aproape mamica singura

aproape mamica singura | Autor: taniuta

Link direct la acest mesaj

mi-am dorit sa ramna insarcinata f mult.In sfirsit am ramas dupa 3 sarcini pierdute.Cu tratament cu mult repaus am ajuns la 5 luni stiu ca mai am pana la 9 luni dar sper din tot sufletul sa fie bine si ma rog la Dumnezeu sa fie sanatos.Am uitat sa va spun ca am un baietel.Tatal lui nu prea la dorit chiar s-a suparat cand a auzit, el mai are un baietel din prima casnicie. Inca nu a reusit sa divorteze dupa doua incercari.Acum este in divort ma interb mereu oare va divorta vreodata.Nu cred ca vrea sa se desparta de prima sotie de cate ori are ocazia se duce mereu acolo si sta cate 2-3-4 si chiar mai multe zile sub pretextul ca trebuie sa mai stea cu copilul(sunt in alt oras).De multe ori ma interb oare ce sa fac am suportat f multe si inca mai suport, crede-ti ca va divorta vreodata.Ma tem ca nu. Dar marea mea bucurie este bebelusul care o sa vina pe lume.Ce sfat imi dati.

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns iren spune:

Io in locul tau mi-ash vedea de viatza mea shi-a bebelushului, felicitari pentru sarcina , shi pe "tati" l-ash baga in ma'sa shi-ash termina-o, daca kiar ne vrea, sa vina cu actele de divortz in dintzi, da nu l-ash ashtepta in mod special.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns axia spune:

Draga mea, iti doresc din suflet sa duci sarcina la bun sfarsit si sa-ti strangi puiul in brate.
Dar as mai adauga ca ...
Raman uimita de fiecare data cand vad cate un exemplu de situatie si suferinta la care se supun unele femei de buna voie. Nu pot sa inteleg de ce si mai ales cum, poti sa accepti asa un tratament.
Da-l in moasha-sa cu nevasta si copii lui. Nici in pielea ei sa nu-ti doresti sa fii. Un om atat de nehotarat si cu dosul in doua luntrii nu este un partener de drum lung. Nu poate fi.
S-au terminat posesorii de nadragi ?
Cum vine aia a incercat de doua ori si nu a putut divorta ? In ziua de azi se rezolva in doua infatisari, la care nici macar nu tre' sa fii prezent, se duce avocatul.....
Nu pricep......

Ia lucrurile asa cum sunt, creste-ti copilul si bucura-te de el. Sa-ti fie sanatos si frumos, iar tu sa gasesti un barbat mai hotarat si mai dispus sa plece la drum. Ca asta nici nu conteaza daca va divorta sau nu, nu merita sa-l astepti pana la calendele grecesti.




Andreea, mama lu' Tiberiu
Micul Print

Uita-ti intotdeauna dusmanii - Nimic nu-i enerveaza mai mult.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns artar spune:

Stai sa vad daca am inteles bine!

Spui ca el mai are un copil din prima casnicie dar ca inca nu a reusit sa divorteze..deci esti insarcinata cu un tip casatorit!BUun!
Spui ca esti in sfarsit,insarcinata dupa ce ai pierdut 3 sarcini..Cele 3 incercari au fost cu el sau nu?ca daca au fost cu el mi se pare ca ai vrut sa prinzi in capcana un tip insurat si ai dat gres...daca nu sunt cu el si ti-a dat Dumnezeu sansa sa ai un copil atunci multumeste-te cu asta si nu-ti dori sa fii maritata cu un tip care si-a lasat nevasta si copilul pt tine ca peste citiva ani ai sa te trezesti ca alta iti face ce i-ai facut tu lui nevasta-sa!

Si apoi la cat de comozi sunt barbatii cum iti imaginezi ca ar veni la urlete si regurgitari de bebe cand acasa a scapat de asa ceva si are copilul cat de cat mai mare decat un nou-nascut?

Ce sfat iti dau?Sa dea Dumnezeu sa duci sarcina la bun sfarsit, sa-ti cresti copilul sanatoasa,sa ti-l recunoasca,sa-ti plateasca pensie alimentara, sa-l poti creste si desprinde-te psihic de tatal lui pt ca din punctul meu de vedere el a facut o alegere si cred ca si tu stii asta!

