tatal sau bebe?

Raspunsuri - Pagina 2

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns annita72 spune:

Field_mouse, cand am zis ca asa l-a invatat, poate n-am fost destul de clara, ma refeream la obisnuinta, la felul cum se descurcau inainte de a aparea bebe si daca ai fi citit in intregime mesajul meu ai fi inteles ce vreau sa spun.
Iar vina e o "vina" cu ghilimelele de rigoare.

Iti doresc mult succes cu baietii tai!

http://pg.photos.yahoo.com/ph/ileanastama/my_photos

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ancamironiuc spune:

Filofteia, am plecat 4 ore ca aveam examen, nu la cumparaturi. Lasasem casa in ordine si am gasit ficatei pe jos, haine peste tot, inclusiv pe lustra (cica erau puse la uscat!). Cred totusi ca ai dreptate ca in cateva zile nu ar mai putea sa se miste si ar face ordine!

Anita mama da tu ai si mai multi de pus la punct!!!!!! Stiu ca este enervant dar si eucred ca este singura solutie. Unori ma gandesc cum o fi sa ma auda tot timpul cu chestii gen "Puneti incaltamintea acolo", "Hartiile se pun in cos"...sper doar ca o sa se sature si numai ca sa nu ma auda sa se mai trezeasca!

Babisa parca ar fi frati sotii nostrii. Si al meu ar vrea sa ne pupam non stop si nu numai insa sincer dupa ore intregi de fugarit dupa copil (care se mai si culca tarziu) si ordine si curatenie...adio chef! Acelasi sentiment cu lasatul copilului il am si eu. Am fost cu el la munte si se smiorcaia dupa bona. M-am jurat ca weekendul urmator il las cu ea si mergem si noi singurei la munte. Zis si facut insa tot timpul ne intrebam ce face piticul!!! Cred ca echilibrul va veni singur cu atat mai mult cu cat, din cate inteleg fetita ta este micuta inca, nu ca al meu ar fi un urias, insa la inceput este si mai greu.

ANCA si EMA EMANUEL

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns corinadana spune:

Fetelor o intrebare! De ce femeia e mereu la mijloc????



corinadana mama Ralucai
The mother's heart is the child's schoolroom.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Field_mouse spune:

Sorry, sorry, sorry!!!

Pur si simplu, la mine problema asta a aparut de mult timp si a trecut din starea acuta in cea cronica... Am incercat de toate si nu mai pot, de fapt, nici nu mai vreau nimic.

Cea mai mare problema este ca sotul meu nu vrea sa inteleaga ca acum, cu 2 copii, nu se poate cheltui pe prostii (a se citi biliard, tzoale, etc) tot atata cat se cheltuia inaintea nasterii copiilor, in conditiile in care suma veniturilor a ramas, practic, aceeasi (salariul meu e de 2 ori mai mare decat al lui si se duce totalmente in casa, in timp ce el isi cheltuie salariu pe placerile lui).

Cu nasterea copiilor eu m-am maturizat, el a regresat, se poarta ce parca ar fi fratele lor mai mare si gelos, la 30 de ani se pune la mintea unor bebei de 2,5 ani.

Ma macina intrebarea - de ce nu am observat toate astea inainte?

M-da, nervii m-au lasat, de copii ma ocup doar eu, toate cheltuielile sunt pe seama mea, de casa ma ocup tot eu. Culmea, ca inainte sa se nasca copii nu era deloc asa...

Parintilor mei nu ziceam nimic, dar incet-incet am inceput sa le povestesc, ca sa fie pregatiti in cazul eventualului divort (im pare nespus de rau, nu credeam ca se va ajunge aici, dar mi s-a acrit de toate astea).

Scuze pt. ca am scris asa de mult si va doresc numai bine, sa va rezolvati problemele familiale si sa nu ajungeti in situatia mea!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns tlaura spune:

Raspunsul la problema voastra este ca unii barbati raman vesnic copii; nu se maturizeaza niciodata!
Este un raspuns, nu o rezolvare! pai cum ar fi, daca si noi ne-am pune interesele sau nevoile noastre inaintea celor mici?
Nu stiu daca puteti face ceva in privinta lor; poate doar sa le explicati ca un copilas nu-si poate purta singut de grija, dar ei da!
Si cum parintii lor au avut grija de ei, acum e randul lor sa se ingrijasca de urmasi, si nu sa va ingreuneze voua viata!
personal cred ca numai o discutie serioasa ar putea rezolva situatia.
Bafta!


www.imagestation.com/album/?id=4287441075&code=8712142&mode=invite" target="_blank">Poze

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns fetitie spune:

marti seara plec in tabara la mare. SINGURA. adica fara sot sau copil. si abia astept. sincera sa fiu mi-s dragi amin2 ca ochii din cap dar simt nevoia sa plec departe.si nu imi fac griji ca nu s-ar descurca, chiar daca e prima data cand plec undeva si-i las singuri mai mult timp.
mie nu-mi ia nimeni copilul, nici macar pt 5 min. si mi-as dori timp liber pt mine /pt mine si sot. dar cum nu se poate...

field_mouse, imi pare tare rau pt tine. se pare ca la voi lucrurile sunt mai grave, si nu o toana de mama care e in vacanta si are timp sa despice firul in patru (cum e in cazul meu).

babisa, te fericesc pt faptul ca ai la cine lasa copilul. chiar nu poti sa te bucuri de intimitate alaturi de sot? sa fiu in locul tau as profita din plin.

intr-adevar, dupa alergat dupa copil, cumparaturi si alte alea, iti cam piere cheful de sex.dar cred ca de vina e oboseala, nu?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns filofteia spune:

Fetitie, destindere placuta... asa cum am spus in postarea anterioara... fi sigura ca se va descurca...
Si la noi aceeasi situatie... noi stam cu el tot timpul, il purtam cu noi peste tot... Dar va creste si o sa vezi ca iti vine si cheful de sex si o sa mai ai si timp pentru tine...

Mergi la inceput