limbi straine la 4 ani

mcoca spune:

Andacos, tu vorbesti din carti, eu iti vorbesc din practica. Este ff greu si la parinti vorbitori de limbi diferita ca unul sa-i vorbeasca 100% intr-o limba.


Vicky si Printzesone

Lali spune:

Histamina, generalizezi cam mult, sincer, doar din spusele unor prietene.
Cum am mai spus, exista multe metode de invatare, printre care si cele fara presiune care nu duc la pierderea copilariei.
Baiatul meu nu a stiut ce-s acelea fise, poezii invatate pe de rost, stat smirna la lectie sau alte asemenea in gradinita. Ba chiar aveam neamuri obisnuite sa spuna baiatul o poezie sau un cantecel care nu intelegeau de ce al meu nu e campion la asta, ca doar il duce capul...Si cu toate astea vorbeste germana foarte bine. Exista copii care fac multe lectii in gradinitele in care se face doar in limba romana si sunt deja obositi la scoala.

Nu confunda metodele cu cunostintele insusite.

Deasemenea exista activitati optionale care sunt percepute ca joaca, ca ceva foarte interesant. Eu am incercat sa reduc optionalele cand am intrat la scoala si am avut negocieri mari cu pustiul, pentru ca efectiv ii place ceea ce face.

histamina spune:

lali,daca ai citit mesajul meu ai vazut ca am scris ca-s observatii facute de mine in 8 ani de lucru cu copii.apoi am dat ex cu gradinita.indiferent de metodele folosite,copilului i se ia un timp in care,la aceasta varsta,trebui sa faca altceva;joc,sport.
toate aceste activitati percepute ca joaca obosesc in timp.programa de la gradi e ea insasi incarcata,mai ales cea de la gradi particulare,pt ca ele obtin aviz pe programa generala,insa baga o mie de optionale,iar unii parintii inconstienti opteaza in nestire,asa ca, de la 3 ani duci copilul la gradi si are program pana la ora 20,doar cu 2 ore pauza.

sunt multe gradi care justifica asa banii aprintilor.
te asigur ca majoritatea folosesc jocul ca metoda de invatare,numai ca neuronul de 2-3-4 ani nu e pregatit inca,il maturizezi fortat si asta se va vedea in timp,indiferent de metoda folosita initial.

oanaib spune:

Histamina, am citit si celalat topic si m-a impresionat f tare. Avem uneori impresia in viata ca cel mai important lucru este cate limbi straine stie copilul nostru, cate FB-uri ia la scoala, la cate activitati extra-scolare e inscris, cate culegeri a lucrat la matematica si la cate concursuri participa, etc., si le tratam pe celelate precum sanatatea, ca si cum ni se cuvin si nimeni nu ni le poate lua. Ii compatimim pe cei cu probleme dar "Slava Domnului ca nu ni se intampla noua!"
Cred ca numai cand treci prin asa ceva reusesti sa realizezi ce e cel mai important in viata.
Eu de exemplu am invatat limba engleza dupa ce primul an am picat la facultate. Din lipsa de ocupatie mi-am luat o carte de engleza si am lucrat zilnic cate 2-3 ore pe zi. Dupa 1 an de zile mi-am luat si un atestat si am lucrat chiar 2 ani ca si translator pina am terminat facultatea. Deci niciodata nu e prea tarziu. Fetita mea are si ea o inclinatie spre engleza dar nu am pus-o acasa sa faca nimic mai mult decat faceau la gradi. La clasa 1 nu se fac limbi straine deci pina intr-a 2-a sau a 3-3 o sa uite cam tot ce a invatat. Dar nu-i nimic o sa o luam de la capat.

andacos spune:

Pai tocmai,ca nu vorbesc din cartzi,vorbesc din experientza proprie!

Sotzul meu care nu stie romaneste(sau ma rog la momentul respectiv nu stia,ca acum mai rupe citeva cuvinte)e clar ca a vorbit 100% germana cu copilul!Ma intreb de altfel,cum ar fi putut sa-i fie greu sotzului meu sa vorbeasca altfel deict germana. De asta spun ca situatzia e alta cind sunt parintzi d enatzionalitazi diferite!

La nepoata mea e la fel,maica sa vorbeste romana(si chiar am raas uimita cit de fluenta este si ce vocabular dezvoltata are),taica sau vorbeste germana!

Dana

Lali spune:

Da, Histamina, nu vazusem asta, scuze.