Asa cum a zis cineva aici,divortul se da in doua termene asa ca nu exista nu se poate..Partajul poate dura mai mult dar divortul se termina ultra rapid asa ca....

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns gabibarta spune:

Taniuta draga, iti doresc sarcina usoara fara probleme.
Ce sfat pot sa-ti dau? Vino la subiectul "Clipe din trairile sufletelor noastre", acolo ne adunam noi, parintii singuri, si mai tragem cate o barfa, ne bucuram impreuna de micile surprize placute ale vietii, ne varsam oful cand ne apasa ceva la suflet... deci ne sustinem si la bine si la rau! In rest nu stiu ce sa-ti spun, tu stii cat de mult il iubesti, nu cred ca vrea sa divorteze, mai degraba e doar comod. Si probabil va sta si mai mult cu primul copil, cand se va naste al doilea. E rara specia de mascul care sa fie incantat de un nou nascut. Sunt si exceptii, lor le cer scuze!!!!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Ioana Sora spune:

Tania, nu cred ca va divorta vreodata. Din ce spui, s-ar putea ca nici macar sa nu se fi gandit vreodata sa divorteze in mod real.
Insa ai un bebe, fii tare pentru el.:)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Ramona J spune:

Taniuta draga, ai fost o mamica singura inca de la inceput. E un risc pe care ti l-ai asumat cind ai ales sa faci copil cu un om casatorit.

The best thing you can do for your children is to love your wife.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ECMI spune:

quote:
Originally posted by artar

Stai sa vad daca am inteles bine!

Spui ca el mai are un copil din prima casnicie dar ca inca nu a reusit sa divorteze..deci esti insarcinata cu un tip casatorit!BUun!
Spui ca esti in sfarsit,insarcinata dupa ce ai pierdut 3 sarcini..Cele 3 incercari au fost cu el sau nu?ca daca au fost cu el mi se pare ca ai vrut sa prinzi in capcana un tip insurat si ai dat gres...daca nu sunt cu el si ti-a dat Dumnezeu sansa sa ai un copil atunci multumeste-te cu asta si nu-ti dori sa fii maritata cu un tip care si-a lasat nevasta si copilul pt tine ca peste citiva ani ai sa te trezesti ca alta iti face ce i-ai facut tu lui nevasta-sa!

Si apoi la cat de comozi sunt barbatii cum iti imaginezi ca ar veni la urlete si regurgitari de bebe cand acasa a scapat de asa ceva si are copilul cat de cat mai mare decat un nou-nascut?

Ce sfat iti dau?Sa dea Dumnezeu sa duci sarcina la bun sfarsit, sa-ti cresti copilul sanatoasa,sa ti-l recunoasca,sa-ti plateasca pensie alimentara, sa-l poti creste si desprinde-te psihic de tatal lui pt ca din punctul meu de vedere el a facut o alegere si cred ca si tu stii asta!

Asa cum a zis cineva aici,divortul se da in doua termene asa ca nu exista nu se poate..Partajul poate dura mai mult dar divortul se termina ultra rapid asa ca....



Mi se pare c a esti putin rautacioasa.
Poate ca il iubeste mult si si-a dorit un copil(cu el). N-o cunoastem, hai sa nu o acuzam de nimic.

Taniuta - bucura-te de copil, e o mare binecuvantare. ai grija de tine, si prin tine de bebe.
Nu are importanta daca el divorteaza sau nu, te minte sau nu.
Conteaza doar copilul. Ai sa te descurci. Cand o sa-ti fie greu, sa te gandesti c eingrozitor ar fi sa nu-l ai pe micut.

Sarcina usoara, ganduri bune, bebelus sanatos.
Sa fii puternica, copilul tau trebuie sa aiba o mama care se lupta pentru el. Dar ai sa vezi cand o sa-l ti in brate - el e totul.

Spune-ne daca ai nevoie de ceva. Noi toate suntem aici (mame singure sau nu), suntem alaturi de tine.


http://photos.yahoo.com/ph/c_ghimis/my_photos

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns artar spune:

Nu cred ca am fost rautacioasa..Poate am fost un pic severa..e o mare diferenta...Cred ca ar trebui sa recitesti ce a scris ea...Tatal lui nu prea l-a dorit chiar s-a suparat cand a auzit..Adica tatal cred ca habar nu avea sau daca avea habar de ce-si dorea ea nu era de acord si cum sa fie in conditia lui?Atunci nu ne-a cerut sfatul(nu ca ar fi contat...) dar acum da...Asa ca decizia i-a apartinut ei in totalitate, mi se pare corect sa suporte si consecintele in totalitate dar nu i-am scris asta atunci...I-am scris sa fie sanatoasa si daca asta si-a dorit sa aiba putere sa-l creasca,sa obtina recunoasterea lui si pensie alimentara(ca totusi nu l-a facut singura...) si asta este...

