De ce logopezii incep terapia vorbirii dupa 4 ani
Raspunsuri - Pagina 10
DanaMario spune:
Merci try o sa folosesc site-ul sa vad ce gasesc.
Eu am mai cautat pe internet si am fost si-n vara la un Speech terapist Dana Y Prutschi(care-i si pe site-ul ala)
ne-a facut o evaluare dar ne-a zis ca nu-i cazul sa inceapa terapie cu el.
Atunci ma mai calmasem dar acum iar incep sa ma impacientez ca nu se mai opreste odata cu balbaiala.
Eu banui care-i motivul al meu e foarte foarte iute, agitat nu are niciodata pic de rabdare si a inceput si destul de tirziu sa vorbeasca.
Ideea e ca eu am asigurare asa ca pina termin bani o sa tot incerc sa merg cu el la evaluare - speech therapy altfel o iau razna ca mi se pare ca nu fac nimic pentru copil.
Mi-am comandat cartea aia
Childhood Speech, Language & Listening Problems ca pare interesanta desi nu-i exact pentru problema noastra (balbait)
Parca am al doilea servici acuma trebuie sa stau sa tot studiez pe internet despre bilbiiala
try spune:
Exact acelasi sentiment am eu de cand am inceput sa ma ocup serios de terapia lui adrian, ca am un al doilea job. Du-te la un alt SP, nu toti au aceleasi pareri, unii sunt mai versati pe anumite probleme, altii pe altele, e imposibil sa nu dai de cineva care sa te ajute sa corectezi problema lui.
floric_ea spune:
Buna,
Acum descopar acest subiect, cu toate ca stiu forumul de multi ani...
Sa nu intru in f multe detalii, eu lucrez ca logoped momentan la o asociatie non-profit si am acumulat destula experienta pe grupa de varsta 0-6 ani. Cel mai mic copil pe care l-am vazut a avut undeva sub 2 luni si revine o data la 3 luni pentru programul pentru acasa.
Am citit pe alocuri si vroiam sa punctez - este foarte important ce si cat/cum se lucreaza acasa cu copilul. Logopedul nu poate face in maximum 2 sedinte de 30 minute pe saptamana ceea ce ar putea face parintele zilnic acasa.
Eu personal le fac chiar si copiilor cu care lucrez saptamanal program pentru acasa, cu numarul de exercitii de efectuat, cat ar trebui sa dureze, ordinea activitatilor, etc. Rezultatele se vad - iti poti da seama cine respecta programul pentru acasa.
Vroiam sa dau cateva repere pentru varstele mici - eu incep cu masaj facial, am si un aparat de masaj, dar folosesc si periute gen Nuk (se gasesc de la Primii Pasi, cele cu cauciuc). Pentru copiii care inca nu mananca bucati de alimente si nu mesteca mancarea recomand masajul pe marginile limbii. De obicei cei micuti cu care lucrez au destule probleme din sfera oral-motorie si atunci ne concentram in primele minute ale terapiei pe acest aspect. Facem exercitii cu gura inchisa/deschisa - limba inauntru/afara, imitarea cascatului, stranutului, etc.
Apoi urmeaza exercitiile de suflat, - eu pornesc de la inspir (exercitii de mirosit) si suflam pe expir. Am borcanase cu diverse substante pentru mirosit (servetele de menta, scortisoara, etc). Pentru suflat folosesc confetti, baloane de sapun (prind eu balonul si initial suflam asa)...
Majoritatea coopereaza inca de la 12 luni la exercitiile de miogimnastica si de suflat.
Se recunosc in oglinda undeva intre 18-24 luni, in functie de dezvoltarea fiecarui copil.
Folosesc stickere pe care le lipim pe nas, obraz - daca isi duce copilul mana la nas, uitandu-se in oglinda, si face acest lucru constant pot considera ca se recunoaste in oglinda. Asa se invata relativ repede partile fetei (depinde de la caz la caz).
