Stiinta si societatea: "turnul contra targului"

cris_stef spune:

Beren, si pe mine ma sperie si ma intristeaza aceasta autosuficienta. Eu am observat o evolutie a stiintelor, a artelor, a medicinei, dar calitatea vietii majoritatii oamenilor a scazut ciclic. Poate ca nu voi reusi acum sa exprim prea clar ideea, dar ma voi stradui.

Incep asa: Am observat ca oamenii din antichitate stapaneau o multime de tehnici ingineresti - piramidele, cetatile, etc. Foarte putini erau cei care detineau cunoasterea, dar o detineau. Acest lucru nu a dus neaparat la o crestere a calitatii vietii marii multimi. Ok, cei din Roma au beneficiat de viaducte, dar apoi s-au distrus. Poate cei din Egiptul antic aveau cetati construite cu ingineriile de la piramide, dar desupra lor s-a asezat praful. Stonehange. China, ce dezvoltare avea de acum 6000 de ani, 2000 de ani, 1000 de ani, ca anii din urma sa fi asezat praful peste ea si sa inceapa reconstructia.

Mereu omenirea a luat-o de la capat, s-a ajuns la un punct critic apoi a luat-o de la zero.

Nu imi pot imagina cum s-a putut da foc la marea biblioteca din Alexandria. Aproape cred ca nici nu a existat. Ca sa ai o mare biblioteca trebuiau sa existe si alte papirusuri, nu numai acelea stocate. Sa se ajunga la un anumit nivel al stiintei, sa se adune toata cunoasterea, sa se tina sub cheie in timp ce societatile se degradau din punct de vedere stiintific si sa vina un "barbar" sa dea foc cunoasterii. Aproape ca pare inadmisibil.

Asa simt si acum stiinta, foarte splitata, posedata in farame foarte mici de catre foarte putini oameni. Oameni ce detin felii, carti specifice pe care le citesc doar cei din domeniul respectiv, "putinii alesi" care inteleg ce scrie acolo. Fara o comunicare de masa, fara o raspandire mai mare, stiinta se va pierde. Si se va reinventa iar roata.

Faptul ca se scriu carti, articole, apar pagini de net, e ... ca si asezarea cartilor in rafturile Bibliotecii din Alexandria. In citeva sute de ani ... se va aseza praful pe ele. Foarte putinii oameni interesati de stiinta nu vor putea cuprinde totul, vor renunta si ei candva - deja foarte multi tineri renunta la stiinte.

Asta mi se pare un pericol. Un mare pericol. Poate nu va fi asa, poate istoria nu e ciclica. Poate vom invata din trecut...


Edit later: Da B. Nica, poate ca autosuficienta omenirii tocmai in asta a constat. In nerecunoasterea valorilor lor. In tavalugul pe care l-au rasturnat peste tot ce era bun, in uniformizarea si apoi nisipul care s-a asezat peste ea. E chiar un pericol aceasta neglijare si necunoastere/nerecunoastere a realizarilor. Se va reinventa iar si iar roata. Nu se mai beneficiaza de valorile trecutului.

iileana spune:

Ii orientam catre biblioteca, in defavoarea tarabei din coltul strazii doldora de publicatii/carti dedicate misticismului, esoterismului ieftin, conspirationismului etc, spre Da Vinci Learning in defavoarea OTV-ului, din astea....
Cel mai usor se face asta prin exemplu personal al parintelui :).


Asa este.
Macar atita, dat fiind numarul revistelor (periodicelor) romanesti de popularizare a stiintei, care, in acest moment si loc, sec 21, tara UE-NATO-&stuff, este exact zero.
(btw, semnatarul articolelor din EVZ e "tata" lu' www.stiintaazi.ro/" target="_blank">Stiinta azi, cam cel mai dinamic site de stiinta pe intelesul obstesc de la noi in ultima vreme)

Pentru un tablou complet, as alatura un al patrulea articol, tot de azi: www.hotnews.ro/stiri-opinii-7641636-romania-stiinta-ingrijorator-scandalos-sau-trivial-pentru-42-dintre-romani-soarele-invarte-jurul-pamantului.htm" target="_blank">Romania si stiinta: ingrijorator, scandalos sau trivial?. Din care aflam ca, conform studiului www.stisoc.ro/" target="_blank">"publicul romanesc si stiinta", noi, romanii, ne laudam cam asa:

