Amadoi vinovati - adevarat sau fals?

Amadoi vinovati - adevarat sau fals? | Autor: Clover

Link direct la acest mesaj

Toate textele si blablaurile despre relatii spun ca intr-o relatie e mereu vina amanduroara daca lucrurile merg prost.

Eu cred ca asta e o mare minciuna si ca poate exista vina unilaterala. Voi ce parere aveti?

Keep the promises you make to yourself.

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns corinadana spune:

Eu sunt de parerea ca ambelor parti le apartine vina. E greu de crezut ca doar unul greseste. Unul e vinovat mai mult, altul mai putin dar mi e tare greu sa cred ca unul e inger si celalalt oaia neagra.

corinadana mama Ralucai

http://community.webshots.com/user/corinaraluca

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns adimercedes spune:

quote:
Initial creeata de Clover

Toate textele si blablaurile despre relatii spun ca intr-o relatie e mereu vina amanduroara daca lucrurile merg prost.

Eu cred ca asta e o mare minciuna si ca poate exista vina unilaterala. Voi ce parere aveti?

Keep the promises you make to yourself.




Clover, eu cred ca exista situatii cand DOAR unul e de vina. Poate nu sunt multe, insa exista. E vorba despre acele momente in care egoismul si egocentrismul depasesc puterea imaginatiei, iar persoana in cauza e in stare sa uite de tot si de toate doar pentru a-si satisface propriile dorintele. Si nu vad unde ar fi vina celuilalt. Poate doar ca nu a vazut de la inceput pe cine alege...

Situatiile, ca si oamenii, sunt de multe feluri. Nu le poti mereu categorisi la "amandoi sunt de vina". Uneori intra si la "doar unul (el sau ea) e de vina". Acum depinde de foarte multe: perceptii, atitudini, daca esti unul din cei doi, daca privesti din afara, cate stii despre relatia in cauza etc.

Uneori am senzatia ca sintagma "amadoi sunt de vina" e prea usor aplicata la relatiile care nu merg bine si poate fi folosita, de multe ori, pe post de scuza. A se vedea atatea topicuri despre inselat, divort etc. Dar asta e natura umana. Nu e totul alb sau negru...

Dar daca vii cu o situatie concreta, poaate o putem analiza si diseca si ne zice parerea mai bine decat asa, in general.

"The pessimist may be right in the long run, but the optimist has a better time during the trip."

www.bestgames.com.au <--- is live!!!

http://acorns.com.au/cs/blogs/literarykaleidoscope/

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns artar spune:

Sunt situatii cand numai unul este de vina..Chiar aici este un subiect in care se scrie cum sotul dupa ce s-a vazut cu actele in mana si-a schimbat comportamentul..situatie prin care am trecut si eu...si pe care nu mi-a pot explica nici azi dupa 12 ani si un divort...

Cred ca este vorba de actiune si reactiune: cand unul nu primeste sau nu mai primeste ceea ce doreste de la partener incepe sa nu mai dea nici el ceea ce celalat doreste.Insa s-ar putea ca sa fie doar o imaginatie ca nu mai primeste sau el sa vrea din ce in ce mai mult si celalat sa nu mai poata sa dea sau sa aiba de unde...

In general, totusi si eu plec de la ideea ca ambii parteneri sunt de vina, ca unul are o vina mai mare si altul mai mica, ca in loc sa se rezolve problemele in interiorul cuplului se apeleaza la stimuli exteriori, la miscari radicale, divort, batai etc...

Ideea e in felul urmator:toata aceasta situatie e ca un bulgare de zapada care se rostogoleste si vine peste relatie.Daca nu rezolvi problemele din timp, cu calm si bunavointa din ambele parti atunci rezultatul e previzibil...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns marusia spune:

Nu exista adevar absolut...deci chestia asta cu "amandoi vinovati sau numai unul" e tare relativa.Eu cred altceva,ca unii oameni pot fi pentru o perioada de timp pe aceeasi lungime de unda...dar apoi evolueaza diferit si se trezesc ca nu mai au cam nimic in comun,ca nu mai gasesc acea comuniune cu partenerul.Incep concesiile si lucrurile mai merg o perioada,pana cand unul dintre parteneri se satura de facut concesii...si atunci se produce inevitabilul.O relatie se construieste zi de zi,cu efort comun.Dar din pacate unii cred ca dupa ce au oficializat casatoria ,nu mai au nimic de construit in acea relatie.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns tzitziri spune:

Chestia cu 'te-am inselat, dar e si vina ta' mi se pare de multe ori o scuza. Cred ca sunt femei care continua sa se poarte cu partenerul cum s-au purtat dintotdeauna, dar el calca stramb, si in aceste conditii e usor ca infidelul sa imparta vina, ca deh, de ce sa il acuze lumea doar pe el?
Si cred ca in astfel de cazuri exista vina unilaterala...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ileanna spune:

Eu sunt de partea "amandoi sunt de vina" De fapt "de vina" este un termen gresit zic eu. Mai potrivit spus este : amandoi sunt responsabili. Poate sa fie unul partea activa si celalalt partea pasiva. Nu inseamna ca partea pasiva este mai putin vinovata.

Adik dc atunci cand vezi ca celalalt e plictisit si absent, tu stai sa-ti plangi de mila si sa te simti nedreptatita in loc sa actionezi ... atunci iti apartine si tie raspunderea pentru ca relatzia o ia la vale.

marusia ai dreptate cu linistea care se asterne uneori dupa ce s-a oficializat casatoria. De unde mi se pare ca abia atunci incepe adevarata batalie. Ca si cu cresterea copilului: sa-l faci nu e usor dar nu-ti ia decat 9 luni. Dar sa scoti tot ce-i mai bun din el, atunci a atunci. Trebuie sa fii pe faza 24 din 24 si sa observi orice grimasa si sa reactionezi (zic io care n-am copii).

tziritziri daca te comporti cu partenerul "cum te-ai comprtat dintotdeauna" este gresit, dupa parerea mea. Aici sunt de acord cu marusia fiecare evolueaza intr-un fel, nevoile se pot schimba si trebuie sa fim foarte atente si sensibile la celalalt.




Never say NEVER.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Gabitzu37 spune:

Eu cred ca relatiile interumane sunt atat de complexe incat este greu sa delimitezi vina atunci cand cuplul se separa. Si mai cred ca problema pleaca de la modul eronat in care intelegem aceasta relationare cu partenerul. Cineva spunea: "iubirea pentru o femeie necesita un trup; iubirea pentru un prieten necesita un ideal comun." Daca am reusi sa combinam aceste doua valente in relatia cu persoana iubita, adica sa avem si trupul pe care-l dorim si idealul pe care sa-l impartasim, atunci mult mai rar s-ar ajunge la despartiri.
De cele mai multe ori, despartirile survin ca urmare a unui fundament defectuos pe care s-a construit relatia. Iubirea carnala se disipa destul de repede, iubirea profunda sustinuta de respect si admiratie nu dispare niciodata.

Gabi

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns tzitziri spune:

quote:
Originally posted by ileanna



tziritziri daca te comporti cu partenerul "cum te-ai comprtat dintotdeauna" este gresit, dupa parerea mea. Aici sunt de acord cu marusia fiecare evolueaza intr-un fel, nevoile se pot schimba si trebuie sa fim foarte atente si sensibile la celalalt.




Cand am zis "cum te-ai comportat intotdeauna' ma refeream la altceva....imi pare rau ca s-a inteles ca ma refeream la o chestie care intra in rutina ....ma refeream la faptul ca daca tu te comporti mereu frumos, tandru, afectuos cu celalalt (normal ca nu te comporti mereu la fel, dar nu te porti pe o panta 'descendenta'), atunci celalalt nu are cum sa iti reproseze ca 'din vina ta'....logic ca daca tu te comporti la fel mereu poate intra in rutina....

dar uite de ex daca eu m-as purta din ce in ce mai aiurea intr-o relatie(adica nu cum m-am purtat 'dintotdeauna' - presupunand ca la inceput macar m-am purtat frumos si acum ma port urat), atunci nu ar trebui sa ma mire ca el isi cauta si isi gaseste pe alta....

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ileanna spune:

ma gandeam eu ca te-ai gandit la altceva

Dar oricum voiam sa ating subiectul rutina




Never say NEVER.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns tzitziri spune:

...e bine sa iti atraga cineva atentia cand nu exprimi ce ai vrea

Mergi la inceput