Folosesc muzica pentru copii care sunt la stadiul de lalatiune - ca obiectiv as vrea sa "murmure" dupa o melodie cunoscuta. Cand copiii spun silabe gen da-da, ma intereseaza ca atunci cand parintele intervine cu silabe din repertoriul copilului acesta sa continue imitand silaba respectiva. In acest stadiu as vrea sa ajung la initierea comunicarii din partea adultului si continuarea jocului verbal de catre copil prin imitatie.
Vocalele le invatam destul de devreme, prin imitatie verbala, incepand cu a,o,u,e,i si a,i la sfarsit. Eu folosesc cartoane cu vocalele scrise de tipar alaturi de poza unei persoane apropiate care spune vocala respectiva. Ulterior adaug si o poza cu un obiect familiar care incepe cu acea vocala.
Trec la p,b,m...apoi f,v ....
Avem jucarii care imita sunete din natura, animale domestice cunoscute.
Pot spune ca interventia timpurie este un domeniu destul de putin acoperit in Romania, mai ales in ceea ce priveste terapia comunicarii, insa logopedia nu se limiteaza doar la corectarea vorbirii ci presupune mult mai multe. Cand vad ce rezultate se obtin chiar si cu copii mici, sub 24 de luni, eu consider ca timpul trebuie transformat intr-un aliat al copilului si valorificat la maximum. Dorinta mea cea mai mare este sa-i vad pe acesti copii la scoala si sa ii vad gasindu-si o meserie, traind o viata normala.
Deci se poate si la noi, este foarte mult de munca, informatiile sunt putine insa tineti cont de faptul ca terapeutul este doar o prezenta temporara in viata voastra, iar voi ca parinti aveti rolul cel mai important si de voi depinde evolutia copilului.
Daca aveti intrebari, in limita timpului, promit sa raspund :)
babette spune:
Se scriu multe lucruri interesante aici si ff utile. Am mai cerut si eu sfaturi si am primit informatii care m-au ajutat mult. Nepotelul meu a facut progrese dupa ce am aplicat sfaturile voastre si impreuna cu logopedul care se ocupa acum de el mergem mai departe. Este insa un proces lent si de durata. Noi am reusit suflatul, mirositul, si imitatea silabelor repetitive. Chiar si cantam un fel de la-la care seamana cu un l spre i dar suntem increzatori. Am spus tata si mama dar ff rar. El comunica cu noi printr-un limbaj gestual onomatopeic si gaseste usor o legatura intre ce vrea sa spuna si limbajul sau. De aceea este incapatanat in a insista pe limbajul sau. Nu pot impune limbajul nostru pt ca atunci renunta la tot si-si baga degetul in gura ff indiferent. Daca-l las cum vrea el atunci comunica mult si-si gaseste jocuri si ocupatii ff frumoase pt cei 3,7 ani ai lui. Il convingem sa lucreze doar inventand jocuri atractive cu el. Aceste jocuri m-au cam coplesit caci nu mai stiu ce sa inventez.
Floric_ea cred ca tu ai putea sa ne mai dai idei. Daca ai o clipa libera mai scrie despre cateva idei-joc sa la mai preluam si noi. As adauga ca el inca nu merge in picioare decat sustinut dar fuge bine in patru labe si chiar sta singur in picioare dar daca se intoarce se dezechilibreaza si cade. Asta ca sa ai idee pt jocuri compatibile cu posibilitatile lui
Multumesc mult
betiana spune:
Pentru babette : faptul ca poate sa stea in patru labe este ok. Din aceasta pozitie mergand spre inainte spunem silabe directe imitand prelung sarpele (sssa,ssse...) si silabe indirecte, mergand cu spatele ( ass, esss...).Ii puem pune pe jos diferite jucarii, il rugam sa ia jucaria pe care o denumim. Spunem clar si pe silabe numele jucariei.Daca reuseste ii dam o recompensa (aplauze, bravo ).Il punem sa sufle in fulgi, bucatele de hartie. Pentru P, il rugam sa prinda cu buzele o bucata de hartie si in explozia aerului sa o arunce dintre buze.
floric_ea spune:
buna babette,
pe langa sfaturile pe care le-a dat betiana, foarte folositoare, as mai vrea sa va dau cateva exemple de jocuri simple pe care le facem in cabinet cu cei mai mici.