- Cel putin unul din trei romani, prin raspunsurile date la intrebarile puse, probeaza a fi: creationist, geocentrist si cu cunostinte precare de genetica, fizica sau medicina.
- pentru 42% dintre romani Soarele se invarte in jurul Pamantului.
- doar aproximativ un sfert dintre romani raspundeau corect ca antibioticele nu distrug virusii
- 60% dintre romani exprima acordul cu afirmatia conform careia "Ne bazam viata prea mult pe stiinta si nu destul pe credinta", aproximativ 4 din 5 romani cred ca "Exista miracole, fenomene ce nu pot fi explicate de stiinta", si 2 din 3 romani cred ca biserica nu greseste niciodata in ceea ce spune.
- 22% dintre romani considerau in 2005 ca horoscopul este "foarte stiintific"

("Bine ati venit in Evul Mediu" - asta brand turistic de tara!...)

Merita citite consideratiile autorului (e Aligica, poate-l stiti :) pe marginea acestei stari de fapt, si semnalul de final: "Cu cat numarul de cetateni "alfabetizati stiintific" dintr-o tara este mai mic, cu atat deficitul cognitiv al stocului public de cunoastere stiintifica e mai mare si cu atat mai mari si mai greu rezolvabile sunt problemele de dezvoltare nationala culturala, economica si democratica."

b.nica spune:

Ileana,acesta este o parte din prestatia mediei perverse/pervertite,la propriu si la figurat,care otraveste cetatenii acestei tari,cu sau fara premeditare(ma indoiesc de a doua posibilitate!).

iileana spune:

Nu, nu cred ca masonii, bilderbergii si conspiratia mondiala sint de vina pentru aceasta stare de fapt.

capcaunul spune:

Cum sa nu cred in miracole cand ileana raspunde la o intrebare pe care b.nica nu a scris-o!

beren spune:

B.nica, eu cred ca entuziasmul tau patriotic este sincer, ceea ce explica unele exagerari prin cele mai bune intentii. Dar cel mai bun tribut adus stiintei romanesti este sa o prezentam exact cum este, nici prea-prea nici foarte-foarte.

Dintre stiintele exacte, matematica ne aduce cea mai multa faima. Dar chiar si acolo, depinde despre ce specializare vorbim. Matematica romaneasca este de calitate, o caracteristica comuna in Europa de Est: acelasi lucru il putem spune despre rusi, unguri, polonezi.

Rusii domina prin amploare: (istoric) au mai multe scoli celebre de matematica, la cel mai inalt nivel. Ungurii uimesc prin densitate: au foarte multe nume celebre, la o populatie relativ mica. In compania lor, romanii au un loc foarte onorabil.

Ca sa inchei incadrarea asta "geografica", am sa mentionez cateva locuri asociate cu nume mari din matematica: Szeged (Riesz), Cernauti (Hahn), Lvov (Kac), Odesa (Krein), Cetatea Alba (Neyman). Astea sunt nume mari in matematica, asa ca nu mai e chiar asa de extraordinar sa-i adaugam pe Pompeiu, Barbilian, Titeica, Miller, Foias, Voiculescu.

Dar nici nu trebuie exagerat. Avem o scoala de clasa mondiala, insa modesta ca marime. Nu ne putem compara cu scolile germana, franceza, rusa, engleza, care sunt mult mai mari. Iar pentru densitatea de genii, probabil nimeni nu se apropie de norvegieni, care i-au dat pe Abel, Lie si Cramer dintr-o populatie mai mica decat a Bucurestiului.

Daca vorbim despre fizica, stam ceva mai prost in comparatie cu vecinii. Procopiu a fost un fizician foarte decent si a incercat sa intemeieze o scoala. Dar privind la unguri, nume precum Eotvos, Szilard, Wigner (Nobel 1963) ar trebui sa ne trezeasca modestia. Kapitza (Nobel 1978) era din Cernauti, dar nu s-a considerat niciodata roman.

