si I-au intors spatele, ne apropiem cu si mai mare incredere de tronul Lui si de Harul Lui. De foarte multe ori gresesc cei care-l cunosc pe Dumnezeu dar venind inaintea Lui in umilintza si isi recunosc greselile, acei oameni se ridica de jos de la picioarele Domnului imbracati cu puterea Duhului Sfant si insufletiti sa implineasca doar voia Domnului in viata lor(Isaia 40:31).
Atunci cand renuntam la propriul eu si il acceptam pe tronul inimii noastre pe Domnul Vietii, o noua lume se deschide si indiferent de cate sagetii sunt aruncate asupra noastra de cel rau noi continuam sa pasim in credinta pe drumul cel drept si sa privim doar la Mantuitorul nostru drag.
Cand recunoastem lucrarea Domnului in viata noastra,privind la trecutul nostru, dobandim o persepctiva clara asupra prezentului si viitorului(Luca 22:35-38).
In toate Domnul Dumnezeu este triumfator.
Ps.23:1-6
Poze la: http://www.score.is.tsukuba.ac.jp/~dorinte/albums/albums/david/thumbs.html
camiT spune:
Va rog sa ma iertati dar acum am observat ca am facut trimitere la cartea Luca 22:35-38 si de fapt vroiam sa fac trimitere la 1Corinteni cap 10 versetele 6 si 11.
Inca o data va rog sa ma scuzati.
Poze la: http://www.score.is.tsukuba.ac.jp/~dorinte/albums/albums/david/thumbs.html
Arhistefy spune:
(Rom. 5, 1-10; Mt. 6, 22-33). "De va fi ochiul tau curat, tot trupul
tau va fi luminat; iar de va fi ochiul tau rau, tot trupul tau va fi
intunecat". "Ochi" este numita aici mintea, iar trup intreaga alcatuire a sufletului. Astfel, daca mintea e simpla, in suflet e lumina; daca mintea este vicleana, in suflet va fi intuneric. Dar ce este mintea simpla si mintea vicleana? Mintea simpla este aceea care primeste tot ceea ce este scris in cuvantul lui Dumnezeu cu credinta nestramutata ca totul este asa cum se spune acolo: in ea nu este loc pentru nici un fel de viclesug sau indoiala. Mintea vicleana este aceea care se apropie de cuvantul lui Dumnezeu cu viclenie, cercetand si iscodind cu gand fatarnic. Ea nu poate sa creada de-a dreptul, ci supune cuvantul lui Dumnezeu filozofarilor sale, apropiindu-se de el nu ca un ucenic, ci ca un judecator si critic, verificandu-l; iar apoi fie ca il ia in ras, fie ca spune cu superioritate: "da, nu e rau". Acest fel de minte nu are niciodata o atitudine ferma, fiindca ea nu crede - lucru limpede - in cuvantul lui Dumnezeu, iar filozofarile sale sunt intotdeauna lipsite de statornicie: azi asa, maine altfel. Ca atare, in ea nu-s decat indoieli, nedumeriri, intrebari ramase fara raspuns; nimic nu e la locul sau acolo si e silita sa umble in intuneric, pe pipaite.
Mintea simpla, in schimb, vede totul limpede: pentru ea fiecare lucru
are un caracter definit de cuvantul lui Dumnezeu; de aceea, totul este
in ea la locul sau si ea stie intocmai cum sa se poarte in orice
imprejurare - umbla, care va sa zica, pe drumuri netede, luminate, cu
deplina incredintare ca acestea duc la tinta cea buna.
de Sfantul Teofan Zavoratul
La toate gandurile negative pe care le-ai putea avea, Dumnezeu are un raspuns pozitiv pentru tine.
Cu drag,
Mihaela
Arhistefy spune:
(Rom. 9, 18-33; Mt. 11, 2-15). Imparatia se capata prin osteneala, straduinte si nevointe grele; drept aceea o si dobandeste numai cel care duce viata ostenicioasa, de nevoitor.Acest fel de viata inseamna lepadarea oricarei placeri in drum spre Imparatie. Placerile de tot felul indeparteaza de Imparatie; iar in ziua de azi nu ne ingrijim decat de placeri - rareori sufletesti, ci indeobste trupesti: sa mancam, sa bem, sa ne veselim, sa petrecem si sa huzurim intru toate. Imparatiei i-au zis: "Te rog, iarta-ma", cu toate ca in Imparatie este ospat - si inca asa un ospat cum nici un om nu s-ar pricepe sa pregateasca, dar noi avem alte gusturi. Ceea ce este socotit acolo placut, noua ne pare nesuferit; ceea ce acolo veseleste, pe noi ne intristeaza - am luat-o pe cu totul alte cai: si Imparatia, impreuna cu cei ce se silesc si pun mana pe ea, se departeaza de noi. Noi suntem chiar bucurosi, chiar am fi gata sa ii gonim ca sa plece mai repede, ba chiar se vorbeste despre asta; dar cel viclean, nu stiu cum, nu izbuteste sa--si indeplineasca acest plan.
de Sfantul Teofan Zavoratul
La toate gandurile negative pe care le-ai putea avea, Dumnezeu are un raspuns pozitiv pentru tine.