Folosesc de obicei jocuri/cantece cu gesturi.
Folosesc gestul pt "gata", "bine", "mare", alaturi de altele uzuale. Se pot utiliza si gesturile naturale ale copilului. Ideea e sa fie intotdeauna insotite de cuvinte.
Jocuri - pe o toba, dar se poate si pe masa, facem cu aratatorul: "pic-pic" ploua/cu pumnii "bum-bum" - tuna, si apoi mainile sus - a iesit soarele.
Cantece: "bate vantul frunzele" - la inceput urmaresc sa faca macar 2-3 gesturi din cantec si crestem treptat. Aceasta este si cheia, gradarea obiectivelor - cu cat sunt mai clare si cuantificabile (gen in 3 din 5 incercari sa imite un gest) cu atat sunt mai usor de atins.
Mai cantam: ne jucam, ne jucam/cu degetul mare ne jucam/cand degetul mare a obosit/aratatorul a si sosit/etc..dupa ce terminam cu degetele - ne jucam, ne jucam/cu palmele ne jucam/ cand palmele au obosit/pumnisorii au si sosit/ne jucam, ne jucam/ cu pumnisorii ne jucam/cand pumnisorii au obosit/ochisorii au adormit.
Pentru vocale puteti face cu mana peste gura, ca indienii (sau sa suflati intr-o rola de hartie igienica). De obicei la cei mai mici merg vocalele spuse ori cu mana pe gat (o mana a copilului pe gatul lui si una pe gatul persoanei din fata, pentru a simti vibratia), ori simtind vibratia cu mana pe piept. Eu mai folosesc si o minge mare, pe care copilul sta si "calarim calul". De obicei atunci cand se balanseaza, cand se leagana, copilul vocalizeaza. "o" se poate deriva relativ usor din "a" ajutandu-l pe copil sa rotunjeasca gura.
Copilulmai poate face cu degetul peste buze - ca masina brrrum.
Insist pe suportul vizual si acum - cartoane (luati poze de pe internet si laminati-le) cu animalele pe care copilul le stie si scrieti sub imagini cu litere de tipar (le prefer pe cele mici) numele animalului. Eu pun cam 3 imagini pe un A 4 si le decupez iar in lateral le prind cu inele sub forma de carte. Asa fac si pentru vocale, initial. Se invata mai repede asa, am constatat.
Pe de alta parte acum imi fac o colectie de imagini cu ajutor, pauza, priveste, etc, luate pe pe internet (gasiti daca veti cauta imagini Pecs, Teach), pe care intentionez sa le leg cu un inel si sa le folosesc pentru copiii non-verbali sau care au deficit de atentie..etc.
Eu prefer oricum orarele vizuale pentru toti copiii - adica pentru fiecare activitate o imagine sugestiva si toate puse in ordine pe un panou (am gasit la Ikea ceva care merge f bine, din material rosu cu buzunare pe care se poate aplica velcro). Oricum daca veti cauta pe internet veti gasi modele.
Iarasi folosesc cartoane (spre exemplu pentru culori) in dublu exemplar si copiii trebuie sa le potriveasca. La culori nu spun uite "rosu" ci "cercul rosu" spre exemplu pentru ca ideea este sa invete culoarea ca un atribut al obiectelor pentru ca asa o si folosim in mod uzual.
Ar fi foarte multe de spus, eventual daca va concentrati momentan pe ceva anume pot veni cu idei.
Bafta!
babette spune:
Betiana
Multumesc mult, spune ssssss...a, dar nu mi-a venit ideea cu aaassss. O incerc maine. A invatat sa sufle in mancare si este un amestec de sssssuusss! Cu comenzile sta ff bine, executa comenzi de genul " mergi in camera ta si adu-mi pantaloni din dulap sa te imbrac" Se chinuie sa-i tarasca dupa el, se impiedica, mai vine in nas dar nu se lasa! Chiar daca nu aduce pantalonul cerut, aduce pantaloni nu altceva!
