Intamplari paranormale

gaba-rema spune:

Vikinga, si eu traiesc mai bine si am scapat de anxietate (care e o boala destul de serioasa, nu e chiar o gluma) de cand am reusit sa scap de credintele in tot soiul de michidutzi, ingerasi, superstitii samd.
E chiar o senzatie de bine cum greu mi-as fi putut imagina ca pot trai.

Cand sunt singura in casa, sunt mai linistita ca oricand :) Daca ma culc, sting toate luminile posibile. Simt ca asa ma odihnesc eu cel mai bine. Nu cunosteam teoria pe care ne-ai expus-o tu.

Si nu ma tem de cimitire / de morti. In cimitir mi-e frica doar de cei vii! Mortii au marea calitate de a nu-ti putea face nici un rau niciodata, saracii. Fantome, strigoi, duhuri... bleah . Nu exista, punct.

Ingrid, chiar ca doctorita ta e 'optimista' rau. Malignizarea unui fibroadenom e un fenomen foarte rar (de fapt, in general, nu adenomul se malignizeaza in acele rare cazuri, ci tesutul malign "de novo" apare langa / peste bietul adenom nevinovat...)
Eu as sta linistita in locul tau. Daca te coafeaza ideea si n-ai ce face, poti sa extirpi "galma", dar de castigat, nu castigi nimic.

iileana spune:

Tocmai am trait, acum fix 5 minute, o intimplare paranormala: nu am mai gasit mesajele lui 3x3 de la acest topic. Si as putea sa jur ca existasera. Or levia pe undeva si nu le vad, or fi intrat intr-o alta dimensiune spatio-temporala, s-or fi decorporalizat?
Imi lipsesc. Simt ca ma cuprinde o stare de iritare mentala. :(((.


Gâstelor ce sinteti!
Ati speriat bunatate de lebada!!!


:)

---

Tzuni spune:

Eu nu cred in chestiunile astea paranormale pt ca ... nu cred. Pur si simplu. Dar am luat-o in freza rau de tot acum vreo 4 ani. Ma despartisem de exul meu si eram f trista si abatuta. Era dimineata pe la ora 3, in plina iarna si mergeam cu masina de la munca spre casa.

M-am oprit sa pun benzina in Tineretului, la Agip. Benzinarie unde alimentam de ani buni. Cand am coborat din masina a aparut un mos simpatic si a intins mana spre mine. Initial am crezut ca-i vreun amarat din zona care imi cere bani. Dar..nu! Avea pe el salopeta Agip si intindea mana sa-i dau cheile sa ma ajute el cu benzina. Am intins cheile, i-am spus cat sa puna si am intrat sa platesc.

Cand am iesit am pregatit sa-i dau un tips. M-a refuzat politicos si mi-a spus ca nu vrea banii mei, dar vrea sa-mi spuna ceva. Amuzata, i-am zis ca-l ascult. Mi-a spus asa "stii de ce ai tu nevoie, domnisoara? De dragoste multa. Ca atunci cand ai dragoste multa si masina asta parca zboara!".

Am ramas cu gura cascata neintelegand ce-l apucase si neintelegand de ce tocmai in seara despartirii de iubit un mos imi spune asa ceva dimineata la ora 3 intr-o benzinarie. I-am zambit si am plecat.

Pana acasa m-am framantat rau de tot - si m-am decis sa ma intorc la benzinarie sa vorbesc cu mosul. In aceeasi noapte. Cand am ajuns - mosul nu mai era. Intru in benzinarie si-i intreb pe cei doi baieti de serviciu unde e mosul care pune benzina. Mi-au spus uimiti ca nu au niciun mos angajat. Mi-a sarit tandara: cum nu aveti, ca era cu salopeta Agip. Au inceput sa rada si mi-au explicat ca Agipul nu are salopete, ca la ei nu exista oameni care sa te ajute sa pui benzina ca in alte benzinarii. Si asa si este: in toti anii in care am fost acolo pana atunci, nu era nimeni sa te ajute!

Am plecat bulversata RAU de tot. Raspunsuri n-am nici in ziua de azi...



