AJUTOR..probleme de comportament copil 3 ani

AJUTOR..probleme de comportament copil 3 ani | Autor: iubitoiu

Link direct la acest mesaj

Buna tuturor,

Sunt mamica unei fetite de 3 ani. Este un copil extrem de rasfatat de toata lumea. Pana acum a fost crescuta de cele doua bunici, alternativ o zi una o zi alta , pana seara cand ne intorceam acasa eu si sotul meu, fiecare din cele doua bunici fiind firi complet diferite cu moduri complet diferite de abordare ...si neascultand rugamintile noastre de a pastra o linie in educatia fetitei..De cateva luni nu mai putem sa ne intelegem cu fetita , pe nume Beatrice, crizele de incapatanare si uneori de isterie fiind din ce in ce mai dese...Acum am inceput gradinita si cred ca va imaginati ce scandal este acolo...Doamna educatoare ne-a rugat sa venim sa o luam pentru ca a ridicat gradinita in picioare...Eu urmez sa nasc (in maxim 2 saptamni) pe bebe numarul 2 si sincer am nevoie de un sfat competent cum ar trebui sa procedez cu fetita mea in ideea ca nasterea urmatorului copil cred ca ar agrava starea ei..In general incercam sa o convingem cu argumente pe "limba ei" ca ar fi bine sa faca ceva anume..dar nici asa cu prea mai reusim sa comunicam cu ea...cat despre lucruri impuse(somn, mancare) isterie totala...Sunt multe de povestit...Daca ma puteti indruma spre un psiholog pt copii care ar putea sa ma sfatuiasca cum sa procedez corect ar fi super...nu mai vreau sa las timpul sa treaca...este din ce in ce mai rau.

va multumesc,

cristina

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns szivarvany spune:

Iubitoiu,
inainte de toate nastere usoara si un bb2 sanatos !
Uita aici un subiect sa vezi ca Beatrice (sa-ti traiasca, are un nume deosebit0 este absolut normala.
Ce ma mira este atidudinea educatoarei ... cum adica te-a chemat sa o iei ? Dar ele ce pazesc ???


Daria & GIULIA_(2004_08_16)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns akella spune:

Si eu sunt revoltata de atitudinea educatoarei. N-are studii de specialitate? De ce si-a ales sa lucreze intr-o gradinita? Ma enervez cu atat mai mult cu cat lucrez in sistem...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Nicoleta spune:

Cristina, eu cred ca fetita ta trece printr-o perioada grea (bunicile care vin o zi da, alta ba, apoi bebe care sta sa vina si care ii provoaca teama, ea fiind copil unic... in plus bunicile care au comportamente diferite si care nu respecta ce le rugati voi...). Important este sa gasiti un program cu mai putine fluctuatii pentru ea, dupa care sa il integrati pe bebe in viata ei cat mai natural cu putinta, astfel incat ea sa inteleaga ca nu are de ce sa ii fie teama.
Cat despre gradinita... cati copii sunt in grupa? Inchipuiti-va la somn o educatoare cu 20 de copii, dintre care in cel mai bun caz unul este speriat si plange (fetita ta poate chiar se simte abandonata acolo... pe cand tu esti cu bebe dupa tine, dupa parerea ei). Cum ar trebui sa isi puna experienta in functiune cu un singur copil, fara sa ii neglijeze pe ceilalti? Este foarte greu educatoarelor in primele zile de gradi, iar daca un copil tipa, se zbate, nu intelege de nimic si nu se linisteste... nu vi se pare firesc sa fie chemat un adult mai familiar lui?
Nicoleta

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns iubitoiu spune:

gradinita este de stat...iar fetita mea a inceput sa urle ca nu se culca si sa o lase in pace ..sa vina mami..etc A scos-o pe sala unde circul a continuat..educatoarea a incercat (cat a putut ea..(...)sa o calmeze. pana la urma a sunat la noi. Nu stiu ce sa zic..Nu stiu eu cum sa ma comport cu ea..de impus, pedepsit nici nu poate fi vorba..nu rezolvam nimic ...cu vorba buna..nici asa.Singurul mod care mai da rezultate este sa-i spun invers: nu dormi, nu manca..etc
Cristina

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns iubitoiu spune:

Nicoleta,
intradevar este o educatoare la 30 copii...nu am ce sa zic..de aceea cred ca probleme trebuie sa o rezolv eu nu educatoarea...
Cristina

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lau10 spune:

Iubitoiu

Daca imi permiti am sa te contrazic putin. Tu ai spus :"de impus, pedepsit nici nu poate fi vorba..nu rezolvam nimic ...cu vorba buna..nici asa."Eu cred ca nu exista copil al carui comportament nu se poate schimba. Insa, iti trebuie multa rabdare, nervi de otel, multa perseverenta si REGULI.
Face ceva rau, da-i time out, pune-o la colt sau pe o perna undeva jos sa stea acolo 3-4 minute si explica-i de ce. Se ridica si vine iar la tine..pune-o la loc si tot asa.
Sau, i-ai jucariile preferate si explica-i de ce.
Impuneti-va in fata ei. Nu aveti de ce sa va fie "frica" de ea. Nu cedati la plansul ei, nu trebuie sa va impresioneze. Daca trage de voi sau o apuca cate o criza de nervi, nu o bagati in seama si o sa se potoleasca pentru ca nu are pe cine sa impresioneze.
Eu am mai spus-o de multe ori pe acest frum - unui copil ii trebuie reguli si rutina. E pacat ca trebuie sa o lasati o zi la o bunica, o zi la alta. Incercati sa rezolvati situatia cu baby-sittingul, pentru ca atata timp cat ea persista, e greu sa o aduceti pe fetita sa se comporte frumos si civilizat.
Eu mi-am crescut fetita foarte riguros, am lasat-o sa-si traiasca copilaria normal, dar ea a avut de mica reguli clare, ce are voie si ce nu, stie ca nu trebuie sa planga doar ca sa ma impresioneze, stie ca la mine nu merge cu plansul si ca face mai rau, asta nu inseamna ca facem armata cu copiii, dar ei trebuie sa ne stie de frica noua nu invers.
Eu zic sa vorbesti cu sotul tau si sa faceti front comun, sa va puneti de comun acord de ce reguli trebuie impuse in asa fel incat sa o aduceti pe fetita sa stie sa respecte masa, ora de somn, pe voi ca parinti in cele din urma.
E adverat, e un moment greu mai ales ca tu trebuie sa nasti si va trebui sa-ti divizezi atentia, dar parerea mea, in nici un caz nu trebuie acum sa o duci la psiholog! Ea are intr-adevar o problema de comportament (nu din vina ei normal) si acesta se poate schimba in cel mult 2 saptamani, daca se respecta niste reguli de educatie.

Sper ca nu am fost foarte dura, si iti doresc nastere usoara si mult mult success.


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns iubitoiu spune:

laura,
ai perfecta dreptate..
problema este ca in continuare va avea legatura cu bunicele (la care tine foarte mult si nu vreau sa o indepartez de ele si care, una dintre ele, este de principiu sa zica ..da,da si face ca ea(cu totul pe dos fata de cum trebuie). Ea se va ocupa de luatul fetitei de la gradi.
Si colac peste pupaza noi acum stam la bunica (in cauza) pana nasc(inca 2 saptamani)...

Multumesc,
ps eu vreau la psiholog, nu fetita mea..sa ma invete cum trebuie sa ma comport cu fetita mea.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns szivarvany spune:

Mai poti citi cateva carti ce au aparut ...
Asta daca apuci, mai ales cu sosirea lui bb2.
Iti recomand "Secretul copiilor fericiti".
Si cica a aparut si o cartulie bazata pe tema emisiunii "dadaca" dp primatv. Sunt curioasa, inca nu am citit-o, dar sigur are cateva sfaturi.


Daria & GIULIA_(2004_08_16)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns doloris spune:

Buna!
Nicoleta are dreptate!
Acum e momentul cel mai potrivit sa o integrati pe micuta in "noua familie" cu fratiorul sau surioara.Cel mai bine e sa o ai tot timpul alaturi de tine (chiar daca o sa-ti fie greu)si sa-i explici tot timpul de ex. asa mica ai fost si tu, sau asa ai mincat si tu cu biberonul, si foarte important e sa incerci sa-i dai mici sarcini de ex. hai ajut-o pe mami si da-mi scutecul, ...etc si sa o lauzi dupa ce a facut!!!! Le place foarte mult si se simt bagati in seama!!!!!. Si incearca sa gasesti ce-i place sa faca si ce nu.Daca spui ca e rasfatata ea nu cunoaste altceva decit ca asta face bunica nr.1 si asta primesc de la bunica nr.2 si ca totul e sa ceara si i se indeplineste ori ce dorinta..Ce-ar fi sa te decizi numai pentru o bunica care ar avea grija de ea, iar pe cealalta o puteti vizita cind vreti? Gasesc ca ai face o greseala daca tocmai acum cind vine bebe 2 ai dao la bunici. S-ar departa si mai mult de voi si ar devenii geloasa pe micutul sau micuta.
Numai bine si nervi de otel!!!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ankalaura spune:

Draga Cris, nu stiu ce psiholog sa iti recomad, dar nici nu prea cred sa gasesti rezolvarea problemei la psiholog.
Poti sa te duci tu la 5 psihologi, daca bunicile vor continua sa rasfete exagerat fata, sau, pur si simplu, sa procedeze altfel decat cum vrei tu, altfel fata de tine, altfel una fata de alta...
Nici cu time-out nu vei rezolva mare lucru, atata timp cat bunicile darama tot ce incerci tu sa construiesti. Am o curiozitate. De ce "o zi cu una, a doua zi cu alta"? Nu puteti sa alegeti bunica mai rezonabila dintre cele doua, sub un pretext oarecare? Sau macar sa faceti schimbul o data la saptamana, sau o luna?
Nici gradinita nu va rezolva mare lucru (cel putin, nu in scurt timp), iar cand ma gandesc ca tu mai si nasti in curand, sincer, mi se ridica parul in cap
Iti dau un exemplu de replica a fiica-mii, dupa o luna de stat la ai mei - o "suparam", ea zice "Plec la Ica" (adica maica-mea). Totusi, noi suntem norocosi, pentru ca fiica-mea sta la bunici doar o luna sau maximum doua pe an, in timpul vacantei de vara. Chiar si asa, ma lupt teribil sa o dezvat de multe lucruri (acum am lupt sa o dezvat sa mai doarma cu cineva, adicatelea cu noi, in prezent.... dupa doua luni de dormit cu bunica) - iar ai mei sunt printre cei mai rezonabili bunici din lume!