Pe p il scoate cand se chinuie sa deschida dopuri stranse mai bine la sticlele de suc. Dar inafara de tata si mama (si asta ff rar) nu spune nimic ce ar fi din limba noastra. Ex cand ii e sete spune "ptea-ptea" cand e curios spune "te" cand il striga pe tataie spune "dada" cand ma striga pe mine zice "baba" iar pe mama-sa o striga "iiiii" pe o tonalitate mereu aceeasi. Este imperativ cand vrea ceva si se bazeaza pe gesturi fie nascocite de el fie ajutat de noi ca sa-l putem intelege. De doua luni face logopedie acasa de doua ori pe saptamana cu o tanara pe care a indragit-o si de care sunt si eu incantata pt ca ea l-a incurajat si l-a facut sa sufle, sa scoata sunete pe care nu le scotea etc. Mi-ar fi placut sa mearga mai usor avand in vedere faptul ca el stie ff multe si comunica usor dar sunt constienta ca nu-i usor. Are jucarii de regula pe jos si pe paturi sau canapea ca sa-l tenteze sa se ridice. Stie sa se joace si este tentat s-o faca.
Floric_ea
Multumesc, pt cateva clipe am crezut ca sunt iar copil! Mi-a placut tot si am citit si recitit cu zambetul pe fata! Cred ca va fi incantat Vladut. Am sa incep cu jocurile cu cantecele si apoi incerc sa-l invat culorile pe care nu prea m-am priceput sa i le explic. Aici mai da-mi idei cand poti, si apoi am s-o iau cu imaginile ca sa pot sa-mi fac o "colectie". In ultima vreme nu am colaborat ff mult cu el pt ca lupt si eu de sarbatori sa fac rost de ceva bani si lucrez inghesuita de timp. Nu fac mereu asta, in general iarna inainte de sarbatori cand suntem inghesuiti de cheltuielile cu "mosii" si caldura. Dar o sa reiau cu insistenta dupa sarbatori intr-un ritm mai sustinut decat acum.
Va multumesc mult la amandoua si pt idei si pt promptitudine!
Va urmaresc in continuare!
floric_ea spune:
buna,
pentru culori eu recomand sa se lucreze pe obiecte familiare copilului - si chiar daca la inceput smulg un zambet parintilor cu asta, chiar functioneaza...sortarea rufelor pentru spalat
. Rosii la rosii, albastre la albastre - puteti folosi hainele lui. Mai am cuburi din lemn si un fel de cartoane, gen tavile de carne din polistiren, care au decupate in mijloc de la 1 la 4 patrate. Se folosesc in ordinea in care copilul scrie si si se pune un punct in patraul din margine (de acolo se incepe). Incep cu cubul de o anumita culoare (cel mai probabil rosu) si cartonul cu un singur patrat. Eu pun acolo cubul rosu si copilul trebuie sa ma imite. Apoi la cel cu 2 patrate folosesc doua cuburi diferite si incep cu patratul cu punct. Copilul de asemenea trebuie sa respecte ordinea si culorile. (este un fel de "links to language" - poate gasiti mai multe pe internet despre aceasta metoda).
(am gasit un site util aici:
http://www.ldonline.org/article/6313)
Bafta, si daca mai imi vin idei mai scriu (apropo este un cantec cu culorile pe care il canta cainele acela de la Fisher&Price cu meniu in romana)
Andrei32 spune:
Am un nepot care nu putea sa spuna sub nicio forma litera C, era destul de nasoala treaba, avea si probleme la scoala, dar insa am citit pe internet si am descoperit ca exista o stiinta care se ocupa cu treaba asta - logopedie.
Am fost cu nepotul la un logoped in Constanta si in 3 sedinte a reusit sa-l faca sa spuna litera C, daca nu eram de fata nu credeam.
Pentru cine este din Constanta poate sa sune sa stea de vorba, are detalii pe site www.psihologieconstanta.ro, iar numele logopedului este Cristina Gemanaru
try spune:
Babette, pentru lucrul pe culori pot isa folosesti piese lego. Mereu au culori diferite. Si il rogi pe copil (in prealabil ii arati tu ce astepti de la el, cum sa faca) sa le separe pe culori si poti folosi containere diferite pt fiecare culaore unde copilul sa puna piesele lego de pe jos. La inceput foloseste doar 2 culori ca sa-i fie usor sa inteleaga si mecanismul de separare, dar si sa invete culorile. Pe masura ce se descurca din ce in ce mai bine, mai introduci cate o culoare in amalgamul de inceput si evident o noua cutie unde sa puna el piesele cu culoarea cea noua.
