Posibil caz de abuz asupra unui copil... ce sa fac

Raspunsuri - Pagina 2

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns danaionela spune:

Eu nu am inteles ceva Unde a vazut emilia copilul. Am citit ca orele se petrec la mediatii, sau cel putin asa. Dar ce face ea acolo? Mi se pare aiurea. Eu nu am nici o treaba, vad un copil de 2-3 ori, faptul ca se scarpina in zona gentala are ceva anume de ascuns, si in plus spune si adresa. Crezi ca ei, la varste mici stau sa calculeze fiecare pas? Sau tu cand erai mici nu ti-ai bagat nicoodata mana in nas, sau nu te-ai scarpinat dupa ureche?
2. Ca a spus adresa- Nu le-a intalnit pe ale mele, iti spun nu numai adresa si ce culoare are gardul de la poarta.

Citat:
Consider ca o interventie a Emiliei nu poate avea decat urmari pozitive, fie ca se confirma abuzul sau nu.

Eu cred ca nu ar avea numai efecte pozitive, o reclamatie fara motiv, ci din contra. Nu cred ca pentru copil este usor sa fie tarata prin directie si nici pentru parinte. Punete-te o secunda in cealalta postura si sa vin eu sa-ti fac o reclamatie asa ca mi se pare mie ceva ciudat, si sa vina la tine acasa ca vrei sa nu Protectia Copilului sau Politia.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns BlackCat4evR spune:

Mada, ti-am mai zis, nu e vorba ca stiu eu sau Emilia ca e abuzat. Dar personalul car eii va face vizita este in masura sa recunoasca abuzul daca este cazul.

Cum sa-ti spun? E ca atunci cand vezi un copil ca vrea sa traverseze aiurea si tu esti departe, nu apuci sa intervii. Strigi dupa ajutor, nu? in ideea ca cineva, care e mai aproape, intervine si impiedica o tragedie, nu?

Ma intrebi de mine, ei bine, nu m-ar deranja sa primesc vizita unui lucrator social. M-as stradui sa dovedesc ca nu imi abuzez copilul. As aprecia interesul. Te asigur ca nimeni nu-ti ia copilul sa-l duca la orfelinat asa, netam-nesam!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns emilia.m spune:

Profesorul copilei e sotul meu. El mi-a zis toate ciudateniile pe care nu le puteam observa nefiind de fata la lectii ci doar la venirea/plecarea fetei si a tatalui ei. Vom vedea in timp ce alte ciudatenii se mai petrec si ce semnale de alarma ridica ele. Ma gandesc totusi... copila merge la scoala, tatal nu o poate insoti permanent acolo, daca ar fi abuz i-ar spune unei colege, invatatoare, profesoare, asistente, secretare, directoarei scolii... De aceea sunt in dubiu si ma gandesc ca poate nu e nimic. Dar sunt atenta de acum si o sa pun intrebari sa aflu mai multe.

20+

Copiii sunt mainile cu care ne prindem de rai.

PCOS, Tiroidita Autoimuna Hashimoto, MTHFR C677T si A1298C heterozigote. Tratament cu Clexane 0.2 alternat cu 0.4, Elevit alternat cu Medyn, Magne B6, Vit C, Euthyrox 100 zilnic

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Alexia27 spune:

Am citit doar prima pagina...cata diferenta este intre mentalitatea si sistemul de aici si cel din Romania! Nu trebuie dovezi sa faci o reclamatie la protectia sociala, suspiciuni de abuz sunt motiv intemeiat sa anunti. Dupa care, cei de la capatul telefonului evalueaza starea de urgenta si in fucnctie de asta se intervine in maximum 24 de ore, cateva zile sau doar se consemneaza reclamatia. In momentul in care se anunta alt incident legat de aceeasi familie, se aduna si se intervine.
Nu e treaba voastra sa dovediti ceva sau sa plangeti de mila serviciilor sociale, e treaba lor sa stabileasca in ancheta daca plangerea e intemeiata sau nu. Extrem de multe cazuri de neglijenta sau altfel de abuz ar trece ignorate pentru ca "nu am dovezi".

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns marius spune:

Citat:
citat din mesajul lui Alexia27

Am citit doar prima pagina...cata diferenta este intre mentalitatea si sistemul de aici si cel din Romania! Nu trebuie dovezi sa faci o reclamatie la protectia sociala, suspiciuni de abuz sunt motiv intemeiat sa anunti. Dupa care, cei de la capatul telefonului evalueaza starea de urgenta si in fucnctie de asta se intervine in maximum 24 de ore, cateva zile sau doar se consemneaza reclamatia. In momentul in care se anunta alt incident legat de aceeasi familie, se aduna si se intervine.
Nu e treaba voastra sa dovediti ceva sau sa plangeti de mila serviciilor sociale, e treaba lor sa stabileasca in ancheta daca plangerea e intemeiata sau nu. Extrem de multe cazuri de neglijenta sau altfel de abuz ar trece ignorate pentru ca "nu am dovezi".