Insa sa stii ca se poate si altfel, cu copii care alearga zilnic in curte, care se joaca mult si pentru care programa aceea incarcata e mai aerisita. Carora nu li se cere sa performeze ci sa se joace. Noi am vazut prima data stilou la scoala, in trimestul doi daca nu ma insel, la gradinita au invatat sa scrie cifrele cu creta colorata in curte. Iar daca eu spuneam la gradi ca baiatul meu nu tine creionul bine tot timpul sau ca il scrie pe 6 invers mi se raspundea ca este vreme si va veni si timpul in care le va face bine. Asa a fost.

De exemplu "reteta" pentru ca celor mici sa nu le oboseasca degetele la scoala a fost sa-i indemnam sa se joace cat mai mult cu plastilina tare (adica o marca de plastilina, mai tarisoara, sa nu intelegeti altceva) sau cu lego...

Nu spun ca nu exista fenomenul de care scrii tu, ti-am spus ca m-am lovit si eu de ochi dati peste cap cu "vaiii, dar nu stie si el mai multe poezii...". Am prietene ai caror copii au avut caiete, fise, teme de casa, stilouri inca de la gradinita. Dar sa stii ca exista si oameni cu drag de copii care incearca sa faca altfel.

histamina spune:

exact lali.
pregateste-l cum se cuvine pt scoala,ca de invatat,invata cand va fi timpul.echilibrat,vesel,optimist sa fie el.

am avut fetita de la 5 ani cu 3 meditatii.la 9 ani o aveam la recuperare.e incredibil de greu de recuperat anii peirduti doar ca parintele sa dea bine in societate,sa investeasca in copil,de parca ,daca termina 12 clase in 10 castiga.................doi ani de inceput munca mai devreme.

Lali spune:

Nici eu nu sunt de acord cu suprasolicitarea. Insa depinde mult de cum sunt facute activitatile, pentru ca poti suprasolicita un copil in 2 ore sau il poti avea vesel dupa 4.

Iar meditatiile ca ore in care se invata nu sunt nici macar eficiente la aceasta varsta.

Eu trebuie sa recunosc ca am un copil inclinat pentru limbi straine si am avut si noroc de un sistem educational relativ lejer.

Anul acesta, vazand ca inceputul clasei a II-a e mai serios si mai greu decat clasa I, am renuntat la optionalul de engleza. Baiatul meu a perceput-o ca o pedeapsa, s-a suparat si o cere insistent acum din semestrul 2.

Rufus spune:

Ei, ce sa zic, bine ca n-am vazut topicul cu limba straina de la 2 ani, ca mai ziceam vreo prostie...
Cred ca ceea ce conteaza cel mai mult este continuitatea in vorbirea limbii. Adica degeaba inveti cativa ani daca nu ai ocazia sa vorbesti, mai ales cu nativi.
Cat despre capacitatea copiilor...fata unor nepoti care s-au stabilit in Spania a inceput, la un moment dat, scoala, destul de repede dupa ce a ajuns acolo. Nu stia o boaba spaniola si a mers intr-o clasa unde nimeni nu putea s-o ajute in romana. Dur, dur de tot...dar intr-un an vorbea mai bine ca parintii, iar dupa trei ani nimeni nu mai stia ca nu-i nativa.


Rufus, Tora si iadele

eumada spune:

Rufus,aici ai dreptate.
Si spun asta din experienta mea.
Am facut franceza de mica...am crescut gandind bilingv.Inclinatie nativa pentru limbi straine.Acum 12 ani,vorbeam fluent engleza,franceza si binisor greaca si rusa.Acum spre rusinea mea,din cauza ca nu am avut contact permanent cu nativi,nu le mai stiu pe utimele doua.Im suna cunoscut,stiu sa citesc..inca,pot si traduce dar trebuie sa am un dictionar langa mine...insa s-au dus.
La fel si franceza...am avut ocazia sa vorbesc des,cu nativi sa merg in Franta,dar de 6 ani nu am mai vorbit curent...si mor de ciuda ca incep sa nu gasesc cuvintele sau fac cate un dezacord.Ador limba asta.Engleza...ei bine aici am dat examene peste examene si o stapanesc..dar ....sincera sa fiu,as vrea ca Eva sa stapaneasca bine macar doua limbi straine,numai ca ma izbesc exact de lipsa continuitatii...vorbitul permanent cu nativi.
De asta,nostalgica cum sunt,ne jucam in limbi straine...