In rest sunt bine-merci, vesela si sanatoasa, dorm bine, visez frumos si nu ma tem de nimic. Poate si pt ca de la 19 ani locuiesc singura (exceptie ultimul an de cand sunt cu Meri)

musetto spune:

Ce sa-i faci, vorba ta, nimeni nu e perfect...

Deus spune:

eu am visat-o in decembrie anul trecut, pe bunica decedata, care mi-a spus ca in luna mai moare cineva drag ei...a murit in 3 mai fratele ei.

intr-o zi ne pregateam sa iesim in oras si l-am intrebat pe sot daca are actele la el, el a spus ca nu are nevoie de ele, eu mi-am luat atunci buletinul si i-am spus ca sigur simt ca o sa am nevoie de el ( la bar)...am tras un lesin de toata frumusetea, a venit salvarea si m-au dus la urgenta si au avut nevoie de buletinul meu

m-am intalnit intr-o zi cu o prietena draga care mi-a spus ca tot are febra si se simte slabita, in acel moment in fata mea am vazut-o pe nasa mea de botez decedata in urma unui cancer pacatos, nu i-am spus nimic, doar am insistat sa-si faca toate analizele posibile - s-a dovedit ca are cancer la san si acuma se trateaza

ca este premonitie sau pura coincidenta, nu stiu si nu cred ca are mare importanta

va


poze

blog personal www.de-azi.ro
pentru cine crede ca nu mai poate...
http://www.youtube.com/watch?v=flRvsO8m_KI
http://www.youtube.com/watch?v=vMCnjMbUOFg

gaba-rema spune:

Eu imi iau intotdeauna buletinul la mine, din precautie. Uneori s-a intamplat sa am nevoie de el. Dar nu mi s-a parut ceva iesit din comun, nici macar coincidenta.

Bluel spune:

Bantuind intr-o seara pe forum am dat de subiectul asta care m-a tinut cu sufletul la gura ore bune, dar m-a si dezumflat putin, asteptam mai multe relatari de experiente si mai putine explicatii si interpretari. Eu sunt de parere ca aceste lucruri exista si unii dintre noi au anumite capacitati sa le simta, vada, experimenteze, altii nu, depinde cat de deschisi sintem sa le primim in mintea si in viata noastra...

Citindu-va pe voi, mi-am adus aminte de niste intamplari experimentate de mine in copilarie (cam intre 9-12 ani), cand nu se vorbea de paranormal (ma rog, nici nu imi dau seama cat de paranormale sunt experientele mele ), eram in plina epoca ceausista iar eu oricum eram la vremea cataratului in copaci, etc....deci nu mi le-am indus eu, ci pur si simplu mi s-au intamplat. Sunt lucruri pe care nu le poti discuta cu oricine, de aceea vi le impartasesc voua.
Prima experienta a fost legata de somnabulism (la vremea aceea, nu stiam ce e aia), STIU clar ca m-am dus la toaleta noaptea, dar se pare ca nu m-am mai intors in patul meu, desi eu eram convinsa ca am facut-o, STIU doar ca m-am trezit urland in intuneric, eram intinsa pe jos in holul mare si evident ca parintii s-au trezit speriati, tata a venit sa ma salveze si sa ma duca in pat. Eu insami m-am amuzat de patania mea a doua zi.
De a doua experienta nu m-am mai amuzat asa tare, ba chiar m-a infricosat la vremea respectiva....Pe vremea aia locuiam pe un aerodrom militar (deci stiu bine cum e cu motorul de MIG ) , intr-un apartament care avea wc-ul separat de baie si la care ajungeai trecand printr-un hol micut (deci aveam lumina doar dela bec), unde aveam un cuier si un dulap cu haine de iesit afara. Trecand eu prin acel hol VAD o mana (de la incheietura in jos, alba, destul de feminina, adica cu degete fine si lungi), iesind din deschizatura pt. mana a unei pelerine de-a mea agatate in cuier. Am ramas blocata, nu ma puteam misca si mana aceea incepuse sa se intinda spre mine, spre ochii mei....m-am speriat, am urlat si am reusit sa fug...probabil toata povestea a durat secunde, mie mi s-a parut o eternitate. Imi aduca aminte ca tata a dat cu fundu’ in sus tot ce era in acel hol, mobila, haine sa imi demonstreze ca nu e nici o mana pe acolo, dar eu o perioada n-am fost in stare sa ma duc singura la WC, trebuia cineva din familie sa vina cu mine si sa ma astepte ...Nu trece o saptamana si vine sora mea speriata si imi spune ca a vazut o mana „cazand’’ dupa televizor, bineinteles ca s-a dus sa se uite in spatele televizorului, dar nu mai era nimic. Nu stiu ce-a fost cu acele maini, cine s-a jucat cu noi, adultii nu le-au vazut niciodata... sa nu uitam ca in acele apartamente de serviciu au locuit cateva generatii de piloti, dintre care multi au si murit ...eu insami am trait live acolo cateva catastrofe, tatii prietenilor mei de joaca.