Nici tu nu ma cunosti pe mine ca sa ma judeci..Sunt o mama care isi creste copilul singura din cauza unor persoane cu un anumit caracter(asta ca sa fiu delicata), care a schimbat orasul,serviciul, casa, a luat totul de la zero, fara prieteni,fara pile, fara speranta si incredere decat in cele doua maini pe care le are si capul de pe umeri si nu s-a plans nimanui si care in primul rand si-a recunoscut si ACCEPTAT partea ei de vina in esecul propriei casnicii(asta ca sa nu dau vina numai pe "cealalta") si consider ca asa cum am putut eu si foarte multe alte femei pe care le admir de pe acest forum va reusi si ea indiferent de cum a ajuns in aceasta situatie delicata...

Asta e tot ce am de spus!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns alinaxeni spune:

Eu am un singur sfat.
Nu-ti construi fericirea pe nefericirea altcuiva.

-------------------------
In momentele grele trebuie sa gasesti ceva sa te motiveze sa mergi mai departe.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ECMI spune:

quote:
Originally posted by artar

Nu cred ca am fost rautacioasa..Poate am fost un pic severa..e o mare diferenta...Cred ca ar trebui sa recitesti ce a scris ea...Tatal lui nu prea l-a dorit chiar s-a suparat cand a auzit..Adica tatal cred ca habar nu avea sau daca avea habar de ce-si dorea ea nu era de acord si cum sa fie in conditia lui?Atunci nu ne-a cerut sfatul(nu ca ar fi contat...) dar acum da...Asa ca decizia i-a apartinut ei in totalitate, mi se pare corect sa suporte si consecintele in totalitate dar nu i-am scris asta atunci...I-am scris sa fie sanatoasa si daca asta si-a dorit sa aiba putere sa-l creasca,sa obtina recunoasterea lui si pensie alimentara(ca totusi nu l-a facut singura...) si asta este...

Nici tu nu ma cunosti pe mine ca sa ma judeci..Sunt o mama care isi creste copilul singura din cauza unor persoane cu un anumit caracter(asta ca sa fiu delicata), care a schimbat orasul,serviciul, casa, a luat totul de la zero, fara prieteni,fara pile, fara speranta si incredere decat in cele doua maini pe care le are si capul de pe umeri si nu s-a plans nimanui si care in primul rand si-a recunoscut si ACCEPTAT partea ei de vina in esecul propriei casnicii(asta ca sa nu dau vina numai pe "cealalta") si consider ca asa cum am putut eu si foarte multe alte femei pe care le admir de pe acest forum va reusi si ea indiferent de cum a ajuns in aceasta situatie delicata...

Asta e tot ce am de spus!



Nu te-am judecat. Nici nu mi-a trecut prin minte.
Cred, insa, ca nu de mustrare are ea nevoie acum, ci de incurajari. Stie si singura unde a gresit. Ce se intampla daca severitatea, lectiile de viata, reprosurile merg la tinta si va ajunge sa regrete nu doar relatia cu barbatul insurat ci si sarcina? Este exact ce nu-i trebuie. Trebuie sa fie puternbica. Nu mai e vorba de o relatie intre o ea si un el. E un copil care trebuie sa aiba o mama fericita ca-l are.

nici mie nu-mi plac relatiile in trei. Nu-mi plac femeile care "intervin" intr-o casnicie. Dar sunt cazuri in care femeia aceea este victima alaturi de sotie.

Si inca ceva, si eu sunt mama singura pentru 2 gemeni. Sunt singura din luna a treia de sarcina. In cazul nostru, vina e impartita: unul isi dorea copii, celalalt - nu. Fiecare a ales.
(deci nici prin minte nu-mi trecea sa te judec)

http://photos.yahoo.com/ph/c_ghimis/my_photos

Mergi la inceput