Sunt convinsa ca incercand sa tii copila cat mai mult langa tine, vei reusi sa ii indrepti comportamentul. Incearca totusi sa ai si o discutie serioasa cu bunicele, pentru ca, altfel, eforturile tale, nu numai ca vor fi in zadar, dar fetita ta va ajunge sa prefere bunicele, iar pe tine o sa te strige pe nume.
Scandal, la gradinita, fac toti copiii la inceput. Unii mai mult altii mai putin. Dar eu, in locul tau, pe al doilea l-as duce la 2 ani la cresa, sau chiar si mai devreme, daca nu poti sta acasa cu el 2 ani.
As mai incerca sa imi inchei programul astfel incat sa iau eu fetita de la gradinita, chiar daca tati ajunge mai tarziu acasa. Stii deja ca, pentru ea, aparitia celui de al doilea copil este o problema in plus, pe care ii va fi greu sa o inteleaga daca tu nu vei fi cat mai mult aproape de ea.
Cu mine, am facut o proba. 2 luni am incercat sa plec de la serviciu cat mai aproape de ora de incheiere a programului, si iata ca nu s-a intamplat nimic rau firmei! Am incercat sa ma ogranizez mai bine, sa ma concentrez asupra lucrurilor cu adevarat importante si urgente, iar dupa incheierea programului nu mai raspund la mobil. Si cu asta am incheiat discutia, noaptea nu mai visez "de-ale firmei", seara ma detasez de probleme, si imi petrec timpul cu copilul meu. In weekend, la fel.
Spune-mi - iti rezervi macar 15-20 de minute pe zi sa stai cu ea? Sa va jucati impreuna, sa pieptanati papusile, sa faceti un puzzle sau baloane de sapun? O implici in treburile casei (dupa puterile ei). Ii citesti povesti seara? Ii ceri parerea despre cum vrea sa o imbraci la gradinita? Mergeti cu bicicleta in parc? Desenati cu creta? Tu, tati, amandoi?

Imi dau seama ca si voi, la fel ca noi toti, trebuie ca sunteti prinsi in vartejul serviciului, vietii atat de scumpe, oboselii, dorintei de a face multe pentru copil, dar trebuie sa intelegem ca pe copil il doare fix in cot de salariul pe care il aducem noi acasa, si ca pretuieste mult mai mult 5 minute de liniste, in care sa ii spunem o poveste sau improvizem un teatru de papusi acasa.

Este foarte greu ce iti propui tu intr-un timp atat de scurt, dar sunt sigura ca nu este imposibil.

Edit ca am uitat sa spun - nici eu nu vad "probleme de comportament" la copilul tau, ci, mai degraba, la felul de a trata lucrurile al celor din jur. Copila ta este extrem de derutata de tot ce vede. Dupa ce ca educatia ei este impartita intre atatea persoane, s-a mai trezit si aruncata in jungla gradinitei, unde, probabil nu este singurul copil care plange. Se mai simte amenintata si de bebelusul care va veni, care ii va lua din dragostea parintilor si va pune stapanire pe jucariile ei, va pune stapanire pe bratele mamei, ba chiar si pe ale bunicelor, iar voi, railor, o ingraditi cu reguli despre somn, mancare, probabil ca o mai certati uneori, de functionat nu functioneaza, dar nici vorba nbuna nu functioneaza....
Spunea Sabina parca, tot aici pe forum, candva....daca vrei sa stii cum se simte un copil mic, imagineaza-ti ca un monstru de 5 m tipa la tine de undeva de sus, sau iti ordona ce sa faci. Cam asa e copila ta... O aratare de 5 m o alinta non stop, alta aratare de 5 m incearca sa o disciplineze, alta aratare, de la gradi, o scoate afara din clasa, alta aratare nu stiu ce ii mai zice, iar, uneori, aratarile astea nu sunt de acord unele cu altele, si mai rau, tot aratarile astea se mai pregatesc si pentru alt copil!
Iti doresc sa poti avea toata rabdarea din lume cu ea. Priveste-ti fetita cand doarme si vei vedea ca ai cel mai frumos si cel mai cuminte copil din lume. Daca tu crezi asta, s-ar putea sa reusesti. Nastere usoara!

Dumnezeule, cat am scris!!!

Mergi la inceput