Toate forumurile Desprecopii.com: liste de discutii  Clubul mamicilor si taticilor singuri

Albumul mamelor si tatilor singuri (2)

(4 voturi)
Pagina precedenta | Pagina urmatoare

Autor Subiectul precedent Subiect Subiectul urmator
Pag. din 24
sara2007
sara2007



635 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul Adauga semn de carte la raspuns Trimite sara2007 un Mesaj Privat  Reply with Quote
adevarat ca-nviat.....lore cum mai esti?si noi se pare ca ne-am despartit.a venit acum ade o luna inaintea zilei de nastere a fetitei mele,si nu stiu de ce dar n-am fost deloc fericita ca a venit acasa.el se plangea ca nu are bani sa ne trimita....ne-a ajutta mai mult tot fam mea si se pare ca bani sa vina a avut.i s-a stricat si masin ain ungaria....a trebuit tractata.....numai bani si probleme.am incercat sa-si pusn ca nu etse bine ce si cum face.mia bine sttaea inca in it mia lucra....mai rabda inca 2 luni si mergeam noi incolo.ne trimitea si bani......intr-un cuvant era responsabil.nu zic ca nu afost un gest frumos sa vina la ziua sarei....dar s-a bagat iarasi numai in datorii.in loc sa se sacrifice el ca barbat....ne sacrificam toti.si ne-am tot certat....de ziua sarei a stat acasa normal,,dra seara l-au sunat prietenii sa mearga nu tsiu unde si era gata sa mearga deja....dupa ce 2 luni ne-am tot certat iarasi pe net ca lui i dor de ea ca etc.el a luat-o ca si cum eu numai vreau sa merg in it,ca vreau s-o tin pe sara aiic pt fam mea....asa apus el probl....nu ca nu merg ca inca n-am acolo cond.in mia primea un ap de la primarie si mergea.in fine...iarasi ne-am certat.jigniri...pana la urma m-am enervta si am spus sa-is faca bagajele si sa plece,asta a fost apropae de o luna.mi-a multumit....mi-a zis ca asta mia astepta din partea mea...ceva o chetsie ca sa poata pleca.cred ca se gandeste si la sara cand v-a creste.....sa nu cada el de vina in fata ei...ca si cum eu l-am dat afara.dupa o sapt a bagat divortul.in vinerea mare am primit citatia.e f nasol.ma simt f confuza.....nici numai stiu ce as vrea.parca daca nu ii........il vreau iarasi....cand era nu-l mai vroiam.cateodata ma ismt usurata ...cateodata ma i-au regretele si remuscarile.

nu zic ca eu nu ma gresit...dar eu ma vrut din partea lui siguranta...sa-l vad ca este mai familist ,se implica mai mult.l-am cam sacait recunosc...el lea- luat altfel...numai cum avrut el,numai in favoarea lui.

ioana
Mergi la inceput
sara2007
sara2007



635 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul Adauga semn de carte la raspuns Trimite sara2007 un Mesaj Privat  Reply with Quote
si acumae rau ca sara e la mijloc,fiec ar trage inspre el.ea n-a stat nici macar o jum de ora cu parintii lui,,,fara mine.pt ca ei nu s-au implicat de la inceput...ca de altfel si el in persoana.acuma mi-o cere 2 zile pe sapt,zice ca aveam drepturi egale.mi-a fost f greu sa ma obisnuiesc cu ideea asta,sa nu stiu ce face...cum au grija de ea.sa nu-i deregleze programul...etc.daca era mai mare poate era alta treaba dar avand in vedere ca inca alaptez...are un an si o luna.trebe sa vb cu un avocat.el vine pe la noi in fiec zi s-o vada....ne intelegem destul de bine,pana ajungem iar la probl noastre din care nici unul is mai ales el nu lasa.nu recunoaste deloc ca a gresit.zice ca numai eu.se uita de fapt la ultimul an,lucruri recente....nu se uita la 7 ani in urma,la cate-au fost.ca daca eu nu eram sa tin relatia asta de mult era gata...am trecut si am facut multe sacrificii,dar astea s-au uitat.lucrurile bune s-au uitta....raman numia cele rele.si f interesant ca eu in loc sa le vad pe cele rele....care-au fost f multe ..le vad numai pe cele bune.intotdeauna am fost asa....si asa am trecut petse toate si ma iertat.

