Mai exista oare o sansa dupa ultima sansa?
Raspunsuri - Pagina 2
meg67 spune:
cat de egoisti suntem totusi in dragostea noastra cateodata...tu nu vrei sa te desparti de ea PENTRU TINE nu pentru ea sau pentru copii...pentru ca TIE ti-e greu
o iubesti oare atat de mult incat sa te desparti de ea daca ai stii ca i-ar fi mai bine fara tine si ar fi (mai) fericita?
spune-i ca iti pare rau, ca stiu ca iti pare si las-o sa se linisteasca...chiar daca nu te mai iubeste macar pentru asta o sa te respecte
meg
AdinaStaicu spune:
De ce nu ai facut ceva concret ,de ex sa dispara calculatorul cand promiti ceva trebuie sa nu mai existe ispita.In rest eu cred ca ar mai fi o sansa ,dar numai sa te dedici cu adevarat lor (familiei).
Si demonteaza o data calculatorul ala
Adrianai spune:
Sotia ta ti-a dat deja o sansa, tu ai irosit-o.
I-ai demostrat ca esti egoist si ca tot ce faci este sa-ti fie numai tie bine.
Eu in locul ei nu ti-as mai da nici o sansa. Pentru ca oricate sanse o sa ai tot asa o sa te comporti.
Henan spune:
Aveti perfecta dreptate , eu sufar oricum ar fi dar ea categoric nu merita sa mai sufere nici-o secunda din cauza mea. Diseara cand ajunge acasa ii voi spune ca este libera. Asa este corect.Trebuie sa fiu barbat si sa-mi primesc "nota de plata".
Imi aduc aminte ca in ziua nuntii eram cel mai mandru barbat din lume fiindca cea mai frumoasa femeie din lume mi-a oferit mie onoarea de-ai fi sot. Numai merit aceasta onoare...imi pare rau acum numai sunt in stare sa scriu nimic....multumesc pentru tot.
Mickyyy spune:
quote:
Initial creeata de Henan
Anul trecut, in iulie chiar de ziua mea, sotiei i-a ajuns , cum era si normal , cutitul la os si mi-a zis ca intre noi totul s-a terminat si ca urmeaza sa divortam . Brusc mi-am adus aminte cat de mult o iubesc si binenteles am cautat iertarea si impacarea pe care le-am primit. Pana in decembrie anul trecut am facut mari eforturi pentru ai arata ca m-am schimbat si chiar a fost impresionata de realizarile mele. Atunci ea a "cedat" si am facut iar dragoste . Imediat dupa asta totul s-a rupt , dintr-o data comunicarea a devenit greoaie, eu m-am descurajat si m-am retras in vizuina mea iar ea a inceput sa-mi vada numai defectele ... Relatia noastra s-a deteriorat foarte repede astfel ca dupa vreo 2 saptamani deja dormeam separat. Tot anul acesta am facut efortul de a ma comporta normal asumandu-mi responsabilitatile de care am fugit atata timp.
Sincer...n-am prea priceput de ce totul s-a rupt dupa.....ai revenit la vechile obiceiuri sau ea si-a dat seama ca intre voi nu mai poate fi nimic dupa atata timp, ca nu o mai atragi fizic?
Spui ca ati facut iar dragoste.....oare cat timp trecuse de la ultima voastra seara in 2? 10 ani?? in tot acest timp singurul tau prieten a fost "calculatorul"? Nu stiu....ceva imi scapa....si nu reusesc sa inteleg totul.
Daca ar fi sa iau in calcul doar ce ai scris pana acum, sotia ar avea toate motivele din lume sa nu-ti mai dea o alta sansa.....insa n-am de unde sa stiu tot ce s-a intamplat intre voi, asa ca e doar o parere personala.
Mickyyy si cele 2 fete cucuiete:
Malina Ioana (www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=34545" target="_blank">31.03.2004) Daria Maria (www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=58164" target="_blank">22.06.2005)
MissParker spune:
Analizeaza-te bine ca sa vezi in ce consta iubirea pe care zici ca i-o purtai sotiei. Caci din descrierea ta si mai ales din deznodamantul casniciei voastre nu reiese ca vorbele tale au acoperire. Din pacate pentru tine (caci tu scrii aici, cand va scrie sotia o putem compatimi si pe ea).
Eu cred sincer ca te autoiluzionezi cand spui ca o iubesti. Realitatea te contrazice.
Mai cred de asemenea ca timpul reprosurilor a trecut, dupa 14 ani nu mai e nimic de reparat. Dar poate n-ar fi rau sa-ti pui niste intrebari referitoare la criteriile tale proprii de a trai o relatie, sa-ti revizuiesti prioritatile in viata, poate sa faci o terapie in care sa constientizezi de ce te-ai casatorit si ai facut copii daca tu de fapt emotional erai absent din familia ta (caci din descrierile tale reiese ca tu nu doreai in fapt sa faci parte din familia voastra), tu traiai intr-o lume paralela (lumea virtuala, care este mult mai comoda, caci nu cere nici un fel de eforturi sufletesti.
