Cum sa se comporte cu "batausii"?

Buna seara! De mult vreau sa deschid acest subiect si iata ca o fac...

Problema ar fi urmatoarea..am un baietel de 3 ani care a invatat sa-si controleze furiile fara a lovii,musca (sau alte chesti urate) pe partenerii de joaca.In urma cu vre-o jumatate de an aveam si noi probleme in sensul ca impingea pe copii care se apropiau de jucariile lui.Am vorbit cu el,i-am explicat ca nu e bine...l-am si pedepsit cand a fost cazul si acum sunt rare momentele de furie cand cel mul impinge pe 'adversar" dar nu tare pt a-l darama ci numai pentru a-l indeparta.

Prietenul de joaca al lui este si varul lui cam de aceeasi varsta.Acesta a inceput de vre-o 2-3 luni sa se poarte foarte urat: loveste,tipa,musca forte tare...ba chiar arunca cu lucruri dupa el atunci cand ceva nu-i convine.Este singurul copil din apropiere care este si de varsta lui.In plus baietelul meu imi spune ca vrea sa se joace cu el numai ca in timpul jocului se mai nasc conflicte.

Ce este mai rau este ca parintii copilului vad altfel situatia...sunt mandrii ca nu este un fricos si de mult ori nu-l pedepsesc pe copil...doar il ameninta sau mai grav il articuleaza rapid peste gurita copilul ne-intelgand de ce si cu ce a gresit exact.Eu nu vreau sa ma bag deloc in relatia lor(parinte-copil)...vreau doar sa stiu ce sa-i spun fiului meu in ochii caruia vad cate-odata spaima...pt ca dupa el nu a mai aruncat nimni cu obiecta.

Daca pana acum i-am tot explicat cum vorbim pt a ne rezolva un conflict...acum ma vad pusa in fata situatiei de a-l invata cum sa riposteze si singur si cum sa se apere.

Deci? Ce sa-l invat? Cum sa faca? Nu e corect sa-i spun LOVESTE ce-ar mai intelege mititelul?Sau oare asta-i solutia?

Giana spune:

Scuze pt greseli...am cam "mancat" din litere,sunt cu bebe in brate.

columbiana spune:

in loc sa-l invat sa riposteze si el cu bataie, l-as indeparta de copilul respectiv; altfel te trezesti ca ulterior va aplica tactica si cu alti copii, chiar nebatausi, devenind el la rindul lui batausul.

http://www.floriinro.ro/

Vic spune:

Copiii mei au invatat ca intai trebuie sa-l atentioneze intai pe celalalt copil ca nu e bine ce face, ca lor nu le place, iar daca acel copil continua, ai mei se indeparteaza si nu se mai joaca cu el. Asta o fac spunand un STOP ferm, eventual asociat cu un gest: palma deschisa, asezata in fata (cum vine natural cand intainzi mana in fata, dar nu chiar de tot) ca semn de "stop, pastreaza distanta", fara a lovi, si apoi adaugand ca nu le place ce face "agresorul" si ca daca nu inceteaza ei pleaca. Daca "agresorul" continua cu comportamentul neadecvat, copii pleaca din preajma "agresorului", si accepta sa se joace din nou cu el cand revine la un comportament acceptabil. Uneori e nevoie de ajutorul adultului, ca directionare, mai ales la varste mai mici.

filofteia spune:

Giana, la voi este mai greu sa-l indepartezi de celalalt, fiind var.
Cunosc situatia din proprie experienta copilul meu cu 3 ani mai mare ca varul. Copilul meu de fel foarte pacifist, cel mic agresiv...musca, batea, arunca cu nisip in ochi. Parintii lui nici o reactie. Sa nu se joace cu el ar fi fost OK, dar in weekend, foarte des stateam in aceeasi casa, curte, deci si daca nu se jucau se intalneau si pana la urma cel mic isi dadea in "petic"...nu stiu daca am procedat bine, dar de fiecare data cand am vazut ca baietelul meu este incoltit l-am atentionat eu pe cel mic... curios este ca asculta. Pe al meu l-am invatat cand ii face ceva sa vina la noi sa spuna...incat cumnatamea l-a facut paracios ...i-am explicat si cumnatei ca este de preferat sa vina sa spuna decat sa-l bata. ...Nu luam nici o atitudine efectiva, dar momentul era salvat , cel mic uita, cel mare se racorea si o luau de la capat peste o ora.
Situatia s-a imbunatatit simtitor cand cel mic a mers la 4 ani la gradinita. Socializarea l-a schimbat total. Deci poti spera ca nu va dura permanent .


In ceea ce priveste alti batausi intalniti in parcuri...fetele ti-au spus foarte bine cum trebuie procedat.

Giana spune:

Mulumesc pentru sfaturi.Cam asa am procedat si noi pana acum cu varul...in sensul ca i-am mai atras eu atentia uneori...i-am despartit cand a fost cazul...dar nu putem deloc evita intalnirile cu el.Stam pe aceeasi strada iar ei vin des la noi.Nu pot sa-i spun pleaca...

Am inteles cum trebuie sa actionez in situatia asta...dar ce fac cand va mai creste? Nu am sa stau tot timpul cu el si nu vreau sa fie fricos...sa-l bata alti copii.Eu vreau sa invete sa se apere mai tarziu singur fara a fugi.Sper ca intelegeti ce vreau sa zic...nu vreau un batausi...dar un baiat care este ferm si daca e cazul se apara e ok,zic eu.Gresesc cumva?

E...asta nu stiu cum sa-i explic si cum sa fac?Sa se apere in cazul in care este incoltit...ma refer aici la varste mai mari(10-15 ani).Cred ca de-acum trebuie "lucrat"

columbiana spune:

pai daca-l vrei si puternic dar si cu ratiune in aparare, cea mai buna solutie e sa-l dai la un sport: karate, judo; acolo invata sa-si gereze fortele cel mai bine.

http://www.floriinro.ro/

filofteia spune:

Asa am gandit si eu...dar fiimiu nu...nu a vrut sa mearga.

Asa cum am spus al meu este un pacifist din nastere, incat pe la 4 ani sotul meu incepuse sa se ingrijoreze ca "ajunge prostul parcului" asta a fost exprimarea. Bineinteles in discutia noastra (fara copil de fata), dar eu am insistat ca nu-l putem pune acum sa se bata cu copii, asa ca l-am invatat cand cineva il bate sa nu-l lase... ii spune ca nu este frumos, ca problemele se pot rezolva si altfel. Iar daca continua sa-l evite...asta nu inseamna ca ii este frica de el.
Lucrurile au evoluat din ce in ce mai bine. Am observat ca dupa 6 ani copii batausi sunt exclusi, deci nu mai apar asa de des probleme.

simali spune:

---

Eu vreau sa invete sa se apere mai tarziu singur fara a fugi.Sper ca intelegeti ce vreau sa zic...nu vreau un batausi...dar un baiat care este ferm si daca e cazul se apara e ok,zic eu.Gresesc cumva?

---

In zilele noastre nu mai este suficient sa-l dai la karate. Vezi cunoscutul Bruce Lee care a murit impuscat de un idiot...

Eu stiu de la tatal meu, fost campion regional la box: cand anturajul tau stie ca esti bun la bataie esti prins tot timpul in fel de fel de "clenciuri" pe care nu le provoci tu: un bun prieten te roaga sa-l aperi, o gasca de indivizi se gandeste "ce se crede asta tare, ia sa sarim 10 pe el intr-o noapte ca sa nu mai faca pe grozavul", etc.

Sau sa zicem ca nu este mare campion, e doar un pusti care stie sa intoarca si el una la o adica. Si vine unul si-l sacaie si el ii da una si ala alta si se iau la bataie si unul dintre ei se loveste cu capul de ceva si moare... sau scoate unul un pistol, sau o sabie ... oricare ar fi cel care-o pateste nu e bine pentru nimeni.