Din nou, comparatia cu vestul sau rusii e deplasata: numai scoala lui Rutherford de la Cambridge a primit 12 (doisprezece) premii Nobel. Scoala lui Landau din Moscova a dominat fizica teoretica timp de trei decenii, iar dupa razboi mai mult de jumatate din premiile Nobel in fizica au fost luate de americani.

Cel mai bine ar fi sa fie recunoscuta valoarea adevarata, fara exagerari si sa vedem un respect pentru cultura de calitate, in orice domeniu. Desigur, asta ne aduce inapoi la politikos, ceea ce scade brusc nivelul discutiei si, oricum, nu tine de sub-forumul asta.

capcaunul spune:

Subscriu intrutotul.
Multi, foarte multi romani cad insa in extreme. Fie nu au nicio idee despre realizarile romanilor, fie traiesc cu impresia ca romanii-s buricul pamantului, care au inventat si descoperit primii tot ce se putea inventa sau descoperi. Ultimii fiind evident neintelesi, nerecunoscuti, copiati, furati si desconsiderati de restul omenirii, cu sau fara aportul imperialistilor, francmasonilor, iluminatilor, bilderbergilor samd.
Ambele extreme sunt rezultatul unei culturi generale precare.

Romanii reprezinta circa 3 miimi din populatia globului. Daca un roman primeste un premiu Nobel o data la 60 de ani este ok din punct de vedere statistic. Palade putem spune ca ne-a reprezentat secolul trecut. Ar cam fi timpul pentru al doilea roman (in 2021 se implinesc 120 de ani de la decernarea primului Nobel). Nu putem insa spune ca juriul ne-a furat, la fel cum nu putem spune ca arbitrii ne-au barat drumul catre mondialele de fotbal din ultimul deceniu. Nu suntem o putere in domeniul stiintei, si nicidecum in cel al tehnologiei, prin urmare nu prea avem cu ce sa ne laudam in fata juriilor de la Stockholm.

Ar fi destule motive care intretin aceasta usoara paranoia, pe fondul culturii precare, si stiintifica si generala.
Unul deriva din frustrarea geo-politica.
Altul din lozincile remanente ale societatii multilateral-dezvoltate in care inginerul roman trebuia sa reinventeze totul (cu materialele precare pe care le avea la indemana).
Puternica este si amprenta ideologiei sovietice care rescria istoria stiintei si denatura adevarul stiintific pentru a dovedi intaietatea rusilor in absolut orice domeniu. Odata cu racirea treptata a relatiilor ruso-romane si exacerbarea nationalismului sub Ceausescu ideologii regimului au adaptat tehnicile pentru a dovedi intaietatea romanilor (totusi nu chiar in orice domeniu).
Tot o sechela a comunismului, boala de a raporta o productie (mult) mai mare decat in realitate.
Si nu in ultimul rand, ignoranta stiintifica cvasitotala dar mai ales lipsa de profesionalism a oamenilor din media care fac de cele mai multe ori armasar dintr-un tantar.

Daca un roman se nimereste a fi unul din cei o suta de fizicieni care vor analiza datele ce vor duce la descoperirea bosonului Higgs, ziarele si jurnalele se vor deschide cu stirea Un roman a descoperit particula lui Dumnezeu!. Iar cand la Stockholm premiul va fi decernat celor cativa care au imaginat, proiectat si supravegheat experimentul, aceleasi ziare si jurnale vor urla Nedreptate!, Am fost furati!, etc!. Romanul cu pricina, om modest de felul lui, va asista probabil neputincios la circul pe care mass media il regizeaza, distorsionandu-i interviurile, scormonindu-i viata privata sau copilaria, ravasind gradinita, scoala si cartierul care l-au avut coleg.

De la dacii-s primii intre traci ni se trage!

denizel spune:

Sunt un personaj medieval-care-nu-are-respect-pentru-stiinta fiindca sunt creationista si fiindca (nu mai spuneti la nimeni, da?) cred ca mai exista cate un miracol pe ici pe colea?
Topicul asta care se vrea un prietenesc aloha, turnul catre targ, turnul catre targ are fundatia turnata fix pe varful turnului si ma face sa nu mai vreau sa-l citesc (bine, oricum plecam in vacanta :)), dar nici cand ma intorc n-o sa-l mai deschid ). Niciodata nu am fost de acord cu subestimarea audientei.


