Ghiocei de martie-aprilie 2009 ***318***

Ilinca_M. spune:

Bianca, io am inteles ce vrusashi sa zici, am inteles si ce a zis Anaan...Io am fatza de oamenii de la tzara si viata la tzara in general parerea pe care o are Adrian Marino:)))).
Eu nu pot sa idealizez tzaranul, ala bucolic si idilic si bun la suflet ca painea calda, ca nu prea am vazut din aia, dar am vazut respectul lor pentru animale, nu vreau sa-mi fac sange rau intrand in detalii. Imi amintesc asa de bine o faza, stiu ca asa shocant mi s-a parut...aveam vreo 6 ani si mersesem la niste rude mai indepartate de la tzara si ne-a pus la masa, ne-au umplut farfuriile...toate bune si frumoase. Dar eu ochisem in curte pe lantz un caine cam ogarjit si am vrut sa ma imprietenesc cu el asa ca am luat firesc carnea din farfurie, am pus-o in servetel si jap la cutzu. Imi amintesc ce rosie s-a facut saraca maica-mea, a venit sa-mi spuna ca nu-i politicos, ca oamenii aia se simt jigniti ca dau mancarea lor la caine...Si io eram asa inocenta:"da' cum, mami, pai e mancarea mea din farfurie, nu le-am luat din oala, daca mi-au dat-o mie ce conteaza ca eu prefer s-o dau la caine?!"
Revin ca ma trage Phiphi

Bianca2503 spune:

Nu plec nicaieri, doar ca nu o sa mai scriu explicatii in fraze lungi.

De ce a stat mama cu el? Asta o tot intreb de cat ma stiu eu (de prin clasa a 5a cand am inceput sa constientizez ce se intampla).

Pai a stat pentru ca:
- ce o sa zica lumea
- maica'sa (adica mamaie- o femeie extraordinara, de la tara, invatatoare, care a avut o viata de familie linistita) spunea "pai ce sa faca? daca l-a iubit...". Dupa vreo cativa ani si-a dat seama ca linistea e mai importanta si ii tot sunea sa divorteze
- e baiat bun, doar ca....
- si ce sa fac? unde sa ma duc?

Si aici ce sa zic...mama e educata (adica a plecat de la tara, a venit la Bucuresti sa faca o facultate) dar backgound-ul i-a oferit si cultivat anumite idei despre viata.

Tata a fost un dobitoc care a sters cu mama pe jos. Si asta face si acum desi:
- in acte sunt divortati, dar stau in aceeasi casa
- el sta in pat toata ziua pentru ca refuza sa invete sa mearga dupa operatia la picior
- mama are grija de el si ii duce de mancare, cand nu ar merita nicio coaja de paine.

Ce mi-a spus el saptamana trecuta cand am fost pe la ei? "Nici nu pot sa merg la notariat sa fac partaju'. Mama'ta ma tine nemancat. daca ii spun ca e tampita sau o injur nu mai imi da sa mananc"

Off, mi-e greu sa va povestesc. Am un nod in gat. dar va zic ca sa intelegeti contextul.

Si stiti care e partea ciudata. Cand il vad stand in pat mi-e mila de el. Mi-e mila ca nua mai iesit afara..mi-e mila. Desi nu m-a lasat sa dorm in nicio noapte dinaintea examenului de BAC sau de admitere la facultate (bause si toata noaptea a urlat ca sunt o proasta si ca nu o sa intru la facultate), l-a batut pe frate-miu cu cureaua cand nu avea nici 2 ani, m-a facut de kkt in fata tutror colegilor de scoala (noroc ca au fost cu caul pe umeri si nu m-au judecat dupa el) si lista poate continua....

adrisimo28 spune:

pt mihaela ca a fost/inca mai este,nu stiu sigur (are tel inchis, nu pot vb nici cu ea nici cu cata) in operatie la tg mures.