in concluize e o perioada grea....si nu stiu ce v-a fi pana la urma..pe de o parte ma gandesc ca poate se v-a razgandi si v-a retrage dosarul...il vad si f arogant.mandru....vrea sa-mi arate ca fara el sunt moarta....dpdv financiar mai ales...

ioana
Mergi la inceput
lore03
lore03



700 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul Adauga semn de carte la raspuns Trimite lore03 un Mesaj Privat  Reply with Quote
Ioana imi pare asa de rau ca treci prin asa o situatie ,este foarte greu cand ai un copil sa divortezi ,dar nici nu poti trai o viata cu probleme .De preferat ar fi fost sa va rezolvati problemele de comunicare ,pentru binele Sarei ,dar mai aveti timp.
Intr-o familie adevarata nu este loc de mandrie ,de cine este mai bun sau mai rau ,fiecare are defecte si calitati ,si fiecare are rolul sau in familie...........ganditi-va la Sara .
La mine totul a fost frumos ,chiar mai frumos decat mi-as fi imaginat.Dar iti spun din experienta mamei mele care a divortat cu doi copii si apoi s-a recasatorit si m-a facut pe mine.Pentru copii divortul nu este ceva placut ,dar Sara fiind mica nu o sa inteleaga acum mare lucru.
Iti doresc numai bine .

semnez cu suflet
Mergi la inceput
sara2007
sara2007



635 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul Adauga semn de carte la raspuns Trimite sara2007 un Mesaj Privat  Reply with Quote
lore stiu si eu cum e divortul...si parintii mei au divortat cand eu aveam 10 ani.si acuma imi amintesc cum plangeam la tribunal cand m-au pus sa aleg cu cine vreau sa stau.aveam impresia ca alegand-o pe mama il pierd pe tata si invers.eram f confuza...chiar de asta am zis ca fac orice pt copilul meu,ma sacrific....numa sa aiba si mama si tata,impreuna.dar se pare ca oricat m-am sacrificat si am trecut peste pt relatia asta....n-a contat.el renunta mult prea usor.

ioana
Mergi la inceput
mussara2000
mussara2000



180 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul Adauga semn de carte la raspuns Trimite mussara2000 un Mesaj Privat  Reply with Quote
Ioana , am citit povestea ta, si ma intreb, cum de o femee poate sa rabde atata si sa plece capul in jos, iar un barbat nici macar sa-si ceara scuze, eu cred ca tu esti o femee puternica si vei trece si peste problema aceasta , in primul rand sa-ti fie sanatoasa Sara si sa te bucuri de ea , si viata sigur iti va da alte sanse sa fii cu adevarat fericita.
Lore iti doresc si tie putere multa.
Va admir.

MIRACOLUL NOSTRU!!!!!!!!!!! IULIAN (16 MARTIE)

http://good-times.webshots.com/album/563157641frXlWM
Mergi la inceput
ramonagabri
ramonagabri



88 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul Adauga semn de carte la raspuns Trimite ramonagabri un Mesaj Privat  Reply with Quote
salut
Mergi la inceput
pintilei
pintilei



16 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul Adauga semn de carte la raspuns  Reply with Quote
Buna ziua doamnelor.
Si eu sunt singura de 4 luni ,si tatal copilului nici nu a vent sa-l vada pana acum asa de mult la iubit .A implinit baiatu in aprilie un anisor eram despartiti de o luna jumate si nu ia cumparat o masinuta sa o trimita pe autobuz ,macar atat ,una ieftina sa are cai pasa ,a fost ziua copiilor nici atunci numic ,stie doar sa sune sa jigneasca .
Este o vorba :"a fost mai buna mamuta decat puta"asta a fost la noi ia lasat sa ma jigneasca cum au vrut niciodata nu a comentat nimic alor lui din potriva eu am fost vinovata de toate ,nu stiam sa fac mancare ,sa cresc copilul, a ajuns sa-mi zica ca ii era rusine cu mine .Am fost impreuna aproape 6 ani in care lam iubit si am zis ca o sa-si revina dar fara folos nu am mai suportat .
Am inscris si eu baiatu la cresa din toamna il duc in iasi sa ma duc la munca si sa mai fac un master ,pt copil o fac sa ma realizez sa nu ii lipseasca nimic caci dupa taicasu mori de foame .
Sper sa fac fata alta posibilitate nu am .
Am un copil frumos si sanatos multumesc lui Dumnezeu .
Sanatate la copil si la parinti.

