Adaptarea copil anxios cat dureaza si cum s-o depa

giulia71 spune:

rrox, da m-am gandit si la mine, numai sa reusesc sa rasuflu nitel.

Ieri dupa terapie, a fost iarasi el ca si anul trecut, a facut temele singur, a ras mult, era bine-dispus ,

De dimineata a luat-o de la capat, emotii la greu, abia manca. Slava Domnului ca dupa scoala nu au fost probleme.

Tot aseara am negociat sa inceapa sa re-faca singur temele, cumva sa re-incepem cu o materie usoara (nu desenul) si progresiv sa ajungem la toate si ajutor numai la nevoie.

Terapeutul cu care facem mi-a sugerat sa exclud in discutie tot ce inseamna negatie, de genul "nu te imbraca asa", "nu face asta ca te imbolnavesti", lucruri pe care le tot repetam fara sa-mi dau seama ca aceste negatii se tot "depun".

Lui i-a dat ca tema de devina detectiv entru gandurile care ii provoaca emotii negative.

Azi s-a apucat singur de teme si a invatat singur la cunostinte. Un progress fata de saptamanile trecute.


uneori gandesc prea mult....

Pucku spune:

ia si ceva tratament?

fetita mea are troble anxios si de cand ne-am mutat 3 luni e durere....doarme cu mine in pat, nu vrea sub nici o forma la ea in camera, abea coboara sa-si ia haine dimineata inainte de scoala

are medicatie de anul trecut fiindca la intrarea in clasa a 2 a s-a adaptat teribil de greu si nu a dormit timp de 6 luni noptii intregi.....era groaznic atat pt ea cat si pt noi....acum slava domnului doarme, e odihnita dimineata, ii place la scoala mai putin testele fiindca face o anxietate de perfectiune si accepta greu sa aiba greseli

inca nu are 9 ani asa ca abea a inceput slabut terapia cognitiva dar mai este pana la rezultate. asteptam un catel de assistance speram ca in dec anul acesta....pana atunci o ducem asa incet incet

haloweenul este ceva chinuitor pt ea cu sange si mostri si scheleti di demoni....nici nu stiu daca o sa reusim sa iesim anul asta

giulia71 spune:

Pucku, ia tratament naturist:
magneziu-1cps/zi
mentat-2cps/zi
pasiflora-1cps/zi
le va lua vreme de 3 luni, cel putin magneziul si mentatul.

Slava Domnului ca nu trebuie sa ia antidepresiv!

Insa a slabitpentru ca nu mananca, imi spune ca stresul ii ia pofta de mancare si asa ma supar in sinea mea ca si asa e el slabut.
In week-end mananca mai bine.
Lui ii place Hallowen-ul dar stiu ca nu ii face bine, ca de la un punct incolo i se face urat.

Dimineata, inainte de teste tot rau ii e, are anxietate marcanta.

Ieri s-a pregatit cam toata dupa amiaza si tot stresat era ca n-o sa faca si o sa ia nota proasta.
Ma termina chestia asta cu notele, a facut o fizatie pe ...note mari

uneori gandesc prea mult....

giulia71 spune:

Suntem mai bine Slava Domnului, cumva lucrurile s-au mai asezat, nu mai are emotii cand pleaca la scoala si a luat si calificative bune si foarte bune.

Continuam terapia, data trecuta a fost in verva incat a suprins-o si pe dra psiholog ca nu stia ca are asa limbarita.

Insa ma lovesc de o noua provocare, una de care sincer mi-e teama si care oricat de simpla pare, cred ca nu e nici pe departe asa.

Colegii lui de clasa au alt regim la scoala,regim pe care noi parintii il alegem pentru copil si care are diverse grade de libertate, adica in pauze sa poata iesi in afara scolii sau nu. Copilul meu are deocamdata un regim de interdictie de a parasi scoala pina termnina orele de program.

Acum vrea si fii-mio, dupa cum e normal, insa nu-i obisnuit cu Bucurestiul, nici cu colegii si nici noi cu ideea. A fost lasat sa iasa singur sau cu colegii,dar intr-un oras mic.

Eu il inteleg si l-as lasa, dar oare e pregatit pentru a fi singur in afara scolii? Ce pericole reale ar putea intampina?

Voi cum ati pregati lucrul asta?
Copilul are 12 ani si jumatate.

oanaib spune:

Giulia, depinde de ce inseamna sa iasa in afara scolii. Daca asta inseamna sa traverseze vre-un bulevard aglomerat poate ar fi mai bine sa nu plece singur. Unde anume se duc copiii care ies singuri in afara scolii (in timpul pauzei banuiesc)? Daca el e asa un copil ascultator ca nu iese din scoala pt ca stie ca nu are voie, atunci poate poti sa il lasi sa iasa din scoala cu anumite conditii, ex.: nu traversezi bulevardul sau decat pe la semafor, etc.

nelia spune:

E un copil anxios pentru ca nu ii place scoala si nu are incredere suficienta in el pentru a-i face fata. Anxietatea poate avea multe cauze, trebuie investigate toate si eliminate sau gasit antidot la ele. Teama asta pe care o simte el are o baza undevas si se tot muta pe un motiv sau altul. De la ai scos de la el trebuie pornit si de acolo trebuie lucrat ca sa-l ajutati.