Cand am crescut nu am mai avut experiente clare de acest gen, dar, in continuare am vise premonitorii si presentimente si cateva acte de telepatie cu sora mea (sintem foarte apropiate si ca varsta). Eu le pun pe seama faptului sa sunt o fire sensibila, na, sunt rac ca zodie si ma guverneaza verbul „a simti”. Si mai e ceva de care se amuza tare sotul meu, INTOTDEAUNA cand visez vaca/bou/taur care se da la mine, ma impunge, etc, ma imbolnavesc, de obicei, de raceli, se pare ce e ceva din mosi-stramosi, bunica mea imi spunea acelasi lucru...D-zeu sa o ierte! INTOTDEAUNA cand se intampla ceva rau in familie, visez casa bunicilor, unde e adunat tot neamul sau chiar pe ea....Si legat de moartea ei si, mai ales, de inmormantarea ei mai sunt ceva lucruri de povestit, dar poate altadata, va mai astept si pe voi!

gaba-rema spune:

Am remarcat si pâna acum aprehensiunea multora pt. 'senzational', nu esti prima persoana cu profilul asta de pe aici .

Genul de consumator avid de întâmplari de tip 'dosarele X', de povesti creepy, dar care e chiar iritat de încercarea unora de a îsi explica un fenomen paranormal, de a analiza, de a lua în calcul diferite ipoteze pro si contra unor cauze miraculoase din spatele fenomenelor cu pricina.

S-a mai arata mai demult cineva dezamagit ca suntem câtiva care stricam stilul gen "sezatoare", în care fiecare sa ne povestestim experientele misterioase, si-apoi sa ne minunam una de alta "vai, tu, ce creepy e ce-ai trait! brrr..."

Multi se arat chiar iritati de încercarile de a gândi, de a întelege, de a explica...

mandyksch spune:

Gabi, nu cred ca s-a vrut a fi o sezatoare topicul acesta , e foarte constructiv daca exista pareri pro si contra. Eu cred ca de aici lipseste o tar' de toleranta si respect fata de parerile/trairile altora. Eu cred ca trebuie sa il respect si pe cel care e ateu/religios/gnostic/etc. Fiecare are dreptul sau de a crede sau nu in ceva.

Sincer, eu nici macar nu stiu in care categorie ma incadrez. Am mai spus mai la inceputul topicului ca pe mine decorporalizarea m-a luat total pe nepregatite.La acel moment nici nu stiam despre ce e vorbaNu tin minte sa fi umblat in timpul experientelor respective prin alte lumi. Nu imi doresc in mod deosebit sa mi se mai intample, daca se va mai intampla...asta e.

In ce priveste presimtirile, la mine functioneaza insa foarte bine si asta o spun cu mana pe inima. De absolut fiecare data cand urmeaza sa mi se intample ceva rau/prost, cam cu cateva ore inainte incep sa am o stare de neliniste si tensiune inexplicabile. Dar, poate ca fiind si eu Rac (a simti si la mine este la ordinea de zi) sunt mai sensibila.

iileana spune:

Si nu-i firesc, Gabi?

Zi si tu, nu-i mai auto-flatant, pentru cei mai multi, sa se rezume la a se considera lebede in tara gastelor si dotati cu un organ in plus printre ologi, decit sa incerce sa-si desluseasca trairile dintr-o perspectiva cit de cit rationala?

E cam cea mai la indemina atitudine. The easy way...

---