pintilei
Mergi la inceput
alexadra
alexadra



113 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul  Visiteaza pagina lui alexadra  Trimite mesaj yahoo luialexadra Adauga semn de carte la raspuns Trimite alexadra un Mesaj Privat  Reply with Quote
Inca o mamica singura dar, puternica. Am 31 de ani, un super baietel de 2 ani si 2 luni si o catelusa de 4 ani. Dar nu suntem doar noi doi, o avem alaturi pe bunica, unchiuleti si matusi asa ca... tot raul spre bine. Va pup si sper sa-mi fac prietene cat mai multe pentru ca am nevoie.

Mamica de print Raul Mihail
Mergi la inceput
T_A_T_A
T_A_T_A



59 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul  Visiteaza pagina lui T_A_T_A  Trimite mesaj yahoo luiT_A_T_A Adauga semn de carte la raspuns  Reply with Quote
Salutari tuturor mamicilor si taticilor!
Citesc cu nesat toate postarile anterioare. Experiente fericite si nefericite, copiii afectati de divortul parintilor sau de absenta unuia dintre parinti. De regula e vorba de lispa tatalui.
Povestea mea este vesela si trista deopotriva. Am decis sa pun punct primei casnicii atunci cand Alexandra, fetita mea, avea 2 ani. Am realizat ca eforturile mele erau in van si ca tensiunea din cuplul parental era tot mai nociva pt. copila. Fosta sotie s-a agatat la inceput de mine, afirmand ca nu are sot de lasat. Decizia mea era insa definitiva. Sunt genul care suporta multe, dar si cand se satura...Am divortat asadar in noiembrie 2006 la prima instanta. Desi mi-am dorit un divort civilizat, cu o implicare a ambilor parinti in cresterea si educarea copilei noastre, fosta sotie a decis sa se razbune, folosind fetita pe post de arma. Asa ca procesul a durat circa un an, timp in care justitia mi-a acordat mie custodia Alexandrei. Din decembrie 2006 si pana in aprilie 2007 am crescut copila singur, dar fiind ajutat de mama mea, cea care se implicase si anterior in cresterea si educarea strengaritei mele. Din aprilie anul trecut a intrat in familia noastra si actuala sotie, o prietena veche care divortase si ea la finalul lui 2006, la doar doua zile distanta. Am fost uimiti de coincidenta si relatia noastra a evoluat rapid spre un mariaj de vis, intr-o casa plina de copilasi. Sotia mea are 2 fetite din prima casatorie. Cele doua zgatii au 3 si 5 ani, iar Alexandra are 4 acum. In 2007, incepand cu luna aprilie si pana la final, cele 3 fetite au crescut impreuna, fiind la fel de iubite si de ocrotite atat de sotia mea cat si de mine. Niciunul dintre noi doi nu a facut vreodata diferentieri. S-au simtit la fel de iubite si au crescut frumos impreuna, considerandu-se surori.
www.tata.org.ro
La finalul lui 2007, niste magistrati iresponsabili au decis insa ca Alexandra sa fie incredintata mamei biologice, dupa un an de fericire in cadrul familiei tatalui sau. In ianuarie anul curent a fost smulsa violent din familie si de atunci nu a mai revenit niciodata acasa.
Nemultumita de atasamentul copilei fata de mine, fata de sotia mea si fata de restul familiei paterne extinse, mama ei biologica a decis sa spulbere orice legatura afectiva a fetitei cu noi. Desi justitia a decis totusi ca Alexandra sa petreaca in continuare timp in familia tatalui, acesteia i-a fost incalcat brutal acest drept, desi asta a tulburat grav copila, ducand pana la integrarea ei intr-un program de consiliere psihologica.
Fetitei i-a fost interzisa de mama biologica pana si participarea la cununia tatalui ei cu Mami Helen. Desi aveam 3 domnisoare de onoare superbe, doar doua au imbracat rochitele de printese. Rochita Alexandrei si pantofiorii ei albi sunt inca neatinse, asteptandu-si micuta stapana.