De ce ii este teama ca se iau alti baieti de el? Aflat ce se intimpla la scoala, sint baieti care il intimideaza, care il ameninta, care rid de el sau care ii spun anumite lucruri neplacute?

De ce ii e teama ca se va face de rusine? De ce ii e teama ca nu stie la teste, de ce are teama de teste? Intr-un proces de invatare continuu, e si normal sa faca erori... pe care trebuie sa invete sa le accepte si sa nu le mai repete. Scopul in viata nu e de a face la bine la teste si de a nut e face de rusine, ci de a invata ceva din cele teste si de a te accepta asa cum esti, ameliorind ceea ce se poate. Insa sint si reusite, poate mai mici acum la inceput si in conditiile actuale (scoala noua, lui nu-i prea place sa invete), dar trebuie sa existe si ceva bun, de care poate fi mindru... plecati de acolo, nu de la erori. Si intariti-i increderea in sine si faptul ca uite, poate sa faca multe alte lucruri apreciind-i mai mult eforturile, oricit de mici ar fi ele, si rezultatele, chiar daca nu sint pe masura asteptarilor voastre sau ale profesorilor.

De ce ii e teama ca nu e acceptat de ceilalti colegi? Simte aceasta teama doar la scoala, cu noii colegi sau o simte in general? Acceptati-l voi mai mult asa cum este, ca sa se accepte si el... si apoi vedeti voi ce faceti cu restul.

Problema e de fapt aici cred, ca se simte singur si nesigur pe el, ca nu are incredere in el. E destul de greu pentru un copil sa se simta asa, poate ca discutind mai mult cu el, explicindu-i ca pentru toti e greu cind incep o noua scoala, un nou servici... luind ceea ce simte asa cum simte, veti reusi sa-l ajutati sa aiba mai multa incredere in el.

nelia spune:

Poate ca dna psiholog are dreptate, insa nu ti-a dat si solutiile cum sa faci asta. Copilul tau are problemele descrise, se simte singur... insa se simte bine linga tine. Are o persoana si un loc in care se simte bine. Lasa-l acolo, dar vorbeste cu tata sa-si faca timp pentru baiat. In ce sens relatia e buna si care apropieri sint exagerate? A fi mai mult timp linga copil? Si mai gaseste aliati, oameni care sa-i cistige increderea (deja vad ca aveti citiva), colegi cu care sa se viziteze. Sper ca veti reusi pina la urma sa treceti peste aceasta perioada.

giulia71 spune:

nelia, s-a discutat si se discuta in continuu despre aceste schimbari, si noua nu ne este usoara acomodarea si ii explicam lucrul asta de fiecare data.

Au fost doi copii la scoala care s-au luat de el, am mers la scoala si s-a rezolvat imediat. Aici felicit scoala ca nu permite asemenea manifestari. De atunci, Slava Domnului nu au mai fost probleme!

Neincredere in el are inca si lucram la asta! De mic nu suporta esecul, oricat l-am incuraja ca e normal sa mai si greseasca copil fiind si ca si oamenii mari gresesc, dar suporta consecintele.

Spre exemplu, au inceput sa apara cosurile, si lui si colegilor, pai e sfarsitul lumii ca a aparut un cos, asa catastrofeaza, totul e in zadar din cauza unui amarat de cos. Tinde sa exagereze din nimicuri.

Nu pot spune ca s-a rezolvat, dar spun ca exista imbunatatiri vizibile!

Terapie vom continua mai ales ca ii place de terapeuta si vorbeste ca si cu un prieten, chiar imi place relatia lor si sunt multumita de progresul facut.

Si inca un lucru, ii era dor de fostii colegi si i-am spus sa-si faca timp si sa ii sune, ii va fi benefic sa vorbasca la telefon si sa impartaseasca amintiri sau momente zilnice. Se pare ca functioneaza de minune

Referitor la ultimul tau post, tatal nu ii place atata "mamosenie" cand ii e rau, nu-l cearta, dar se ii zice ca e prea mare sa se mai gheia o pauza langa mine ca un bebelush.
El nu intelege ca eu sunt "his person"si ca langa mine problemele i-au sfarsit!

Pe mine ma intereseaza cum isi va gestiona problemele emotionale cand va avea 20-25-30 de ani, vreau sa fie pe picioarele lui,nu sa vina sa se gheia o pauza langa mine ca un bebelush. ATunci va fi cumva penibil

filofteia spune:

Si ce fac in pauze in afara scolii?
La noi nu au voie sa iasa din curtea scolii, dar bineinteles ca sunt si care reusesc sa se strecoare... Activitatea principala pentru care o fac este fumatul. Ar mai fi mersul la chioscul din fata scolii, unde toate sunt mai bune decat la cel din curtea scolii. Dar acestia sunt foarte putini.
Eu personal nu sunt de acord cu iesitul din scoala... nu vad ce ar face in cele 10 minute, in plus ar insemna o tentatie mai mare sa lipseasca de la ore si sa intarzie la ore.

giulia71 spune:

Filofteia, se duc la McDonalds sau la celalalt, deci si asta nu mi-ar conveni pentru ca ar insemna sa mearga zilnic (noi mergem dar cat de rar posibil).
Si cei mari, desigur la fumat.L-am intrebat daca in clasa fumeaza careva si mi-a spus ca nu crede.