experiente mistice - (4)

viviana spune:

Asta a pornit de la faptul ca eu am spus ca sunt intuitiva. Foarte. Si ca deseori m-am bazat pe intuitie cand am luat anumite hotarari.
Eu nu pot sa aduc nici un argument, nicio dovada stiintifica, in afara de faptul ca atat timp cat bazandu-ma pe intuitie am putut face un lucru corect pentru mine si pentru cei din jur a fost OK.

In fond intuitia este o patrundere instinctiva in esenta unui lucru, porneste de la reflectarea senzoriala a obiectelor sau a fenomenelor.



Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi

mihaela_s spune:

Viviana am inteles acum. Dar eu vad diferente intre trairile paranomale #351;i durerea de cap sau legaturile mama-copil mic.

bnica, nu am fost ironica decat daca tu ai fost.

nikole spune:

poate fi un simptom al toc-ului(tulburare obsesiv-compulsiva) de care din pacate sufera f multi oameni, cei mai multi fara sa fie constienti de asta, si cei mai multi ,suferind de TOC inca din copilarie.

capcaunul spune:

Nu. Deruleaza inapoi firul discutiei.

t = 0:

t = 1:

t = 2:

t = 3:

en_kvinna spune:

De la bun inceput vreau sa zic ca nu pun pe seama paranormalului si imi explic cat de logic pot cam tot ce mi se intampla. Dar totusi lucruri ciudate mi s-au intamplat.

Eram cu masina cu cineva. Acel cineva are o pasiune nebuna pt. condus impulsiv si cu viteza foarte mare. Nu era prima data cand eram cu el si mereu conduce asa.Niciodata nu mi-am facut griji, ba uneori imi face placere. Dar intr-o noapte in timp ce urcam un deal cu multe curbe ii tot repetam sa conduca mai usor si sa scada viteza. Nu ma simteam eu ok. Drumul ala il facusem de ''n'' ori si putea sa-l conduca cu ochii inchisi. Stiam ficare curba si tot.Era drumul de naveta. Si eu o tot tineam pe a mea sa reduca viteaza ca nu ne grabim pana cand el a dat drumul al muzica asa de tare de nu imi mai auzeam vocea. Am inteles si am tacut. Dar tot nu eram ok, tot ceva ma nelinistea. Pana cand la o curba unde intre sensuri erau pusi stalpii de delimitare, in fata noastra era un tir. Nevrand sa stea in spatele tirului si nici sa reduca viteza a luat banda 2. Ei bine tirul fara sa semnalizeze deja intra pe banda noastra, cabina ii era deja pe banda noastra si eram convinsi ca vom fi striviti intre tir si stalpii de delimitare. Norocul a venit de la faptul ca tipul era sofer atent(nebun dar totusi atent) a franat brusc (masina avea frane excelente)si claxonat. In urmatoarele secunde tirul se redresase, dar masina in care eram era oprita. Am fost la centimetri de a fi striviti.

Acuma eu intreb, oare nu e posibil ca sa existe un transfer de informatie intre creiere la o frecventa nedepistata? In cazul meu sa zicem ca soferul tirului era obosit dar in faza constienta isi tot repeta in gand nu trebuie sa adoarma, ca ar fi periculos sa adoarma etc in conditiile in care el resimtea oboseala. Si totusi atipise. Ca altfel nu pot explica actiunea lui de a intra pe banda 2 cand noi veneam cu viteaza pe timp de noapte pe un drum fara lumini, ca si de nu se uita in oglinzi tot observa farurile noastre. Sa ziceam ca atipise, si daca in faza de constient isi zicea ca e nasol daca adoarme, atunci cand atipise, cumva creierul sa se autosesizeze, adica sa emita un soi de alerta. Dar menita sa ''trezeasca'' soferul, dar la fel ca orice alta alerta sa fie receptata si de cineva din vecinatate. Sa zicem creierul meu. Si atunci eu sa fi avut aceea stare de iritatie si de a ''simti'' ca ceva nu e ok.( ca si cum eram avertizata)

Acuma capcaunul o sa-mi zica ca nu e dovedid. Da, dar nici electricitatea n-a fost descoperita sau dovedita decat recent, dar asta nu inseamna ca nu a existat (elctricitate statica si impulsurile electrice din corpul uman). Oare pe viitor tot ce noi numim ''nedovedibil'' imposibil, sa fie dovedibil?

Nu stiu, de asta intreb, oare e posibil?

mihaela_s spune:

Dar de ce nu a transmis semnale soferului, de ce tie? Soferul trebuia avertizat. Eh, intreb si eu, retoric, ca logica asa imi spune.

en_kvinna spune:

Pai banuiesc ca soferului i l-o fi trimis dar l-am interceptat si eu. Asta e doar la nivel teoretic, o ipoteza emisa de mine acum. Ca incidentul e vechi si nu i-am dat nicio importanta decat acum cand am mai citit una alta pe aici.