Cele doua surioare ale ei ne intreaba mereu de Alexandra. Tot ce cumparam este in triplu exemplar. Sunt scene induiosatoare, atunci cand le vedem pe micute cum pun in cosuri si exemplarul Alexandrei (dulciuri, jucarii, carticele, lucrusoare etc.). Uneori le convingem cu greu ca nu e cazul sa luam mereu 3 exemplare, pentru ca ... Tot mai greu de explicat fetelor, desi au inteles singurele ca mama Alexandrei se interpune intre noi si copila.
Timp de doua luni - martie si aprilie - am reusit sa vedem copila doar in parc. Scenele au fost insa de cosmar, pentru ca mama biologica a Alexandrei avea niste crize de furie violente atunci cand vedea ca eforturile ei de a o rupe afectiv de noi pe copila nu aveau succes. Le-am luat de 2 ori si pe surioarele ei si copila a avut impresia ca s-a incheiat cosmarul ei si ca va reveni acasa. Durerea ei la finalul scurtei intalniri a fost cu atat mai mare cu cat a realizat ca fusese doar o iluzie si ca noi plecam acasa tot fara ea.
Afland ca sotia mea este gravida, mama Alexandrei i-a spus copilei ca nu o mai iubesc si ca voi avea o alta fetita, pe care o voi iubi. I-a spus copilei ca nu mai doresc sa stiu de ea si ca Mami Helen nu e mamica ei, pt. ca nu o iubeste deloc si nu o vrea in preajma celor doua fetite ale ei.
Copila ne-a povestit tot si am linistit-o, ceea ce a starnit iar furia fostei sotii. Din mai nu ne-a mai lasat nici macar sa o vedem, spunand ca e proprietatea ei, ca ea a facut-o si tot ea o omoara. Culmea e ca eu am convins-o sa pastreze sarcina si am luat-o de sotie in 2004 tocmai pt. a-i oferi tot confortul material si afectiv necesar pentru a pastra sarcina si a nu omori un copil minunat.
Desi in iunie si iulie copila trebuia sa fie in familia tatalui 3 saptamani consecutiv, mama biologica s-a opus categoric, desi am apelat si la executorul judecatoresc si a avut de platit sume foarte mari pt. ca a ignorat sentinta. Pe 29 iunie m-am recasatorit cu "Mami Helen" - data aleasa special pt. a fi in interiorul celor 3 saptamani cu Alexandra acasa - si am reusit sa dam de copila pe 30 iunie. Era la domiciliul mamei sale biologice, insa femeia care o pazea nu a deschis desi era acolo si executorul si politia. Fosta sotie a revenit acasa pe 1 iulie la 4.30 dimineata. Usa s-a deschis si bona de ocazie i-a aruncat copila in brate, in pijamale si speriata deja. Cand a auzit vocile noastre - mai erau mama si fratele meu - Alexandra a inceput sa planga. Sfasietor. O noua iluzie spulberata ca urma sa o luam acasa, in camera ei frumoasa, in mediul familial ideal oferit celor 3 copile. A fost efectiv tarata pe scari de o mama biologica isterizata, aruncata ca un sac in masina pe bancheta din spate si de atunci nu am mai vazut-o. A fost retrasa de la gradinita, pentru ca sentinta stabilea 2 zile pe saptamana cand aveam dreptul sa o iau la mine acasa si sa o readuc a doua zi dimineata la gradinita.
Suntem o familie fericita cu o unica si uriasa nefericire. Avem 2 copile care se simt iubite si care cresc atat de frumos, cu zambetul pe buze, avem inca o fetita care se va naste la inceput de 2009 si mai avem o fetita nu mai putin adorata, care insa traieste o drama si pe care inca nu putem reintegra intr-o familie ideala, cu un cuplu parental frumos, intr-un camin in care dragostea este la ea acasa.
Bogdan Draghici
Alexandra i-a spus destul de repede sotiei mele "MAMI" sau "MAMI HELEN", atunci cand in peisaj aparea si mama ei biologica sau vorbeam despre aceasta, pentru a le diferentia. A fost alegerea ei si ne-a bucurat, pentru ca era dovada ca se simtea minunat in familia noastra frumoasa.
Mergi la inceput
aminca
aminca



