din experienta unei bone

din experienta unei bone | Autor: bonamea

Link direct la acest mesaj

Mereu vad comentariile parintilor despre bone,dar comentariile bonelor unde sunt?,mi-ar fi fost de folos,ca incepatoare in domeniu.Nu vreau sa aflu despre familia X ci povestioare din experienta bonelor.Am mers ca bona interna la o familie din Bucuresti,m-am dus cu dorinta de a trata copilul ca pe proprii mei copii,sa-l educ frumos,dar nu am putut caci parintii nu mi-au permis prin comportamentul lor si lipsa de comunicare.Ma lasau 24 din 24 sa stau cu bebe de 7 luni care era obisnuit sa suga noaptea din 3 in 3 ore lapte si intre aceste mese din ora in ora ceai.Ziua nu aveam cand sa ma odihnesc,asa ca dupa o luna incepusem sa am ameteli de oboseala si sa nu mai fiu atat de dispusa sa ma joc cu copilul,eu sunt o fire vesela,comunicativa iar acolo nu mai puteam sa fiu eu,devenisem trista,afectata de oboseala si neputinta de a comunica cu parintii despre copil.Mi-e teama sa mai lucrez ca bona sa nu mai am asa program si asa lipsa de comunicare cu parintii.

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns kariguld spune:

Buna

Pai comentariile bonelor nu mai au loc aici din cauza comentriilor mamelor!!!
Si cred ca nici nu prea sunt bone pe aici, sau care sunt, tac, de teama sa nu fie improscate cu rosii de mame!
E trist ca multi parinti care au bone le trateaza cam...., vb in cunostinta de cauza!!


Kari

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns acina spune:

Eu sunt o mama dar as vrea sa citesc si comentariile bonelor.
Toata lumea are drept la replica.
Succes in munca voastra .


Anca mami de Buburuz Andrei (13.02.2006)
Pozele Noastre
Buburuzul Mic
Povestea Nasterii

Cu totii traim sub acelasi cer , dar nu avem toti acelasi orizont.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns bonamea spune:

Si mamele si bonele sunt in primul rand fiinte omenesti cu calitati si defecte,intamplator au nevoie unele de altele intr-un moment din viata,si cred ca e bine sa se trateze cu respect reciproc,mamele au grija de puiul lor sa-i fie bine(din instinct matern)iar bonele au grija sa-i fie bine copilului din interes financiar si din dragoste ptr.copii.Mamele uita de multe ori ca au angajat o bona,relatiile trebuie sa fie ca la un loc de munca obisnuit(de ex.cum te porti cu d-na educatoare,de la gradinita,care nu munceste cu copilul cat o bona?dar e salariata)Si bona e o salariata cu sau fara acte,nu sclava Isaura(cum le considera multe mamici pe bone si le trateaza ca atare).Asta e parerea mea,sau constatarea mea privind in jur si ascultand...

Eu sunt o mama dar as vrea sa citesc si comentariile bonelor.Toata lumea are drept la replica.
Succes in munca voastra .


Anca mami de Buburuz Andrei (13.02.2006)
Pozele Noastre
Buburuzul Mic
Povestea Nasterii

Cu totii traim sub acelasi cer , dar nu avem toti acelasi orizont.
[/quote]

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns kariguld spune:

Cu totii traim sub acelasi cer, dar nu avem toti acelasi orizont!!

Imi place mult, foarte frumos! Si foarte adevarat!!!

Kari

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns acina spune:

Kari ma bucur ca iti place moto-ul meu.
Pe mine ma ajuta forte mult mama. Ea sta cu copilul meu de cand m-am intors la serviciu .Andrei avea 8 luni atunci.
Daca ar fi fost nevoie sa angajez o bona pt el , as fi vrut ca aceasta sa se ocupe numai de el .Va dati seama ca o orice mama vrea ce e mai bine pentru copilul ei si vrea ca bona sa faca tot ce ar face ea daca ar sta acasa cu copilul.Sa tina strict programul de masa , somn, joaca .Un copil are nevoie de atentie, blandete .
Iar in legatura cu menajul, gatit se stabileste de la inceput daca se ocupa si de asta bona evident cotra unei sume de bani separata de salariul de bona.
Eu asa vad lucrurile.