Cu drag,
Mihaela
Arhistefy spune:
(Rom. 10, 11; 11, 2; Mt. 11, 16-20). Domnul spune ca noi, cei ce
nu ascultam de Evanghelie, ne asemanam celor carora daca li se canta
cantece vesele nu dantuiesc, iar daca li se canta de jale, nu plang;
oameni cu care n-o scoti la capat. Ni se fagaduieste Imparatia
cerurilor cea prealuminata si preaveselitoare: nici nu ne clintim, de
parca nu despre noi e vorba. Suntem amenintati cu Judecata cea
nemitarnica si cu muncile cele vesnice - nu ne tulburam, parca nici
n-auzim. Indobitociti, am pierdut orice instinct al adevaratei
autoconservari. Suntem manati de-a dreptul spre pierzare, fara sa ne
ingrijim deloc de soarta noastra. Ne-am pus mainile in san, ne-am lasat prada nepasarii: "ce-o fi, o fi"! Iata care e starea noastra ! Oare nu de aceea sunt asa de dese sinuciderile? Si aceasta este rodul
invataturilor moderne, ale viziunilor moderne asupra omului si
insemnatatii lui. Iata care va e progresul! Iata care va e si
luminarea! Mai bine sa fii lipsit de orice invatatura, dar sa-ti
mantuiesti sufletul cu frica de Dumnezeu, decat ca, dupa ce ai capatat
titlul de "luminat", sa pieri pentru vecie, neaducanu-ti aminte macar o data in viata de ceea ce o sa fie dupa moarte. Din cuvantul lui
Dumnezeu, care arata limpede cine ajunge in imparatia cerurilor si cine ajunge in iad, nici o iota nu va trece: totul va fi precum este scris.
Asadar, oricine ai fi, pune aceasta in inima ta ca pe un lucru care te
priveste de-a dreptul si ingrijeste-te de suflet cat poti si cat mai e
vreme!
Sfantul Teofan Zavoratul
La toate gandurile negative pe care le-ai putea avea, Dumnezeu are un raspuns pozitiv pentru tine.
Cu drag,
Mihaela
Arhistefy spune:
(Rom. 11, 13-24; Mt. 11, 27-30). "Veniti la Mine, toti cei osteniti
si impovarati, si Eu va voi odihni pe voi". O, Dumnezeiescul, o,
iubitul, o, preadulcele Tau glas ! Sa mergem, dar, cu totii, in urma
Domnului care ne cheama ! Mai inainte insa trebuie sa simtim ca ne e
greu, ca avem multime de pacate si ca pacatele acestea sunt grele.
Acest simtamant naste nevoia de a cauta usurare. Credinta ne arata
atunci ca singura scapare este la Domnul Mantuitorul, si pasii nostri
se vor indrepta de la sine catre El. Sufletul care vrea sa se
izbaveasca de pacate stie ce sa Ii spuna Domnului: "Ridica de la mine
povara cea grea a pacatelor, iar eu voi lua jugul Tau cel bun". Si asa
se intampla: Domnul iarta pacatele, iar sufletul incepe sa umble intru
poruncile Lui. Poruncile sunt jugul, iar pacatele sunt povara; insa
punandu-le alaturi, sufletul afla ca jugul poruncior este usor ca
fulgul, iar povara pacatelor grea ca un munte. Asadar, sa nu ne temem a primi cu placere jugul cel bun al Domnului si povara Lui cea usoara !
Numai asa, si nu altfel, putem afla odihna sufletelor noastre.
de Sfantul Teofan Zavoratul
La toate gandurile negative pe care le-ai putea avea, Dumnezeu are un raspuns pozitiv pentru tine.
Cu drag,
Mihaela
Arhistefy spune:
(Rom. 11, 25-36; Mt. 12, 1-8). "Daca ati fi stiut ce inseamna:
Mila voiesc iar nu jertfa, nu ati fi osandit pe cei nevinovati".
Asadar, pentru a ne izvabi de pacatul osandirii, trebuie sa dobandim
inima milostiva. Inima milostiva nu judeca nu numai incalcarile
parelnice ale legii, dar nici pe cele invederate tuturor. In loc sa
judece, ea compatimeste, si mai degraba va plange decat sa mustre. Cu
adevarat, pacatul osandirii e rodul unei inimi nemilostive, care se
bucura de raul altuia si afla desfatare in injosirea aproapelui, in
prihanirea numelui acestuia, in terfelirea cinstei lui. Aceasta fapta
este ucidere de om si este savarsita in duhul celui care e ucigas de
oameni dintru inceput. Aici se alatura clevetirea, care e din acelas
izvor: caci diavolul de aceea se si numeste diavol (in limba greaca
veche, cuvantul "diabolos" avea si intelesul de "calomniator",
"clevetitor", "cel care umbla cu para" - n.tr.) - intrucat cleveteste
si raspandeste pretutindeni clevetirea. Grabeste-te sa trezesti in tine mila indata ce iti vine reaua dorinta de a judeca si cu inima plina de mila sa cazi apoi cu rugaciune la Dumnezeu, ca El sa te miluiasca si pe tine: nu doar pe cel pe care ai vrut sa-l osandesti, ci si pe tine insuti, care poate ca ai mai multa nevoie de mila decat el - si ispita cea rea are sa piara.
Sfantul Teofan Zavoratul
La toate gandurile negative pe care le-ai putea avea, Dumnezeu are un raspuns pozitiv pentru tine.
Cu drag,
Mihaela