ajutor pentru o mamica vitrega

inaioana spune:

Eu pot intelege ca ai vrut sa faci bine si ca nu ai stiut ce sa faci, dar sa imobilizezi copilul si sa ii acoperi fata in timpul unui astfel de tantrum , dupa parerea mea doar pune paie pe foc, accentueaza starea lui si este neconstructiv.

Subscriu la spusele Sabinei si ale lui Buli. Nu ai ce face decat atat. Daca are tantrum, pur si simplu il lasi in pace.Daca nu stii ce sa faci si copilul e intr-o camera in realtiva siguranta, poti pur si simplu parasi camera spunandu-i ca il iubesti foarte mult dar ti-e greu sa vezi cum isi face rau si daca il poti ajuta cu ceva sau are nevoie de tine, esti in camera alaturata. Ceva de genul...

In alta ordine de idei, dupa parerea mea comportamentul copilului indica mai mult decat simpla trauma a unui divort. Dar , din nou, nu vad cum te poti implica avand in vedere ca are parinti. vorbeste cu sotul tau si afla ce este dispus sa faca pentru acest copil si cum vede el situatia.

Ioana cu Katja (30 martie 2004),Serghei (2 mai 2006) si www.youtube.com/watch?v=jioYwuky3tk" target="_blank"> Gruia (DPN ian.2011).

Sabina spune:

va rog eu frumos, ce fac alti copii de 4 ani e complet irelevant la subiectul de fata.




Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!

Cum mi-am alaptat copiii


Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo

Ony2k2 spune:

Draga Inaioana,

E vina mea, m-am exprimat gresit, cand am spus am pus pe fata eu m-am gandit ca am pus pe frunte. Cred ca tot undeva aici pe forum am citit ca o metoda de a calma un copil in crize e sa-l uzi cu putina apa pe fata sau sa-i pui ceva umed pe frunte.

Referitor la faptul ca l-am imobilizat in cearceaf probabil ai dreptate dar nu cred ca-ti imaginezi cum face el. Nu l-as lasa in conditiile in care e violent singur intr-o camera decat daca daca ar fi capitonata. Nu are instinctul asta de a se feri. Asa i-am zis si eu sotului meu, ca trebuie lasat sa se calmeze iar el m-a avertizat ca nu e asa, ca nu se calmeaza singur si ca-si face rau. Am intepenit cand am vazut cum face, chiar nu am cuvinte sa-ti spun ce am simtit.

Ony2k2 spune:

Sper sa nu te superi dar imi permit sa te contrazic, pentru mine e relevant.
Asa am aflat ca si alti copii au vorbit mai tarziu si ca si alte mamici au intampinat cu cei mici probleme asemanatoare cu ale mele.

Stiu ca fiecare copil se dezvolta diferit dar cand apare o diferenta mult prea mare e cazul sa incepi sa te intrebi, nu crezi?

ocebine spune:

Sincera sa fiu nu inteleg de ce primeaza sfatul :"Nu te baga"? Plecind de la premisa (expusa in postarea initiala) ca acest copil are probleme si o mama care nu se implica, cum putem sa sfatuim pe cineva sa nu se bage? Chiar atit de nesigure sintem pe noi insine incit putem ignora faptul ca o mama vitrega este dispusa sa ajute un copil necajit?
Nu e prima oara cind vad acest sfat si ma uluieste de fiecare data. De acord ca aici sintem o multime de mamici dedicate dar exista o gramada de femei care au copii si nu le intereseaza de ei. De ce am sfatui pe cineva sa nu se bage tocmai in detrimentul copilului?


Anamaria

"With sufficient thrust, pigs fly."

Sabina spune:

mi se pare ca incepe o avalansa de ce grozav e copilul meu la 4 ani.

la acest copilas dezvoltarea poate parea usor intarziata din cauza problemelor pe care le are.
Eu una nu cred c a nu stie culori etc...eu cred ca pur si simplu isi eprima orice stie din cauza durerii.

dar aici , repet, problema nu e cat stie, ci ceea ce simte.
rezolvand traumele se rezolva tot.



Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!

Cum mi-am alaptat copiii


Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo

inaioana spune:

Eu nu am spus "sa nu se bage", am spus ca daca parintii naturali nu sunt interesati, nu poate face prea mult decat, cum spunea Sabina, sa ii fie copilului alaturi neconditionat si fara sa incerce sa il "educe". Doar oferirea de iubire si intelegere neconditionate sunt ok.
De aceea am si sfatuit-o sa stea de vorba cu sotul, daca acesta se va dovedi interesat, se poate ajunge pana la a cere si obtine incredintarea copilului si aducerea lui intr-un mediu normal si armonios. Pana acolo insa, noi nu cunoastem toate datele problemei astfel incat sa stim unde si cum e mai bine pentru copil. Tot ceea ce stim in acest moment este ca un copil este foarte traumatizat si ca aceasta doamna nu este in alta pozitie decat de a-i face viata un strop mai usoara, de a-i fi sprijin afectiv chiar daca rezultatele nu se vor vedea pe loc, eu zic ca ajuta.

Ioana cu Katja (30 martie 2004),Serghei (2 mai 2006) si www.youtube.com/watch?v=jioYwuky3tk" target="_blank"> Gruia (DPN ian.2011).

inaioana spune:

Ony2k2, am inteles acum si oricum intentia mea nu era sa iti reposez ceva sau sa te critic. Daca spui ca sotul tau stie cum face copilul, totusi ce a facut el in legatura cu asta pana acum, sau ce rezolvare vede el, ce cauze vede? Psihologul ce a spus si cum a evaluat starea copilului (poate psihologul nu e chiar bine pregatit?)?
Mama se simte evident culpabilizata si din pacate comunicarea dintre voi nu e prea posibila acum, daca ea trimite poze cu el mancand singur drept "dovezi".
In orice caz, EXACT cum spune si Sabina : achizitiile de tipul asta nu sunt o prioritate in acest moment absolut deloc. Nu are importanta ce fac copiii de varsta lui care au o stare psihica si emotionala relativ normale. El nu este in aceeasi situatie. TRebuie rezolvata trauma si restul vor veni imediat de la sine rapid. Nu ii ia mai mult de o saptamana sa recupereze tot, daca el psihic va sta ok. Dar aici e problema...
Mult succes!

Ioana cu Katja (30 martie 2004),Serghei (2 mai 2006) si www.youtube.com/watch?v=jioYwuky3tk" target="_blank"> Gruia (DPN ian.2011).

Zina spune:

Ony2k2, cea mai buna solutie este ca, copilasul sa fie dus in continuare la psiholog, numai acesta va putea sa-si dea seama cu ce se confrunta baietelul.
Va trebui ca tu, sotul si mama baietelului sa ajungeti la un numitor comun, ar fi de preferat ca ea sa-si dea seama (cu ajutorul vostru)ca, psihologul ii va face numai bine.
Sedintele repetate la psiholog, calmul din casa, colaborarea dintre voi adultii, atentia acordata copilului, va duce la rezultate bune.
Este mic si foarte greu sa afli ce anume au declansat aceste probleme emotionale, dar cu rabdare, daca va simti multa iubire si pace in jurul lui, sunt sigura ca va depasi aceste momente.

ruxandra_sb spune:

Exact!
N-are nici o importanta ca nu stie sa numere, nu cunoaste culorile, nu deseneza sau nu se joaca frumos cu plastilina, nu turuie poezii si cantecele..





..adevarata fericire in tine rasare si-n tine infloreste si leaga rod, cand ti-ai pregatit sufletul pentru ea. (Alexandru Vlahuta)