Anca mami de Buburuz Andrei (13.02.2006)
Pozele Noastre
Buburuzul Mic
Povestea Nasterii

Cu totii traim sub acelasi cer , dar nu avem toti acelasi orizont.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lucia52 spune:

Buna ziua!
Am lucrat si eu ca bona! Poate sunt eu ghinionista?! Am avut multe experiente neplacute, dar nu le enumar acum pe toate... doar ultima.
Am avut proasta inspiratie sa ma angajez la o familie tanara, cu bebelus 3 luni si cu ajutor menaj. Mi-am zis ca nu o sa fie greu, copilul doarme dupa fiecare masa... Pai ajutor menaj este sa dai cu aspiratorul in fiecare saptamana, spalat pe jos, parchet, gresie, praf sters etc.?? + mancare adulti, 1-2 ori|sapt., mancare bebe, suc fructe (storcator), morcov, mar etc. in fiecare zi, spalat vase in fiecare zi, calcat rufe adulti, bebe... etc.?? Dupa o luna am intepenit de mijloc, n-am putut sa ma dau jos din pat... Am stat acasa 5 zile (tratament medicamentos, fizioterapie, bani cheltuiti etc.). M-am recuperat cat de cat, am revenit la serviciu si la salariu (SURPRIZE-SURPRIZE)! Bani minus o saptamana, de parca m-am imbolnavit pe strada... nu ridicand ghivecele imense... sa le duc in baie sa le stropesc cu dusul!!
Au renuntat la partea cu menajul, au angajat pe altcineva, mie ramanandu-mi mancarea bebe, adulti, calcat pentru bebe, vase etc.
Cu acelasi salariu de bona faceam si toate astea... Timp de 2 luni n-am iesit cu bebe la plimbare, motivand ca raceste cu mine... ca il plimba ei. A venit timpul frumos, le-am zis sa ies cu copilul la plimbare si... lovitura de gratie... Pai ce dv. vreti sa va plimbati pe banii nostri?!? M-a durut foarte tare... Prea tarziu mi-am dat seama ca vroiau sa muncesc incontinuu... Au fost de acord pana la urma, copilului mergandu-i foarte bine... manca, dormea, crestea vazand cu ochii... Cand am grija de un bebe ma dedic lui in totalitate, nu fac nimic superficial... cand nu mananca fac in asa fel sa-i stimulez pofta cu mici pacaleli, cu cantece etc.
Nu astept sa treaca ziua si sa-mi iau salariul... Sunt o persoana corecta, iubitoare! Dar sa revin la subiect... Copilul a crescut, a luat in greutate, carutul era enorm, aproape ca nu incapea in lift... Erau 9 trepte la urcare si coborarea din bloc. Cand le-am zis ca ar trebui schimbat carutul, luat unu sport sau mai usor, ca este foarte greu... (era sa cad de multe ori pe scari) mamica mi-a dat din nou replica... eeee asta e!!! Din toata povestea m-am ales cu sanatatea in pioneze
Ce parere aveti?
Nu sunt considerate bonele niste obiecte de care te poti debarasa atunci cand nu mai ai nevoie?? Pacat!! Unele sunt chiar foarte bune!!
(O singura familie am intalnit OK!! Pacat ca locuiau prea departe de mine...) De pe Forum...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns anaisanais spune:

Imi pare rau pentru toate doamnele care au avut experiente neplacute, ca bone. Eu nu am fost bona, insa , datorita faptului ca nu am cu cine sa-mi las copilul cat sunt la serviciu, ''utilizez'' o doamna, ca bona. Ce pot sa va spun este faptul ca doamna mi-a castigat respectul inca din momentul in care m-am hotarat sa o angajez si am motive sa cred ca si eu, la randul meu, i-am castigat respectul.Astfel, suntem intr-o situatie de avantaj amandoua si,ceea ce este mai important, copilul are parte de grija si dragoste toata ziua. Inca de la inceput am explicat foarte clar ce doresc eu de la acest parteneriat mama-bona, iar doamna a reflectat(a venit cateva zile la rand, inainte sa se decida, ca sa vada copilul ''in exercitiul functiunii'')si abia dupa aceea a acceptat.
Este, insa, foarte adevarat ca, asa cum , Dumneavoastra, doamnelor, ati avut parte de experiente nereusite, exista si mame care au ''experimentat'' bone nereusite. De asemenea, exista si mame care cred ca bona = Mammie din ''Pe aripile vantului'', asa cum exista si bone care cred ca mamele trebuie sa le poleiasca drumul, pentru serviciile facute( pentru care, de altfel, de comun acord, stabilesc un pret)!
Poate ca ar trebui ca fiecare parte implicata in acest contract sa reflecteze bine asupra termenilor si a conditiilor acestuia, ca, abia dupa aceea, in deplina cunostinta, sa accepte sa ofere sau sa plateasca serviciile unei bone.
Si, ca sa ma fact mai bine inteleasa, o sa povestesc pe scurt cum a decurs un interviu cu o doamna care voia sa fie bona: nu s-a uitat nicio secunda la copil, desi de el trebuia sa aiba grija, ci mi-a spus foarte raspicat: Doamna, eu vreau sa fiu prietena dvs, si a sotului dvs., vreau sa ne sfatuim cum este mai bine sa facem, in fiecare zi! Si sa stiti ca nu sunt de acord ca, in casa in care creste un copil, sa fie si un ciine! Nota bene: inca de la momentul de inceput al cautarilor unei doamne care sa fie bona am spus ca in casa exista si un caine si o broasca testoasa si foarte multe flori!
Asa ca am inteles ca termenii contractului trebuie sa fie foarte clari inca de la inceput, pentru fiecare parte implicata, astfel incat sa fie evitate neintelegerile!



Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns linasobolina spune:

Chiar vroiam sa deschid un nou topic citind comentariile mamicilor, cu tema:

"Oare trebuie facultate pentru bone?"

Pentruca la un moment dat am crezut ca lipsa de calificare este cauza nemultumirilor generale.
Apoi am intrat pe net si am vazut invazia de anunturi pentru bone AU-PAIR, adicca ce cautate sunt bonele noastre din Romania, cele atat de rau vorbite de nemultumitele mamici, in alte tari!!
Si brusc nu am mai inteles nimic!!!!!

Am o agentie de babysitting si ma gandeam sa transform cresterea unui copil intr-o meserie prin infiintarea unei SCOLI de babysitting, adica sa avem bone calificate.
Si credeam cu fermitate ca asta ar fi rezolvarea pentru mame.

Dar stau si ma intreb: ar primi oare, o mama sugestii de la o bona calificata, profesionista, pentru cresterea copilului????

Ar fi oare ea, bona , mai respectata?

Pe partea cealalta, vin bone in agentie, bone care au lucrat in afara, cu copii si spun ca la noi parintii vad relatia cu bona DIFERIT de parintii copiilor din alte tari si ca de aceea bonele pleaca sa creasca copii altora, prin Italia, Canada, Anglia, desi habar nu au limba!!!!!
Deci ele, huiduitele romaniei, sunt acceptate doar pentru felul lor de a fi, pentru ingrijirea pe care stiu sa o acorde copilului, asa fara diploma, fara limba cunoscuta,( chiar se bucura ca invata copilul limba bonei) si mai sunt si superbine platite!!!!

Si vii si iar te intrebi, oare nu frustrarile mamelor(care isi iubesc la maxim copii) ca nu isi pot creste singure copii,ca "ii lasa"pe mana altcuiva, frica ca s-ar putea atasa copilul de bona, gelozia, fac sa se strice relatia cu bona?

Pentru ca asa,ar fi simplu cauti o bona cu scoala, calificata, esti sigur ca stie meserie, apoi tu agentie, selectezi factorul uman, personalitatea femeii, sa se potriveasca cu familia, si toata lumea multumita.

Insa, bona ar fi doar bona, nu si menajera, femeie la toate, ca deh, nu-ti pui profesoara de pian a copilului sa stearga pianul de praf sau antrenorul de inot sa curete piscina!!

Sau credeti ca sunt doar vise???

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns bonamea spune:

quote:
Originally posted by anaisanais

Imi pare rau pentru toate doamnele care au avut experiente neplacute, ca bone. Eu nu am fost bona, insa , datorita faptului ca nu am cu cine sa-mi las copilul cat sunt la serviciu, ''utilizez'' o doamna, ca bona. Ce pot sa va spun este faptul ca doamna mi-a castigat respectul inca din momentul in care m-am hotarat sa o angajez si am motive sa cred ca si eu, la randul meu, i-am castigat respectul.Astfel, suntem intr-o situatie de avantaj amandoua si,ceea ce este mai important, copilul are parte de grija si dragoste toata ziua. Inca de la inceput am explicat foarte clar ce doresc eu de la acest parteneriat mama-bona, iar doamna a reflectat(a venit cateva zile la rand, inainte sa se decida, ca sa vada copilul ''in exercitiul functiunii'')si abia dupa aceea a acceptat.
Este, insa, foarte adevarat ca, asa cum , Dumneavoastra, doamnelor, ati avut parte de experiente nereusite, exista si mame care au ''experimentat'' bone nereusite. De asemenea, exista si mame care cred ca bona = Mammie din ''Pe aripile vantului'', asa cum exista si bone care cred ca mamele trebuie sa le poleiasca drumul, pentru serviciile facute( pentru care, de altfel, de comun acord, stabilesc un pret)!
Poate ca ar trebui ca fiecare parte implicata in acest contract sa reflecteze bine asupra termenilor si a conditiilor acestuia, ca, abia dupa aceea, in deplina cunostinta, sa accepte sa ofere sau sa plateasca serviciile unei bone.
Si, ca sa ma fact mai bine inteleasa, o sa povestesc pe scurt cum a decurs un interviu cu o doamna care voia sa fie bona: nu s-a uitat nicio secunda la copil, desi de el trebuia sa aiba grija, ci mi-a spus foarte raspicat: Doamna, eu vreau sa fiu prietena dvs, si a sotului dvs., vreau sa ne sfatuim cum este mai bine sa facem, in fiecare zi! Si sa stiti ca nu sunt de acord ca, in casa in care creste un copil, sa fie si un ciine! Nota bene: inca de la momentul de inceput al cautarilor unei doamne care sa fie bona am spus ca in casa exista si un caine si o broasca testoasa si foarte multe flori!
Asa ca am inteles ca termenii contractului trebuie sa fie foarte clari inca de la inceput, pentru fiecare parte implicata, astfel incat sa fie evitate neintelegerile!