Nu ma supar sa primesc alte explicatii.

ladyJ spune:

Mai stiu pe cineva caruia i s-a intamplat. Tot in masina, tot la viteza mare, insa pe o autostrada nemteasca fara limita de viteza.

Persoana in cauza statea in dreapta si dupa o bucata buna de mers cu viteza foarte mare i-a zis soferului sa o lase mai incet. Soferul intai s-a hizilit, apoi s-a cam speriat de tonul poruncitor si a redus viteza incadrandu-se pe banda din dreapta.
I-au deapasit 3 masini. La nici un minut, in fata lor, accident mortal cu un TIR. Toate cele 3 masini au fost implicate. Aveau viteza mare si probabil nu au mai putut evita...nimic.
Au murit oameni atunci, a luat foc o masina sau tirul, nu mai retin.

Soferul a fost atat de socat de...feeling-ul prietenului sau incat a intrat in soc, n-a mai putut conduce.
Amandoi mi-au povestit intamplarea. Nu si-o explica niciunul.
Cel ´´responsabil´´ cu...sentimentul, a zis ca a simtit pur si simplu neliniste si teama, tot ce stia era ca trebuie redusa viteza.

De ce nu a simtit soferul? Hmmm, poate ca n-a putut, daca-i chestie de putinta.

capcaunul spune:

Dupa premonitii, homeopatie, decorporalizari si-ale aiureli, iata in sfarsit o ipoteza paranormala demna de luat in seama.

Nu exclud ca ar putea fi, intr-o masura, in unele cazuri, adevarat.
Raman deschis la viitoarele dezvoltari in directia asta, dar acum sunt sceptic si iata motivele:

- Un larg domeniu al spectrului de frecvente, cel de pe la mijloc, este deja ocupat pana la refuz de telecomunicatii. Daca noi am fi emitatori in aceasta zona, semnalului emis ar fi inecat la mai putin de un metru distanta de semnalele mult mai puternice emise de statiile radio/tv/net/mobil care umplu INTREG spatiul din jur.

- In zona frecventelor mici, unde nu ne-ar trebui putere mare de emisie si semnalul poate calatori pe o distanta mai mare pana sa fie doborat de alte semnale, ne lovim de o bariera practica insurmontabila. Frecventele mici necesita antene de emisie foarte lungi. Cum noi nu avem decat 1.5-2 metri pentru a intinde o antena, puterea semnalului s-ar consuma aproape integral in interiorul nostru.

- In zona frecventelor foarte inalte, unde milimetrii neuronilor sau micronii structurilor lor interne s-ar comporta perfect ca antene, dam peste o alta bariera formidabila. Emisia necesita putere mare, energia fotonilor fiind direct proportionala cu frecventa lor (Plank dixit). Un neuron consuma saracul circa 2pW (pico, submultiplu exclusivist ). Cu 2pW, Doamne iarta-ma! la un metru distanta nu te mai receptioneaza nici Dracul. Intensitatea semnalului scade proportional cu patratul distantei, doar daca acceptam teoriile homeopate am putea crede ca informatia se propaga la o dilutie a intensitatii care scade sub pragul cuantic de un foton/bit)

Acum vreo 20 de ani cochetam cu aceasta idee. Acum stiu ca am fost naiv, datorita ignorantei in chestiunile fundamentale ale naturii. Natura omului este extrem de complexa, si de aceea extrem de frumoasa, dar frumusetea sporeste daca ea este cladita pe frumusetea in stare pura - matematica. Eu cred in frumusetea Universului.

capcaunul spune:

Lady, lasa copacul (soferul), priveste padurea!

Anual, zeci de miliarde de soferi (la o populatie de 7 miliarde, sa zicem ca doar un miliard merg cu masina, si fiecare in medie o data pe saptamana: tot se strang 50 de miliarde de iesiri pe strada) merg cu masina. Celor mai multi li se intampla la un moment dat sa tempereze condusul, din instinct. Pentru un procent infim, sa zicem 1 la un miliard, este plauzibil ca instinctul care i-a facut sa tempereze viteza, sau sa treaca pe alta banda, sau sa se opreasca la benzinarie samd, sa fie urmat de un accident groaznic peste numai cateva clipe pentru masinile care au luat-o inaintea lui. La cate accidente se intampla anual pe glob (1 milion morti si 50 milioane raniti) este absolut sigur ca sute sau mii de persoane au avut acelasi sentiment ca si tine.

Nu este premonitie, este simpla coincidenta. Pentru alte cateva sute de milioane de oameni, intuitia care i-a facut sa tempereze viteza nu a precedat NICIUN accident in zona.