Baietelul meu cel mare a invatat culorile pe la 2 anisori (e adevarat nu a avut nici o dificultate de vorbire sau de alta natura) pe o singura jucarie in mai puti nde 2 saptamani. A primit cadou un fel de casuta octogonala. Pe fiecare latura a acestei casute era o usa. Fiecare usa era de alta culaore. Si fiecarei usi ii corespundea o cheie (era un sirag cu cheite). In usa era o gaura de o anumita forma pe unde intra o piesa de aceeasi culoare ca si usa. Pe sus, pe acoperis (care era plat, nu ca la case) iar era o gaura de o anumita forma pe unde intra opiesa de aceeasi culoare ca si usa aferenta. deci in fiecare incapere mica cu usita intrau doua piese de aceeasi culaore ca si usita (dar de forme diferite). Si copilul trebuie sa descuie usitza ca sa poata scoate piesele de acolo si apoi sa le bage din nou pe gaurile aferente. Ei, fi-miu era asa de entuziasmat si nerabdator sa deschida usile alea, incat petrecea minute-n sir doar cu jucaria asta. S-a prins el ca nu orice cheita merge la orice usita si asa a invatat culorile, eu ii repetam mereu ce cheita trebuie sa aleaga sa deschida usa. La inceput ii selectam eu cheia si-i spuneam culoarea. Apoi incepeam si-i ziceam ca-i trebuie cheita albastra pt usa albastra si asteptam sa vad daca o gaseste singur. Il ajutam daca gresea sau se incurca. Usor usor l-am lasat di nce i nce mai mult pe el sa selecteze culorile si intr-un final le-a invatat pe toate. Din cauza acelei jucarii, el pana tarziu spre patru ani a spus la albastru bum-bum. Pt ca pe usita albastra intra o piesa sub forma de inimioara si eu ii spuneam inimioara, mami, bum-bum si bateam usor cu pumnul pe piept sa imit bataile inimii. Albastru era un cuvant greu de pronuntat pt el si asa a folosit mult timp bum-bum pt albastru.
Ti-am povestit cu lux de amanunte in speranta ca o sa gasesti si acol ola voi o jucarie similara care sa-i capteze atentia si cu care sa invete usor culorile.
Eu cu cel mic (care are o intarziere de vorbire), am inceput joaca cu separarea pieselor lego pt invatarea culorilor. Jucandu-ma cu el mi-a venit ideea, iar apoi logopeda mi-a dat ideea sa folosesc containere diferite pt fiecare culoare ca individualizeze mai usor copilul fiecare categorie in parte. Si mi-a recomandat sa pornesc doar cu 2 culori initial, (eu folosisem vreo 4).
O alta metoda buna pt parinti este sa inregistrati secvente de lucru/interactiune parinte-copil si apoi sa le prezentati logopedului si el sa le analizeze si sa va zica unde procedati bine si unde faceti greseli, in felul asta si voi va perfectati metodele de lucru acasa cu copilul si va motiveaza sa lucrair permanent. Cand stii ca ai de prezentat in fiecare saptamana unui om 3-4 momente de lucru cu copilul in diferse situatii/ipostaze/exersand cutare metoda, te indemni singur sa lucrezi cu copilul, nu te culci pe-o ureche, te analizezi permanent si tind sa dai tot ce-i mai bun din tine in moemntu lala cu copilul - deci avantaj copil.
E un pic mai greu la inceput pt ca apartul de filmat atrage atentia copilului (eu o pun pe stativ si folosesc telecomanda sa pornesc inregistrarea, dar sotul sau o terta persoana poate inregistra usor si din colturi mai ascunse aceste momente), dar in timp orice copil se obisnuieste si o sa considere camera video doar un element de decor.