Nu poti iubi pe cineva la nebunie si comportamentul tau sa fie la polul opus. Ori daca tu prin comportamentul tau ai facut-o pe sotie sa se simta ca si singura, asta e dovada ca iubirea lipsea. Accepta realitatea, ca pur si simplu nu ai putut sa-i oferi sotiei iubirea pe care tu credeai ca i-o oferi (nu ar trebui sa-ti ia nimeni capul pentru asta). Am impresia ca te lasi mintit mai mult de ego ("dar eu am iubit-o la nebunie", "nu sunt insensibil dar m-am purtat cat zece oameni insensibili" - de parca ai spune "nu sunt barbat, dar am penis"), caz in care trezirea la realitate va dura mult mai mult si procesul de vindecare va fi mai dureros.
Insa inainte de toate, gandeste-te la copii si incearca sa devii tatal de care acesti copii au nevoie. Caci de prea multe ori copiii sunt cei care platesc pretul amar al destramarii casniciilor adultilor.
Mult succes!
Felicia
Ca sa descoperi America, uneori e suficient sa pleci din Spania.
Felicity spune:
Eu nu mi-as pune intrebarea daca mai am sau nu o sansa.
As fi un tata si un sotz iubitor. As oferi dragoste si atentie, si multe altele.
Si nu as face-o ca sa rascumpar ceva, ci ca asa simt.
Si poate cine stie unde veti ajunge.
Intrebarea pusa de tine e de genul.....sa fiu dragutz cu familia mea, oare mai am o sansa?
Ca daca stiu ca n-am, macar nu mai incerc degeaba.
argo spune:
quote:
Originally posted by Felicity
Eu nu mi-as pune intrebarea daca mai am sau nu o sansa.
As fi un tata si un sotz iubitor. As oferi dragoste si atentie, si multe altele.
Si nu as face-o ca sa rascumpar ceva, ci ca asa simt.
Si poate cine stie unde veti ajunge.
Intrebarea pusa de tine e de genul.....sa fiu dragutz cu familia mea, oare mai am o sansa?
Ca daca stiu ca n-am, macar nu mai incerc degeaba.
Corect. Exact asta vroiam si eu sa zic, dar nu cred ca se poate mai bine decat a facut-o Felicity... Asa ca nu-mi mai ramane decat sa subscriu. Considera ca ti s-a spus de doua ori.
Si apropo, ce zici de asta? Cum ti se pare? Eu cred ca este singura ta sansa, daca o faci cu adevarat din iubire.
Clover spune:
Trecand peste suspiciunea ca e vorba de un fals ca de fiecare data cand apare un id nou cu un subiect explozibil...
Nu prea vei gasi pe aici lume sa te bata pe umar. Sunt atatea femei care citesc si recunosc prin ce au trecut si toata ura adunata nu le poate lasa sa te compatimeasca si sa te incurajeze pe tine. Trebuie sa intelegi ca e normal.
Daca experienta ta este reala ai putea sa ne povestesti ce gandeai in cei 14 ani si ce s-a schimbat? Daca ai citi toate topicurile in care sotiile se plang de comportamentul ca al tau ai incepe sa plangi si mai tare.
Singurul fapt pozitiv din toata povestea e ca te-ai apropiat de copii si au in sfarsit un tata adevarat.
Keep the promises you make to yourself.
adimercedes spune:
Henan, mie mi se pare dovada de extrem egoist sa te duci sa ii zici sotiei ca e libera. Dupa atatia ani in care tu nu te-ai implicat in viata familiei, mi se pare atroce ca TU sa fii cel care are ultimul cuvant, TU sa fii cel care ii da dezlegare, TU sa fii cel care, practic, pune capat relatiei.
In fata mea, daca ai face asta, ar fi lipsa crasa de respect si te-as sterge DEFINITIV din suflet si din gand!!!!
Asa cum a zis cineva deja, mai bine concentreaza-te sa fii ceea ce nu ai fost atatia ani. Daca nu ai fost capabil sa pui piciorul in prag si sa iei o hatarare atata timp, nu ai dreptul ca acum sa fii cocos. Pune copiii pe primul plan si apoi pe sotia ta caruia ii datorezi macar respect, daca iubire nu prea i-ai dat. Faptul ca nu ti-a spus sa iti iei catrafusele si sa pleci poate inseamna ca ea mai are o urma de speranta ca tu sa iti revii, sa fii omul care nu ai fost atata timp. Dar depinde doar de tine!!! Depinde de TINE sa le arati ca te-ai schimbat, ca incerci si reusesti sa fii alt om. Si lasa-i pe copii si pe sotie sa observe asta. Nu le cere sanse sau aplauze. Nu le cere validare si aprobare, pentru ca atatia ani nu ai dat 2 bani pe toate astea. Pur si simplu fii tu. Nu incerca sa demonstrezi nimic. Lasa-i pe ei sa vada daca si ce schimbari ai facut. Sa fie un stil de viata, nu o demonstratie si parada de sentimente.
Poate intre tine si sotia ta sa nu mai fie nimic fizic sau sentimental, dar poti sa ii fii prieten, mai ales ca inca locuiti in aceeasi casa. Nu te victimiza. Ofera prietenie si intelegere si ajutor si momente frumoase. Asculta cuvintele si sentimentele ei. Si nu reactiona radical (a se citi, nu fii tu cel care ii da dezlegare, ca nu are nevoie de asta!!!). Si nu fa toate astea pt a-ti cumpara inca o sansa! Fa-le doar daca le simti si fa-le din inima, fara a astepta nimic in schimb. Fa-le daca ii iubesti cu adevarat...
"The pessimist may be right in the long run, but the optimist has a better time during the trip."
www.bestgames.com.au <--- is live!!!
http://acorns.com.au/cs/blogs/literarykaleidoscope/