Semnalul de alarma!
Semnalul de alarma! | Autor: craciunitza
Multe povesti triste am citit la sectiunea asta, de prea multe ori este prea tarziu ca sa salvam relatia, sunt cel putin doua cazuri acum pentru care mi se rupe sufletul si ma intreb, de ce?
De ce ajungem aici?
In ce clipa a vietii noastre se-ntampla ceva prea grav ca sa mai putem repara? Poate suntem prea ocupate, prea indragostite, prea indiferente, nu sesizam clipa cand relatia si-a schimbat cursul si o ia rapid spre dezastru.
Exista un semnal de alarma? Haideti sa invatam care sunt semnalele de alarma, cand inca nu e prea tarziu sa salvam relatia.
La mine, in prima casnicie, semnalul de alarma a fost a doua zi dupa nunta, cand socrii au zis ca ne pastreaza ei banii si sotul meu a fost de acord. Am plecat in saptamana de miere si cand am venit, jumatate de bani lipseau, isi cumparase cumnata-mea diverse chestii urgente, ca era studenta si nu avea bani. Nu asta m-a deranjat ci reactia sotului meu, de fapt lipsa de reactie. Evident ca m-am suparat, am plans, dupa cateva zile, cand a intalnit-o pe sora-sa i-a dat o palma. Cred ca atunci trebuia sa stiu ca asa va proceda, va reactiona tardiv si violent :(
Nu certati copiii cand viseaza!
Copiii
Noi doi
Mitele iubitele
Raspunsuri
Alyssa spune:
Cu o zi inainte de a merge la acte, s-a certat cu maica-sa. Soacra-mea i-a spus sa nu se insoare cu mine, ca ce atita graba, sa stam logoditi o vreme iar apoi sa ma reintorc in Romania si sa facem nunta. Eu eram studenta, aici in Canada, el statea in Romania. El s-a suparat si a inceput sa o injure pe maica'sa dar urit de tot... cu "aia mea" si toate cele... Urit! Trebuia sa imi dau seama ca nu va avea respect pentru mine din moment ce nu are respect pentru maica'sa.
Mi-a vorbit cu satisfactie cum el nu suporta pisicile si cind era mic le lua de coada si le trintea de perete de le iestea singe pe urechi si mieunau ingrozitor si fugeau asa dezorientate. Bineinteles ca m-am suparat cind am auzit asa ceva. Trebuia sa imi dau seama ca asa fara inima si cu cruzime se va purta si cu mine.
Cind vorbeam despre viitorii nostri copii spunea ca el va face numai baieti. Nici nu se gindea sa aiba fete. Semnal de alarma. Acel barbat va abuza si desconsidera femeile.
anca74 spune:
Mie imi cerea bani in permanenta, bani cu care-si facea toate mofturile sau pe care-i oferea parintilor lui sa-si plateasca intretinerea, etc.
Mentionez ca eram studenta pe atunci, nu munceam, iar banii pe care-i aveam imi erau dati de parintii mei sa-mi platesc chiria in campusul universitar, cartile si mincarea. In nebunia mea de atunci, nu-mi cumparam mai nimic ca sa-i pot trimite lui bani in tara.
Un alt abuz consista in a-mi da "beep"-uri la orice ora din zi si din noapte, ca eu sa-l sun inapoi si sa-i spun ce faceam in momentul respectiv.
Evident, la inceput te simti extrem de norocoasa sa dai peste un barbat caruia ii esti orice numai indiferenta nu, insa cu timpul ajungi sa innebunesti dind explicatii penibile ca erai la curs cind el a sunat sau ca dormeai la ora 3 dimineata, etc.
Iar daca ma punea dracu' sa nu-i raspund la 2 beep-uri unul dupa altul, incepeau discutii interminabile la telefon cum ca umblu cu alti barbati, ca-mi "fac de cap", ca "las' ca vin eu acolo si o sa vad cum sta treaba", etc. Telefoane platite, evident, de mine. (La momentul respectiv, un apel in Romania, in provincie, costa in jur de 40-50$/1hr. Lunar, plateam in jur de 800-900$ pe aceste telefoane absurde).