47 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul Adauga semn de carte la raspuns Trimite aminca un Mesaj Privat  Reply with Quote
Pentru ca o instanta sa decida sa incredinteze copilului tatalui trebuie sa se demonstreze ca mama are mari probleme (sau cineva sa manevreze lucrurile intr-un mod foarte abil). Daca a doua instanta a decis incredintarea copilului mamei inseamna ca s-au adus probe solide in sprijinul mamei. Se pare ca in aceasta poveste adevarul este pe la mijloc. Si te rog nu te supara, T.A.T.A., dar un copil are nevoie de mama lui. Asa cum copiii "mamei HELEN" stau langa mama lor dar continua sa aiba relatii cu tatal lor.
Mergi la inceput
Pag. din 24 Subiectul precedent Subiect Subiectul urmator  
Pagina precedenta | Pagina urmatoare

Mergi la:
Forum DC © desprecopii.com - marca inregistrata La inceputul paginii
(c)




DESPRECOPII.COM - NAVIGARE
Preconceptie
Planificarea unui copil
Perioada conceptiei
Infertilitate
Ovulatie
Metode de tratare a infertilitatii
Conceperea unui copil sanatos
Alegerea sexului copilului
Adoptie
Sarcina
Sarcina la inceput
Calculul datei nasterii
Odiseea Sarcinii
Teste in sarcina
Nume de copii
Momente cheie in sarcina
Factori de risc in sarcina
Alimentatia in timpul sarcinii
Frumusete, sport si sex in sarcina
Pierderea sarcinii
Album: Miss Odiseea Sarcinii
Staruri+in+Odisee
Nastere
Pregatirea pentru nastere
Nasterea: modalitati si calmare a durerii
Pregatirea pentru nastere
Starea depresiva postpartum
Recuperarea mamei dupa nastere
Nasterea povestita de mamicile DC
Bebelusul 0-12 luni
Bine ai venit acasa!
Alaptarea bebelusului
Igiena & ingrijirea nou-nascutului
Sanatatea bebelusului
Dezvoltarea in primele 12 luni
Diversificarea si hranirea bebelusului
Bebelusii gemeni
Nou-nascutul: semne de ingrijorare
Copilul 1 - 3 ani
Bolile copilului intre 1-3 ani
Educatia unui copil inca bebelus
1-3 ani, varsta crizelor de independenta
Trecerea de la scutec la olita
Grafice de crestere
Dezvoltarea intelectuala intre 1-3 ani
Alimentatia intre 1-3 ani
Copilul 3 - 6 ani
Inteligenta emotionala a copilului
Educatia copilului intre 3-6 ani
Repere de dezvoltare fizica intre 3-6 ani
Sanatatea copilului intre 3-6 ani
Sportul intre 3-6 ani
Alegerea unui animalut de casa
Alimentatia copilului intre 3-6 ani
Copilul 6 - 10 ani
Repere de dezvoltare intre 6-10 ani
Sanatatea copilului intre 6-10 ani
Copilul de 7 ani
Copilul de 8 ani
Adolescentul
Pubertatea - pe intelesul parintilor
Scoala si notele
Sanatatea adolescentului
Dezvoltarea adolescentului
Siguranta copiilor pe internet
Utilitare: Calculatorul Ovulatiei | Calculul nasterii | Nume de copii | Dosarul bolilor | Doctorii raspund | Top 50 articole | Cele mai noi articole | Actiuni umanitare | Portalul taticilor | Viata de familie | Hai sa ne jucam | Concursuri | Carte de Bucate | Portalul Comunitatii Desprecopii | Galeriile Comunitatii | Toate Forumurile DC | Subiecte active | Mica Publicitate | Copilul tau pe coperta Revistei Desprecopii.com