Durerea unei pierderi de sarcina (4)

Raspunsuri - Pagina 3

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Laura Ioana spune:

Ale harnicutza.
Ete ce semnatura aaaam

septembrie 2006
http://pg.photos.yahoo.com/ph/lauricisolomon/my_photos


Hai sa-ti propun io alta:
Poze Laura
Septembrie 2006
PS o sa zica lumea ca esti maritata cu-n marinar care vine acasa in septembrie

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Alé spune:

Gata. E o zburataceala continua la noi pe lista.


Toate lucrurile se intampla cu un scop | Alé

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Della spune:

Revin un pic la subiectul reactia sotilor la cele intamplate - sa-i zic asa. Precum am pomenit la prima mea scrisoare, am o casnicie fericita, am avut norocul sa ma marit cu omul de care m-am indragostit la prima vedere (ca-n filme!). Reactia lui, dupa prima pierdere a fost ca ne ajunge un copil, bine ca sunt in viata. Nu am pomenit despre prima mea pierdere, atunci am purtat in mine copilul mort cam 2-3 saptamani si era sa fac septicemie. Am ajuns la reanimare, unde f. greu am reusit sa-l nasc... Au fost momente de incercare pentru noi, intreaga familie (sutul, mama, soacra) se temeau ca ma pierd. Adevarul este ca eram pe-aproape... Cu greu l-am convis ca eu mai doresc un copil, si pana la urma, de dragul meu, l-am facut cu succes pe Richie, comoara noastra mica,care s-a nascut de ziua fiicei noastre, Roberta. Foarte frumos cadou de ziua ei si multa bucurie. Bine-nteles, cand i-am pomenit ca imi doresc si al 3-lea, a fost si mai greu, dar pana la urma s-a pornit si al treilea bebe, dar iata, ca am patit la fel, oprita la 19 saptamani. Acuma iar santem la capitolul nu, adica sa nu riscam.
Voi nu ati intampinat astfel de reactii, din pura dragoste, grija fata de voi si frica de a nu va pierde?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Della spune:

Alé, la mine nu ai pus ultima pierdere! Ultima e 19s, motiv necunoscut.

Adela

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Laura Ioana spune:

mai, Ale, ma omori Da' eu nush nici sa-mi fac la poze sa scrie ceva, cumva

septembrie 2006
http://pg.photos.yahoo.com/ph/lauricisolomon/my_photos

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Laura Ioana spune:

esti criminala, Ale, si ma omori
Cum tre' sa fac sa scriu ceva la poze, in loc de toata kestia aia lungaaaa?
Am mai scris un mesaj, dar cred ca e ceva cu serverul

septembrie 2006
http://pg.photos.yahoo.com/ph/lauricisolomon/my_photos

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Della spune:

Am si eu probleme legate "pusul pozelor". O fi ceva bai... De ieri incerc si imi da mesajul:

"Error!
Fisierul are un format necunoscut (folositi numai GIF sau JPG). Allowed types: Gif Jpeg.
"

cu toate ca poza este jpg. Am incercat si de la servici si cu format gif, da degeaba. Vroiam si eu sa pun ceva poze despre mine si familie, sa ma vedeti.
Propuneri?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Alé spune:

Laura, la mesajul in care ti-am propus io semnatura, dai edit si copiezi de acolo ce-am scris eu. Copiezi si dai paste acolo unde ai tu profilu personal.

Della, nu stiu cum vrei sa pui tu poze, pentru ca nu recunosc mesajul de eroare. Nu poti pune decit un link catre pozele tale dintr-un album pe yahoo sau webshots sau altceva de genul asta.

Tu pune linkul, ca dup-aia iti editez io si procedezi ca laura.


Toate lucrurile se intampla cu un scop | Alé

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Alé spune:

Gata. Acum ca m-am linistit cu lista, sa mai vorbesc si io cu voi.

Intai, as vrea sa urez bun venit noilor venite. Evident, nu-i de dorit sa fii pe lista aia, dar daca tot sint fete in situatia asta mizerabila, din punctul meu de vedere, fac foarte bine ca scriu si ca vorbesc cu alte fete trecute prin aceesi experienta.
Pentru mine a contat enorm suportul oferit de persoane care au trecut prin asa ceva. Restul parca spun numai timpenii, desi sunt bine intentionati.
Pentru cele care sint cele mai noi, as vrea doar sa le spun ca inceputul e mai greu si ca ai senzatia ca timpul s-a oprit, asa cum bine zicea bubulina. Incet, incet, timpul se dezmorteste si incepe sa curga din nou, iar o data cu el, incep sa va revina sperantele si visele si gindurile bune de altadata. Incocenta nu ne-o vom recapata niciodata, dar macar bucuria o s-o simtim din nou... Va fi rau inainte de a fi mai bine, asta e tristul adevar.

Ca sa zic de soti, as vrea sa zic si io doo vorbe. M-am convins din proprie experinta ca ei sint ingrijorati doar de straea noastra fizica si psihica. Cind isi dau seama ca ne-ar putea pierde, nu se mai gindesc deloc la copilul pierdut, chiar daca noi numai la asta ne gindim si asta e tot ce mai conteaza pentru noi. Cind incepem sa ne revenim, îsi revin si ei si incep sa se gindeasca pozitiv la un nou bb.

In alta ordine de idei, io cica as fi la ovulatie, dar nu prea sint. M-am legat la cap cu niste teste de ovulatie care se incapatineaza s aiasa negative. Ma rog, om vedea...



Toate lucrurile se intampla cu un scop | Alé

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Laura Ioana spune:

Meeey, da' ce ma enerveaza serveru' asta

Ale mare dreptate ai in ceea ce-i priveste pe sotzi: si eu il simt pe al meu ca, atunci cand vorbesc despre copilasul care a murit, ma priveste cu ingrijorare si nu prea vrea sa-mi spuna nimic, numai sa nu ma mai rascoleasca; si cand vb de o noua sarcina il simt cum parca lasa la latitudinea mea hotararea asta. Si eu sunt hotarata, nu gluma!
Am facut cum imi zisesi si cred ca-mi iesi bine semnatura!
Listutza a iesit frumoasa, daca se poate numi asa o lista atat de trista...

Edit: poate si testele alea sunt expirate Doamne ajuta sa ai ovulatzia klumea, ca eu astept vesti de la tine pe 20 august


Poze Laura

Mergi la inceput