psihoza postnatala

Raspunsuri - Pagina 2

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns mychydutza spune:

am scris si la "sufletul credintei"......verisoarei mele i s-a intamplat un lucru asemanator. conteaza fff mult medicul care o ingrijeste si care ii prescrie tratament. ea a trecut peste dar din nefericire dupa o perioada foarte lunga de timp. face tatament permanent " de intretinere" cu RISPOLEPT. sanatate multa ii doresc cumnatei!

*toata lumea sa traiasca, numai noi sa nu murim!!*

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns giulia71 spune:

Asa stiu si eu ca se va face tratament de intretinere toata viata.
Eu m-am gandit la ea pentru ca am trecut printr-o depresie grava, dar fara pierderea contactului cu realitatea imediat dupa ce am nascut si stiu cata suferinta exista atat pentru ea cat si pentru familie. Si pentru noi a fost un mare soc, ca ma dusesem sa nasc razand de bucurie, iar la intoarcere eram o alta persoana: nervoasa,panicoasa, plangeam din orice, eram disperata cu curatenia casei (spalam pe jos cu atele in burta ca mi se parea ca nu e ok). In fine...cosmar!

Acum sunt bine, fac inca tratament cu antidepresiv pentru ca depresia s-a cronicizat, dar multumesc Celui de Sus, sunt bine.

Aveti multa incredere si rabdare, se va face bine dar in timp. Foarte important este sa ia tratamentul sau sa i se dea constiincios daca il refuza.
Atunci cand se va simti bine, cam dupa ceteva luni bune, sa nu-l intrerupa decat la sfatul medicului curant.
Sunt multe de spus, dar vom tine legatura.
Si nu in ultimul rand, sa mearga cineva sa se roage pentru ea, credinta muta muntii!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ariel_7000 spune:

Fetelor sunteti minunate! Da, credinta si iubirea pot muta muntii dn loc! Ieri, dupa pranz, Oana si-a revenit TOTAL! I-au dat drumul acasa acum, chiar in momentul asta cumnatul meu e la spital sa o ia. Va continua tratamentul ambulator, vor reveni luni la o evaluare, daca va continua sa fie bine, fara evenimente neplacute, nu o va interna iar.
Stiu si simt in sufletul meu ca va fi bine, ca Oana a iesit din intuneric, ca se va intoarce acasa, la puiul ei mic si nu se va mai intoarce acolo. Doamne ajuta!

mami de alexutza (10.04.2003)si Teodor Mihai (10.04.2008)
" SAVE THE EARTH, IT'S THE ONLY PLANET WITH CHOCOCLATE!"


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns LauraNicole spune:

Ariel , ma bucur mult de tot ca si-a revenit cumnata ta!La primul tau post am simtit disperarea si durerea printre randuri si m-a bufnit plansul .Pur si simplu!
Sa le dea DD sanatate si ei si bebelasului!

Life is something precious so enjoy it and try to take what s good from it!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns dali77 spune:

am citit si eu acest topic si ma bucur pentru happy-endul neasteptat. aveti grija la toate recomandarile medicilor si evitati sa o lasati singura cu copilul cand acesta plange (fiecare dintre noi stie cat e de stresant, mai ales la primul copil).
fiti alaturi de ea si dati-i de inteles ca pt voi ea este aceeasi, ca acesta a fost doar un episod din viata ei provocat de cauze externe si ca nu o considerati nebuna sau un pericol pt copil
sa dea bunul dumnezeu sa ramana bine. sunt multe cazuri cand a fost vorba doar despre un episod
un psihiatru bun la socola, care are si cabinet (dar e scump) e serban turliuc si sunt sigura ca mai sunt si altii.

daca veti avea vreodata nevoie de un psihiatru aveti grija cand il alegeti si la specializarea lui: femei/ barbati, drogo-dependenti etc

ma bucur ca exista si minuni. iubire multa

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mychydutza spune:

ceva vesti? cum se simte cumnata?????????

*toata lumea sa traiasca, numai noi sa nu murim!!*

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ariel_7000 spune:

este bine. e acasa, cu sotul si bebelusa, cu bunica care a venit sa ii ajute si toti o menajeaza, caci e inca foarte fragila. a iesit la plimbare in oras, cu o colega, la un suc....merge la spital la evaluare, ia tratamentul...stie ce s-a intamplat, dar mi-a zis cumnatul meu ca nu vrea sa vorbeasca despre asta, ca stie ca are nevoie de terapie, insa momentan nu vrea, insa nu exclude asta pe viitor...
am inteles de la o prietena psiholog, ca in cele mai multe cazuri psihoza asta dispare dupa un anumit timp de la inceperea tratamentului, insa urmeaza o perioada dificila, in care poate avea recaderi, sentimente de vinovatie, de teama si aici e necesar psihoterapeutul, care sa o ajute sa treaca prin perioada asta. plus pe sotul ei, care a fost "lovit" brusc de problema asta. noroc ca el e un tip foarte cerebral, bland, intelegator si iubitor si a inteles toata problema si nu a tratat-o ca fiind "nebuna" sau nu a fugit mancand pamantul, din contra, a zis ca lupta oricat, numai sa-si aiba sotia inapoi, asa cum era.
din pacate afectiunea asta e tare parsiva si loveste ... la nimereala. e provocata de furtuna hormonala postpartum si amplificata de eventualele traume, probleme, greutati.
la fel, am inteles ca se poate intampla si la instalarea menopauzei, tot din cauzele de mai sus....uffff, greu cu hormonii astia! tare firav e organismul uman si mai ales psihicul!
ideal e sa se depisteze din timp semnele...aici, dupa nastere, esti lasata balta! nu exista consiliere, grupuri de sustinere, psihologi in maternitate, "doula" ... cei mai multi proaspeti parinti se terzesc efectiv aruncati in alta lume decat cea pe caer o stiau ei inainte. tot universul lor se intoarce pe dos, brusc. si daca mai exista si "sateliti" cu tot genul de sfaturi si babisme....se ingreuneaza tot.
parerea mea e ca e obligatoriu ca mama sa aiba parte de asistenta pre si post natala pe o perioada mai lunga de timp, de genul "doula".

mami de alexutza (10.04.2003)si Teodor Mihai (10.04.2008)
" SAVE THE EARTH, IT'S THE ONLY PLANET WITH CHOCOCLATE!"


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mychydutza spune:

.....oricum vestile sunt bune! eu sper sa-si revina complet si act mai curand. sanatate multa!

*toata lumea sa traiasca, numai noi sa nu murim!!*

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns gaba-rema spune:

Mey, de unde au aparut ideile astea ca daca ai avut o depresie sau chiar psihoza post-partum, gata, trebuie sa faci tratament de întretinere toata viata?? (indiferent de natura acelui "tratament").
E o absurditate!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns gabirus spune:

Doamne-ajuta ca si-a revenit!

Sugestia mea este sa o duceti si la un duhovnic, cel mai bine ar fi la o manastire undeva. Sau la maica Siluana, care este in Iasi si tine seminarii pentru femeile care sufera de sindromul post-avort.

Simptomele nu sunt atat de diferite, cu siguranta ar putea sa o ajute si pe cumnata ta sa se refaca mai usor si definitiv.

Fac si eu pe desteapta, dar o fac frumos ;)

Mergi la inceput