Spre deosebire de tatal meu, care desi fusese educat la box sa evite orice conflict, dar tot nu a reusit sa se tina in tinerete departe de ele (nu reusea el nici la maturitate, daca se bateau unii pe strada cine credeti ca sarea in aprarea victimei iar noi sateam cu inima cat un purice "o mai veni si de data asta intreg?") sotul meu a facut atletism de performanta. El era sprinter. Ce credeti ca stia el cel mai bine sa faca in caz de conflict? Ati ghicit. Sa fuga mai tare decat oricine. Si pe bune daca intre cele doua variante nu o aleg pe a doua.

Acum lasand orice gluma de-o parte este mult mai inteligent sa-ti inveti copilul sa evite batatusii si pe toti indivizii care o cauta cu lumanarea. Sa-l inveti ca violenta naste violenta si nu poti sti niciodata unde se opreste. Sa-l inveti sa vorbeasca, sa vina la adulti cand nu mai are de ales, dar ca este mult mai bine sa nu loveasca la randul lui.

Cu parintii care au copii care lovesc pe alti copii si nu spun nimic, eu as interveni ferm - am fost in situatia asta de nenumarate ori- si as lua ferm agresorul de pe copilul meu. Iar daca parintii protesteaza le-as spune ca eu nu accept asa ceva. Punct.

Au fost vremuri cand si eu incercam sa-i spun copilului meu "da-i si tu una". Dar el oricum raspundea "nu pot, mami". Apoi a fost aici pe DC o discutie foarte intersanta, am meditat si m-am gandit si cred cu convingere astazi ca este cel mai bine sa nu-ti inveti copilul sa intoarca violenta.

alice

sorana spune:

Filofteia
Cam asa si la noi. Monica e pasnica si linistita de fel drept care "si-a luat-o" de mai multe ori - de la castane la altele.
Sotul meu era disperat - iti dai seama "printesa lui tati" lovita de un badaran
Nu numai ca i-a zis "da si tu" dar chiar imi explica mie (fara copil de fata) ca mai bine da ea primul pumn ca are sanse mai mari intr-o bataie ala care da primul pumn. Eu am sustinut (si sustin) ca isi poate rezolva conflictele fara violenta, mai ales fara sa dea ea primul pumn.
Dar am fost nevoita sa admit varianta "da si tu" pentru ca asta e situatia.
Intr-adevar de pe la 5-6 ani nu prea mai e cazul, batausii au grupul lor, pasnicii pe al lor ....

Sorana si Monica (5 ani)

ruxij spune:

Si noi am avut exact aceeasi problema, copil non-violent si ingrijorarea noastra, chiar ruperea unor relatii de prietenie foarte bune din cauze f. similare cu cele descrise aici. La noi cel mai nasol era ca cc copilul plangea cand era lovit sau daca i se spuneau cuvinte urate. Am tot lucrat in primul rand la asta cu plansul. Sa nu plangi, sa nu plangi sa nu plangi pt ca batausii si "bullies" (cum li se zice aici copiilor agresivi, "rai" pe romaneste) asta vor, sa te faca sa plangi. L-am invatat sa spuna stop, sa plece de acolo dc. poate si sa spuna unui adult. In final, din pacate i-am si spus ca e mai bine sa dea inapoi, dar numai dc. copilul ala nu e mai mare ca el. DAr tot asa, el nu poate sa dea inapoi, asta spunea. Eh, acum are 6 ani jumate si abia acum a inceput sa isi rezolve singur problemele astea. Nu mai plange, dc. e jignit raspunde inapoi, pana la urma a inceput sa se si apere. Foloseste mult si cuvintele "daca nu ma lovesti, nu te lovesc nici eu, dc. ma lovesti tu o sa te lovesc si eu". A mers de cateva ori "amenintarea".