Pentru parinti, de dragul copiilor


"Omul care a inventat distractia a fost copilul" - din jurnalul unei mãmici de bãietel.

cris_stef spune:

Nu Denizel, nu. Topicul este despre cat de grea este Comunicarea Stiintifica. Despre parasirea turnului de fildesh si intrarea in oras. Despre deschiderea portilor turnului si invitarea orasenilor.

Nu, nu poate fi vorba de subestimarea audientei. Nu.

Stii, se spune ca daca audienta nu intelege, comunicatorul este prost. Si exact asta este problema Stiintei, s-a inchis prea mult in turn si comunicatorii sunt prosti. Numai cei aroganti si increzuti subestimeaza audienta. Dar nu este cazul aici. Poate doar o nestiinta a comunicarii. Scuze, scuze, scuze.

Cei mai mari comunicatori ai lumii, Moise, Isus, Budha, Mahomed, Hitler chiar - au vorbit pe intelesul tuturor. De aceea au si reusit sa schimbe lumea. Si oamenii de stiinta doresc sa schimbe lumea, dar trebuie sa invete sa comunice. Altfel, munca lor va fi in zadar.

Fii ingaduitoare Denizel si acorda-le/ne o sansa. Vacanta placuta.

iileana spune:

Denizel, personaj medieval :)) o sa fii de abia cind o sa crezi ca Pamintul se invirte in jurul Soarelui, cind o sa iei antibiotice pentru viroze, cind o sa mergi la vraci in loc de doctor atunci cind esti bolnava, cind o sa militezi alaturi de Marinescu pentru oprirea LHC-ului ca sa nu ne inghita gaura neagra, etc.
Altfel, bineinteles ca exista sumedenie de fenomene care nu sint explicate de stiinta. Si care poate vor fi explicate vreodata sau poate nu vor putea fi explicate niciodata. Ma indoiesc ca un om intreg la minte ar putea crede contrariul.
Vacanta placuta.

Calea de mijloc ar fi cea mai buna dar lipseste cu desavirsire.
Stiinta nu constituie un subiect de interes in societatea noastra in acest moment, decit sub aspectul ei senzational.
Va amintiti, probabil, "spectacolul" oferit de mass-media romaneasca la darea in folosinta :)) a LHC-ului. Un prilej de a se mai vorbi despre cum e facuta lumea asta si de a vedea la tv ceva oameni de stiinta, in loc de clasicii formatori de opinie care-si dau cu parerea despre orice, a cam fost ratat, din dorinta de senzational. Desi senzationala ar fi fost si relatarea corecta a evenimentului.
Sau, alt moment: cind cu lansarea sondei Kepler, cred ca s-ar fi obtinut o audienta bunicica la o emisiune care sa invite fro' doi "stiintifici" cu ceva talent in a-si expune ideile pe inteles si citeva filmulete de prezentare de care-i plin netul. Era un moment extrem de interesant care putea fi exploatat, pentru ca permitea nu numai o abordare stiintifica ci si una filosofica. Dar nu s-a gindit nimeni sa o faca.

In fine, noi criticam acum mass-media.
Are vina ei, ar putea avea meritul ei.
Insa sursa dezastrului (si sursa potentialei vindecari) e in alta parte. In sistemul de invatamint. Daca la virsta scolara, cind curiozitatea si setea de cunoastere si deschiderea sint maxime, copilului nu i se deschid usi spre stiinta ci, dimpotriva, i se trintesc in nas printr-o prezentare plicticoasa si arida, restul aproape ca nu mai are ce repara...
(Prin "usi deschise" inteleg nu neaparat indrumarea spre o cariera in stiinte (aici se aplica si ce remarca Ruxij despre valorizarea unor asemenea cariere de catre statul roman) ci macar spre intelegerea rolului (si poeziei? :) stiintei.)
Ca surse de informatii se gasesc chiar si in cotlonul nostru de lume, da' tre' sa existe cheful de a le cauta.