singuratatea in doi...

Raspunsuri - Pagina 24

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns incognito spune:

Va multumesc din suflet!
Asa e,in sfirsit simt ca ma pot baza pe mine!Simt incredere in mine!
Frica a diminuat,a ramas undeva intr-un coltisor,nu ma mai stapineste,raportul s-a schimbat-o stapinesc eu pe ea.La fel si cu durerea.
Am trecut prin chinurile iadului pina la luciditatea asta,desi judecind la rece cite un pic in toate framintarile mele reuseam sa inteleg cum e cu el si cum mai era cu relatia dintre noi,dar nu!-ma intorceam si rumegam iarasi si iarasi,credeam nebuneste ca mai pot face ceva sa schimb totul in ceea ce si cum imi doream eu,ca mai am ceva de dus la capat,ca nu am facut tot ce puteam,ca sint vinovata acolo si dincolo si pina la urma tot din cauza mea s-au intimplat toate...-da,nu puteam accepta ceea ce insemna de fapt realitatea.Am permis sa mi se faca rau si mi-am facut mult rau si singura,in felul acesta si nu numai.
Probabil vor mai fi caderi,nu ma astept sa merg numai ascendent,dar acum cred despre mine ca voi sti sa gestionez mult mai bine situatiile.
Viata e frumoasa,iar fara el ca si pion central-chiar daca il vad zilnic!-,incomparabil de linistita.
O dupa-amiaza placuta va doresc,o seara linistita,bucurii in orice moment si pentru miine o zi buna!


Incognito

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns elyda spune:

icognito,ai sincera mea admiratie,dar sincer situatia de acum te macina incetul cu incetul.este numai in avantajul lui,el are o parte de viata care nu are legatura cu voi si care ii aduce ceea ce isi doreste .ai si tu dreptul la partea ta de viata unde el sa nu fie inclus si care sa-ti aduca putina fericire.el are parte de pupicii lui ,dar ai tai unde sunt ? NU ESTE CORECT FATA DE TINE SA RAMAI IN SITUATIA ASTA.trebuie sa te separi complet de el altfel iti va otravi sufletul putin cate putin si nu merita el asta.si ca sa mai echilibram situatiaPUPICI MUUUUULTI!

dana

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns incognito spune:

Elyda,esti dulce tare!Mi-ai mers la suflet mai ales cu pupicii!
Ei,parca stau mai bine lucrurile acum!
Ai dreptate.Dar nu le pot face dintr-o data pe toate,a fost destul de greu sa ajung si la nivelul acesta de...de oarece impacare cu ceea ce a fost.Asta mi-e structura,nu pot merge altfel decit pas cu pas.
Azi noapte am lucrat,merg sa dorm,sper ca sinteti bine.
Va pup pe toate,cu drag,
Incognito

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns elyda spune:

incognito iti doresc sa ai puterea sa te detasezi de trecut dar nu stiu cum o sa poti face asta vazandu-i figura radioasa in fiecare zi!cel putin pana te hotatasti sa faci pasul cel mare nu-i da satisfactia sa te vada trista ca nu merita miselul asa bucurie. poti sa o iei pas cu pas ,dar nu uita sa-l faci pe cel mai important :da-l afara!!!!!!!!!

dana

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns tonsis spune:

buna fetelor si tot binele din lume vi-l doresc!
incognito...ma intristeaza povestirile tale,dar daca ati ajuns sa vorbiti calm...asta e un semn bun
sa iti spun o intamplare...
eu nu obisnuiam sa il controlez pe sotul meu in buzunare dar intr-o seara a venit beat,s-a culcat,iar eu m-am trezit inaitea lui ....si am vazut cheile lui in usa si pe chei ....ce crezi....agatata verigheta ...asta m-a facut sa fiu suspicioasa si am cautat in geaca in buzunar si am gasit un bilet cu un nr de telefon....langa nr....un nume....alina...si un ursulet desenat si mai jos scria ...ursuletul tau drag....
i-am luat si biletul si verigheta.nu am vorbit cu el nimic ,m-am bagat in pat si am asteptat sa plece la servici.
nu a zis nimic de verigheta dar si-o cauta pe jos,prin hol, prin haine...si intr-o zi l-am intrebat unde ii e...a zis ca il strangea si ca e prin casa ...o sa o duca la largit...nici in ziua de azi nu i-am zis ca e la mine,mi-a fost asa de scarba cand am realizat cu ce om stau in casa....
si inainte de asta cu cateva saptamani,,,i-am dat un tel ....era o petrecere ,niste prieteni de familie...nu i-am zis de petrecere ,pt ca la vesnica intrebare ...cand vii? ...vesnicul raspuns....am treaba la birou,am sedinta...am tacut si am plecat cu mama cu masina ...la un mom dat am zis....hai sa sun...sa ii zic totusi,sa nu fiu singura acolo...si in timp ce el imi spunea in continuare ca are treaba multa....am trecut pe langa masina lui,....era parcata in fata unui bar unde mergeam noi inainte sa avem copiii...era barul nostru...unde ne placea sa fim impreuna...probabil era cu alina acolo ( tot alina ....ca si la tine)... nu i-am zis de petrecere,mi-a fost rusine de mama sa ii zic sa opreasca si am continuat drumul. am venit de la petrecere la 11 jumate....am culcat fetele si m-am culcat cu ele...el nici nu stie ca am fost plecate...
acum dupa doi ani de la divort....nu mai imi amintesc nimic din ce a fost frumos, am ramas cu un gust amar....
el bineinteles ca imediat s-a cuplat cu o tipa ...nu alina...o cheama mihaela....dar oricum nu mai conteaza...
sunt bine sa zic....desi sunt foarte singura ,dar prefer linistea asta si libertatea de a-mi creste fetele in armonie
mai vorbim,trebuie sa plec putin
bafta fetelor !
va pup
dana

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns elyda spune:

tonsis te felicit ca nu ai prelungit agonia pt ca nu cred ca mai putea fi vorba ca voi sa fiti fericiti.chiar daca va impacati in sufletul tau mereu exista un spin care te durea si la orice discutie ii reprosai ce a facut .acum esti singura poate nu pentru mult timp ,dar esti linistita.bravo!incognito nu ai mai dat niciun semn de viata sa mai stim cum decurge povestea dar iti doresc sa ai puterea sa iei taurul de coarne.sti ca e o vorba "sau la bal sau la spital"

dana

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns tonsis spune:

elyda......asa e ...nu poti ierta un om care minte ...pt ca o va face si a doua oara...
elle_seb.........singuratatea in doi e ucigatoare...atunci cand nu mai exista comunicare...e oribil...
incognito....unde esti?esti bine?
imi pare rau pentru voi toate ca suferiti si nu stiu ce sfat sa va dau...e rau si sa fii singura,dar am mai scris aici...eu aleg singuratatea asta calma si linistita decat singuratatea langa un barbat care bea,tipa,vine tarziu, insala...
pentru copiii mei e mult mai bine asa...ele nu stiu cum e tatal lor,nu le zic nimic rau de el...se duc in vizita,el le cam paseaza la soacra-mea...ele nu stau mult acolo si vor acasa...le las in pace acum,pentru ca peste vreo catava ani vor intelege care e adevarul...
va pup si aveti grija de voi!
dana

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns incognito spune:


Tonsis,m-a impresionat povestea ta.Ursuletul...am ajuns sa urasc jucariile acestea.Sotul meu,printre altele,o cadorisea pe iubita de anul trecut cu plusuri care sa-i faca somnul dulce in noptile in care lipsea de linga ea.In cele in care erau impreuna eu stiam numai ca are o actiune suplimentara la serviciu,un nou dosar deschis spre cercetare...Dumnezeule si chiar il credeam,pina dupa-amiaza in care am gasit pe telefonul lui un mesaj de la ea in care ii povestea cum dormise cu ursuletul si ii tot trimitea sarutari.A fost atita amaraciune in sufletul meu,m-a desfiintat efectiv ca persoana cind am aflat tot adevarul.Nici acum nu mi-am revenit complet,nu mai sint om intreg.Si unde mai pui ca ma intilnesc aproape zilnic cu respectiva domnisoara!Si chiar si acum,dupa un an mai simt uneori salbatica nevoie de a-i plicui o palma pe obraz,asta cred pentru ca nu il pot lovi realmente pe el.Am ajuns pina acolo incit dupa un moment dintr-o zi in care m-am intilnit cu ea si eram impreuna cu copiii si am sesizat ca ii priveste mai intens,mai ales pe cea mica,am visat-o toata noaptea incit dimineata aveam capul cit o banita de durere.Cred,pentru ca fredvent in certurile noastre el ma ameninta ca va dovedi in tribunal ca sint doar o biata nebuna si-mi va lua copiii.Sa-i cresti cu cine?-ii spuneam eu,-Cu ea?Sa va faceti copii daca vreti,nu ai cum sa-i iei de la mine,orice ar fi.Te admir pentru forta.Cum ai reusit?Cum reusesti?
Elyda,muyltumesc mult pentru incurajari,sper sa iau odata nemernicul de taur de coarne!Nu e vorba ca nu ar fi paharul plin ori ca limita mea de toleranta este larga si pragul la durere ridicat.Inca sint macinata de multe temeri.Tot e bine ca am reusit cu ajutorul psihiatrului si tratamentului sa ma pun pe picioare,sa pot sa ies pe strada,sa pot relationa normal cu persoanele din jurul meu,sa pot continua sa merg la serviciu,sa reusesc sa mai am grija de casa si cei mici si ce e mai important,sa recapat o parte considerabila din increderea in mine.
Si hai sa va mai spun ce am mai facut.In afara faptului ca si ieri si astazi am fost la serviciu,continui sa-l tratez ca pe-un colocatar.Sintem civilizati deocamdata,conversatiile sint limitate,ne-am vazut foarte putin,nu intreb de unde vine si nici unde pleaca,daca nu ma deranjeaza...ok,treaba lui!Deci e liniste.Pe undeva sint multumita de linistea aceasta.Pe de alta parte gindind totul in ansamblu si cum am ajuns aici...ma incearca numai tristetea.
in plus,am facut ceva numai pentru mine.Ceva care m-a bucurat mult.Luni,m-am inscris la psihologie,e adevarat la o facultate privata dar ma simt importanta ca am reusit sa fac pasul acesta.Am ales asta pentru ca este apropiata disciplina de profesia mea,chiar sper sa ma ajute in plus,m-am gindit ca-mi voi ocupa mintea mai mult cu emotia unui lucru costructiv si treptat se va mai stinge din emotia durerilor traite iar in felul acesta voi deveni mai stapina pe mine,mai puternica,deschisa catre solutii viabile privind viata mea si a copiilor sporind increderea in mine.
Relatia cu el,ceea ce ami poate ori nu mai poate fi salvat,cel putin pentru moment le-am trecut in plan secund.
Altfel,miine merg in tura de noapte apoi voi ramine in concediu si mi-am propus sa fug citeva zile la munte cu copiii,in limita bugetului iar daca va vrea sa mearga si el nu ma voi impotrivi,interesul major fiind bineinteles financiar,intelegeti voi.Daca tot s-ar oferi sa ne insoteasca,sa se rupa de Alina lui sau care naiba o mai fi,de ce nu?Copiii ar beneficia in felul acesta de mai multe zile la munte si stiu ca ne vom putea abtine spre a nu le strica bucuria si dispozitia celor mici.Doamne,cum ajuns sa gindesc!Practic si atit!
Sint atit de obosita acum.As mai sts de vorba dar simt cum se tot stringe tristete in sufletul meu si mai bine merg si dorm iar miine poate voi avea alt tonus,voi putea fi mai simpatica!Poate voi reusi sa fiu mai deschisa.Am atita nevoie sa vorbesc,as avea atitea de impartasit,dar intimpin dificultati uneori spre a ma aduna si exprima,probabil mult din cauza oboselii.
Va pup pe toate si va doresc o zi cit mai buna!
Cu mult drag,

Incognito

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns incognito spune:

Sa ma scuzati pentru greselile de ortografie.UF!Iarasi am facut!
Imi pare rau dar ma voi revansa cu un alt mesaj fara greseli!
Numai bine,pupici iarasi,(na! ca m-am invatat si eu sa ma exprim cu pupici!)


Incognito

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns elyda spune:

INCOGNITO felecitari pt inscrierea la facultate .desi am 36 de ani ,sunt studenta in anul II la universitatea pitesti (la stat) la...PSIHOLOGIE cursuri de zi!!! te ajut cand ai nevoie de sfaturi, cand ai nelamuriri si orice fel de intrebari in domeniu.te atentionez ca este o facultate grea ,mai ales pentru cele ca noi cu serviciu copii etc. iti dau o veste buna:dupa primul an de facultate vei fi alt om nici tie nu-ti va veni sa crezi cat te vei schimba.sotul tau ti se va sterge din minte fara nicio problema . pt orice fel de intrebari legate de facultate iti stau la dispozitie la orice ora.in sfarsit mi-ai dat o veste buna !!!bravo!!!

dana

Mergi la inceput