Imi place ca am deschis un subiect fierbinte,cred ca ar trebui stabilite niste reguli generale,sau exista?,ptr.aceasta relatie mame-bone,caci incepatoarele nu stiu ce sa ceara sau sa ofere incat sa fie totul ok.Important e ca bonele sa stie ce raspundere mare poarta si munca lor e mai grea decat a educatoarelor de la gradinita(pe langa ele nu sta nimeni din familie sa vada cum se comporta cu copilul ca sa le streseze cu observatiile uneori nu prea bine venite ptr.educarea copilului).Sanatatea copilului depinde mult de bona ,deci mamele trebuie sa aprecieze faptul ca bona are un aport in buna crestere a copiluli,petrecand mult timp cu acesta,o luna cred ca e suficient ca sa-si dea seama fiecare de calitatea activitatii si a relatiei mama bona.
Am lucrat ca bona la o familie(copil 7 luni) unde mai era o bona ptr.alt copil(1 an si 8 luni).Cel mare musca si plesnea pe oricine,lua prin surprindere,trebuia sa fiu permanent atenta caci infigea dintii in manutele celui mic.In afara de faptul ca provoca o rana provoca si scandal(ori plangea cel mic de durere ori cel mare daca il certam sa nu mai muste-parintii sareau ca arsi in ambele situatii).Nu puteau fi educati acesti copii din cauza parintilor.Ca bona interna e mai greu,daca relatia parinti-bona nu este buna.Si nu poti sti din prima zi ce nu merge ca sa pui de la inceput punctul pe "I"sUCCES SI MULTA FERICIRE,FETELOR MAME SI BONE.

madalina



iubeste si vei fi iubit,iarta si vei fi iertat,fii fericit

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns kariguld spune:

linasobolina, foarte bine ai spus!! Sper sa aprecieze si alte mamici postarea ta!
Cand am avut prima bona, copii mei ii spuneau uneori "mami", lucru care pe mine nu ma deranja ci mi-a confirmat faptul ca ei se simt bine in prezenta ei, ca ea se ocupa bine de copii.
Dar s-au gasit destule persoane care sa-mi spuna ca nu se poate asa ceva, cum sa spuna copii "mami" altei persoane???? Le-am pus la punct repede!

Am destule prietene si colege care au bone si se poarta cu ele.....uuuuu!!! de-ti vine sa o iei la fuga. Parerea mea este ca nu au respect pentru acele persoane care se ocupa de copii lor... si nu inteleg de ce-i asa???

"Insa, bona ar fi doar bona, nu si menajera, femeie la toate, ca deh, nu-ti pui profesoara de pian a copilului sa stearga pianul de praf sau antrenorul de inot sa curete piscina!!"

Asta e gresala celor mai multe mame, vor ca bona sa faca si menaj si sa se ocupe bine si de copil! Asa ca lucia52!!

Meseria de bona, e o meserie ca oricare alta pana la urma, cu unele diferente desigur. Si cred ca nici unei mame nu i-ar placea sa fie tratata rau la serviciul ei de catre un sef cu pretentii stupide. Eu de ex nu o pun niciodata pe contabila noastra sa faca cafele, sa-si stearga praful din birou sau sa dea cu aspiratorul la locul ei de munca!! Pentru aceate treburi avem angajati agenti de curatenie.

Ar trebui sa avem mai mult respect pentru persoanele pe care le-am angajat sa aiba grija de copii nostrii, ca sa primim respect si noi de la ele.


Kari

Mergi la inceput