Si nu este firesc sa existe sisteme diferite cu referinte diferite? In egala masura exista familii in care relatiile sunt specifice, diferite, si este firesc, nu? Orice comparatie este subiectiva.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns nadaflorilor spune:

Citat:
citat din mesajul lui BlackCat4evR

Mada, ti-am mai zis, nu e vorba ca stiu eu sau Emilia ca e abuzat. Dar personalul car eii va face vizita este in masura sa recunoasca abuzul daca este cazul.

Cum sa-ti spun? E ca atunci cand vezi un copil ca vrea sa traverseze aiurea si tu esti departe, nu apuci sa intervii. Strigi dupa ajutor, nu? in ideea ca cineva, care e mai aproape, intervine si impiedica o tragedie, nu?

Ma intrebi de mine, ei bine, nu m-ar deranja sa primesc vizita unui lucrator social. M-as stradui sa dovedesc ca nu imi abuzez copilul. As aprecia interesul. Te asigur ca nimeni nu-ti ia copilul sa-l duca la orfelinat asa, netam-nesam!

In love with life.


si eu consider ca emilia isi neglijeaza copilul/copii, pentru ca e prea obsedata de copii altora pentru a mai se ocupa si de ai ei, prin urmare voi sesiza protectia copilului si serviciile sociale si politia si armata si pompierii, specilistii lor se vor deplasa la domiciliul ei si o vor evalua si pe ea si copii si vecinii si toate neamurile pana la n'spea spita...pe urma o invit pe forum ne delecteze cu experienta unei achete "degeaba" doar ca mi s-a parut mie "ca"...sigur ca m-as umfla in pene daca se si dovedeste ceva, de exemplu ca are pierderi mari de apa la baie... da, de aici se deduce ca ignora necesitatea economisirii apei, cheltuieli foarte mari cu consumul de apa => neglijarea copiilor (cate eugenii cumpara cu banii aia...)....

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns nadaflorilor spune:

http://www.dailymail.co.uk/health/article-2174774/Natalie-Tung-My-children-taken-away-months-burst-nappy-scalded-daughters-leg.html

si nu a fost nevoie decat de o informare sa ii fie luati copii...din fericire s-a terminat repede, ca poate dura ani sau poate fi pentru totdeauna, din nefericire repercusiuni exista si nu psa nimanui nici informatorului nici serviciilor..ei doar si-au facut treaba, in rest suferinta e treaba familiei si a copiilor

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Alexia27 spune:

Vezi tu, Marius, nu se pune problema asa, ca aici e un sistem si acolo altul si gata, asta e, ne spalam pe maini. Lucrurile se pot schimba si se pot schimba in favoarea copiilor sau a altor victime ale abuzului in familie. Si in primul rand mentalitatea. Cand vorbim de abuzuri asupra copiilor (si abuz nu e doar ala fizic cu vanatai si fracturi- care produc dovezi), treaba cu "nu ma bag, nu ma priveste" e gresita. e treaba intregii comunitati sa semnaleze posibilele cazuri despre care afla.
Eu am spus in 3 cuvinte care e sistemul de triere a cazurilor aici; si aici serviciile sociale sunt inundate, nu au resurse, nu au personal etc, dar per total merge bine.
In cazul enuntat aici, probabil ca o reclamatie ar decurge la modul:sun la telefon, raspunde o tanti care ma ia la intrebari: cine e copilul, stiu nume? stiu adresa? de ce suspectez abuz emotional/sexual/neglijenta etc...etc. In cazul asta, cel mai probabil ca nu s-ar duce nimeni a doua zi peste familie, dar ramane inscrisa reclamatia, si in caz ca apare alt incindent legat de numele respectiv, deja se creeaza un antecedent si tot asa. Dar daca tu spui " eu cred ca e abuz pentru ca fetita are comportament sexualizat fata de adulti si copii si pentru ca la meditatii se uita in gol si plange dintr-o data", probabil ca da, a doua zi cineva s-ar duce la familie sa vada despre ce e vorba.

Abuzurile astea au de multe ori semne timide, nu foarte evidente, de-aia "dovezi" nu prea ai cum sa dai tu, ca cetatean- doar daca ai fost de fata cand s-a intamplat.

Eu habar nu am ce se intampla cu fetita despre care se vorbeste aici, eu m-am referit la ideea cu "nu am vazut, nu cunosc, nu ma bag". Eu personal am vazut prea multe lucruri urate ca sa nu reactionez in caz de suspiciune

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns BlackCat4evR spune:

Chiar nu stiu legislatia din alte tari. lanoi n-o sa-ti ia nimeni copilul pe baza unei suspiciuni. Se fac evaluari, apoi se fac niste cursuri cu parintii, foarte tarziu se decide decaderea parintelui din drepturi!

Mesajul Nadeiflorilor chiar nu il inteleg! Dar poate sunt eu mai limitata asa...