Nu exista decat un singur copil perfect in aceasta lume si fiecare mama il are.

pisigri spune:

Bianca, imi pare rau.
De multe ori ma intreb care e pragul ala dincolo de care unui copil ii este mai bine fara tata.
Cind e vorba de violenta, e clar.
Dar cind sint altele? Cind tatal este un tata bun, dar un sot...care "lasa de dorit" ce e de facut?
Sau daca este un tata bun, dar dragostea dintre parinti a disparut? Este corect sa sacrificam copilul pentru fericirea personala?




http://pisigri.blogspot.com/

Mami de Ilinca (5.03.2009)

Anaan spune:

Salutare!
Am revenit de la munci.
Tufete, nu va imaginati ca eu cred in taranul ala bucolic care paste oile pe imas imbracat in costum popular, cantand duios la fluier si mangaindu-si copiii pe cap, depozitar al tututor valorilor morale de pe lumea asta. Nici gand! Dar, avand in vedere experienta mea cu copiii de la tara, nu cred ca provenienta copilului din mediul rural ii propune familia in mod automat ca una de betivani oligofreni care isi bat copiii si nu-s capabili de afectiune. Poate oi avea eu sate de oameni cu scaun la cap in imprejurimi, dar sa stiti ca la scoala copiii abuzati ( fizic, verbal) provin majoritar din familii stabilite in mediul urban si cele mai mari probleme le avem cu acestia. Oricum, Bianca, observatia mea nu era un atac la adresa ta, doar ca mie in problema asta - adica a abuzului fata de copiii - mi se pare de o mai mare relevanta caracterul omului decat mediul sau de provenienta.

Anaan spune:

Doamne, ce operatie?! Spiralez, spiralez, cum sa nu!

adrisimo28 spune:

tiroida ei cea pacatoasa

Nu exista decat un singur copil perfect in aceasta lume si fiecare mama il are.

chatonel spune:

off, bianca nu e nici o solutie aici, daca mama ta, si divortata, tot cu el in casa sta :((
tu nu poti decit sa iti traiesti viata ta si sa te uiti inainte

Ilinca_M. spune:

Bianca
N-am cuvinte! Si imi dau seamasi ce nasol trebuie sa fie sa te simti sfasiata intre resentiment pentru felul cum a fost tatal tau si mila, caci e clar ca n-ai cum sa ajungi sa nu-ti fila mila de un om ajuns asa. Cati ani are? Oare daca acum i-ai explica unele chestii, nu ar intelege?...Zic si eu asa, dar imi dau seama...cal batran in buiestru...nu se mai invata...Cum sa bati cu cureaua un copil de nici 2 ani? Fratele tau cum e acum? Ca tu vad ca esti o tipa puternica, indrazneatza si o mama super cool si mishto!!

chatonel spune:

pai depinde cit de fericit(a) poti fi daca stai linga consort(a) numai pt copil... daca se lasa cu certuri si vorbe grele des, nu are sens; daca esti pe cale de a deprima pt ca nu vezi nici o iesire la liman, iara nu are sens. Un copil cu parinti fericiti e un copil fericit, indiferent daca parintii stau impreuna sau nu. Si daca i se explica ce si cum, sa stii ca copiii inteleg mult mai devreme decit vre sa credem si au un fler teribil.

de exemplu, cind am divortat de ex, am avut o perioada de vreo 3/4 luni cind am culpabilizat groaznic, cind am inteles ca nu il mai iubesc si nu il mai vreau.Deci, copii au ba, in tine insati se da o lupta intre ratiune si corazon, cind trebuie sa pui punct unei relatii. Si cind stii ca nu-ti mai trebuie, poti sa cauti toate argumentele din lume (ca e baiat bun, ca nu are metehne etc etc - al meu era doar lenes ) asa ca si daca ai copil(ii), tot la concluziile alea ajungi cind ti se uraste.

vorbesc la pers a doua, pisikogrix, pt ca tu ai pus subiectu pe tapet, nu pt ca tu ai fi in situatia de.