Traim intr-o societate, asta ne face puternici, nu? Fiecare dintre noi trebuie sa intarim societatea. Ignorand semnalele pe care le trimite nu vom reusi. Nu-i adevarat ca nu e treaba mea, ca nu ma priveste pe mine, ca de ce sa ma bag eu, las' sa se bage altii! E vorba de un copil care poate avea probleme. Nu e treaba mea sa stiu sigur daca are sau nu, treaba mea, ca OM este sa trag un semnal de alarma. Celalalt (lucratorul social) poate evalua situatia mult mai bine ca mine. Daca o cunoaste!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns nadaflorilor spune:

Citat:
citat din mesajul lui Alexia27

Vezi tu, Marius, nu se pune problema asa, ca aici e un sistem si acolo altul si gata, asta e, ne spalam pe maini. Lucrurile se pot schimba si se pot schimba in favoarea copiilor sau a altor victime ale abuzului in familie. Si in primul rand mentalitatea. Cand vorbim de abuzuri asupra copiilor (si abuz nu e doar ala fizic cu vanatai si fracturi- care produc dovezi), treaba cu "nu ma bag, nu ma priveste" e gresita. e treaba intregii comunitati sa semnaleze posibilele cazuri despre care afla.
Eu am spus in 3 cuvinte care e sistemul de triere a cazurilor aici; si aici serviciile sociale sunt inundate, nu au resurse, nu au personal etc, dar per total merge bine.
In cazul enuntat aici, probabil ca o reclamatie ar decurge la modul:sun la telefon, raspunde o tanti care ma ia la intrebari: cine e copilul, stiu nume? stiu adresa? de ce suspectez abuz emotional/sexual/neglijenta etc...etc. In cazul asta, cel mai probabil ca nu s-ar duce nimeni a doua zi peste familie, dar ramane inscrisa reclamatia, si in caz ca apare alt incindent legat de numele respectiv, deja se creeaza un antecedent si tot asa. Dar daca tu spui " eu cred ca e abuz pentru ca fetita are comportament sexualizat fata de adulti si copii si pentru ca la meditatii se uita in gol si plange dintr-o data", probabil ca da, a doua zi cineva s-ar duce la familie sa vada despre ce e vorba.

Abuzurile astea au de multe ori semne timide, nu foarte evidente, de-aia "dovezi" nu prea ai cum sa dai tu, ca cetatean- doar daca ai fost de fata cand s-a intamplat.

Eu habar nu am ce se intampla cu fetita despre care se vorbeste aici, eu m-am referit la ideea cu "nu am vazut, nu cunosc, nu ma bag". Eu personal am vazut prea multe lucruri urate ca sa nu reactionez in caz de suspiciune


ce ar fi sa ne gandim si la abuzul "serviciilor" asupra "familiei", pentru ca in sistemele alea pe care le preferi tu nu exista prezumtia de nevinovatie in cazurile de presupus abuz/neglijenta asupra copiilor, se porneste de la ideea ca informatorul e de buna credinta si ca lucratorul social isi face meseria, parintele este abuzator din start, precendentul se poate fabrica foarte usor, motivarea/dovedirea abuzului/neglijentei la fel, nimeni nu va pedepsi un lucrator social ca a mintit pentru a separa un copil de parintii lui....nu am nici o speranta ca in romania va fi altfel

1. daca va viziteaza un lucrator social cea mai proasta idee ar fi sa nu il primiti, fie ca va face placere fie ca nu - respingerea discutie cu acest personaj este una din dovezile care sustin suspiciunea
2. a va stradui sa demonstrati ca nu va abuzati copilul la aceasta intalnire e o abordre gresita, cu cat va straduiti mai mult cu atat veti intari suspinciunea
3. copii mai intai sunt luati din familie (nu stiu in romania, se prea poate ca in romania sa nu aibe suficiente locuri in orfelinate si atunci sa nu se mearga pana acolo....dar nu as baga mana in foc) si apoi se fac evaluari si ca sa va fie clar totul se face pe cale juridica...in tribunal..cu termene, avocati alea alea
4. evaluarile sunt apa de ploaie, vor fi alte interogatorii in care vi se vor pune intrebari de genul: cand te imbeti esti vesel sau recalcitrant? raspunsuri posibile Da sau Nu...de fapt ce conteaza la final e ca, ai admis ca bei in exces etc.
5. cursurile pentru parinti sunt frectie, de fapt nu exista nici un curs, astea sunt baubaurile de la faza de inceput, daca ajungi sa treci evaluarile cursurile dispar din peisaj de parca nici nu s-ar fi pomenit despre ele
6. pe tot parcursul procesului drepturile parintelui sunt limitate, ai dreptul sa: nu te enervezi, nu fi trist, nu suferi ca esti judecat pe nedrept, ca esti despartit de copii, nu reactionezi cand esti provocat, nu te imbolnavesti de nimic, nici macar o banala raceala (poate fi dovada unei probleme psihologice)...ai dreptul sa nu fi "tu"

cine indrazneste sa citeasca articolul postat de mine va intelege cat de nocive pot fi aceste informari pe motiv ca "mi se pare ca" - iar acela este un caz fericit, cazurile nefericite sunt facute publice prea tarziu sau deloc

Mergi la inceput