Asa de bine stia sa se joace cu nervii mei incit, daca nu reuseam sa-l impac cind il apucau pandaliile, nu mai eram om 3 zile la rind... el nedindu-mi nici un semn de viata prin mail. Mi-am picat 2 sesiuni la rind din aceasta cauza, am fost pusa in situatia de a face un an universitar in alt domeniu pentru a-mi mari media generala si a ramine in programul pe care-l incepusem initial. Asta in conditiile in care eram deja absolventa a unei alte facultati la momentul respectiv.
Odata ajuns aici si incepindu-ne in sfirsit viata maritala, fostul barbat a continuat cu pretentiile penibile, numai ca la o scara mai mare: dorea calculator nou, dorea internet acasa, dorea sa-mi conduca masina iar eu sa ma duc la serviciu si facultate cu autobuzul, etc. Toate acestea pe motiv ca el este barbat, iar eu trebuie sa ascult de el fiindca el stie mai bine decit mine. Mentionez ca eram atunci stabilita de 9 ani in Canada, iar el abia aterizase pe acest continent.
Normal - dupa cit am indurat in perioada in care era inca in tara si astepta viza sa vina aici, plus mojiciile care au urmat odata stabilit aici - am izbucnit la un moment dat si l-am facut albie de porci, incepind cu neamul lui cel neadormit. A ramas profund "impresionat" de violenta vorbelor mele si, intr-un acces de "iubire" maritala, m-a strins bine de git si mi-a dat doua scatoalce peste fata, zbierindu-mi in urechi ca n-o sa se lase el calcat in picioare de o "curva de femeie". El avind, la momentul respectiv, vreo 130 kg si 1.90m.
A fost singura oara cind i-am permis sa ma "mingiie" intr-o asemenea maniera. Oi fi eu proasta de dau in gropi in materie de barbati, dar toate au o limita, vorba aceea. 
Cred ca am dat destule exemple de semnale de alarma din propria-mi ex-casnicie. 
============
What sometimes seems to be the end it's really just a new beginning.
KUKI spune:
Era inainte de a ne casatori, seara, tarziu cam prin februarie la ora 22-23, ne intorceam de la un chef in caminele studentesti si...ne-am certat. Nu-mi amintesc de ce si nici nu mai conteaza.
Imi amintesc doar ca nu i-a pasat, a plecat si m-a lasat singura, noaptea, departe de blocul meu, nu mai circula nimic la ora aia ca era inainte de '89 , puteam sa patesc orice pana acasa.
M-a lasat singura acolo, plangand.
Ca de multe ori de altfel dupa aceea...
Editez ca sa spun ca semnale de alarma au mai fost si ulterior si din ce in ce mai grave.
Asta a fost doar primul semnal de alarma, iar impacarea cu el, primul compromis acceptat...
vandal spune:
Ma simt ca un alien....sincer...
rilbuc1 spune:
Sunt de acord, exista semnale de alarma. Au existat si la mine si la ea. Insa, atunci cand ai fluturasi in stomac credeti ca puteti spune 'stop' doar pt niste "amarate" de semnale? Cam greu, depinde de gravitatea lor.
http://community.webshots.com/user/rilbuc
She spune:
quote:
Originally posted by KUKI
Era inainte de a ne casatori, seara, tarziu cam prin februarie la ora 22-23, ne intorceam de la un chef in caminele studentesti si...ne-am certat. Nu-mi amintesc de ce si nici nu mai conteaza.
Imi amintesc doar ca nu i-a pasat, a plecat si m-a lasat singura, noaptea, departe de blocul meu, nu mai circula nimic la ora aia ca era inainte de '89 , puteam sa patesc orice pana acasa.
M-a lasat singura acolo, plangand.
Ca de multe ori de altfel dupa aceea...
Editez ca sa spun ca semnale de alarma au mai fost si ulterior si din ce in ce mai grave.
Asta a fost doar primul semnal de alarma, iar impacarea cu el, primul compromis acceptat...
Iulia
Cred ca avem ceva in comun.Si eu "pricep cam greu":)desi le vad.
dar ne putem lauda cu altceva, fii atenta aici: cind s-au dus, dusi au fost, nu intrebari si nu regrete si stii ca ai avut rabdare sa se convinga pina si ei ca era cazul sa se termine basmul:)Nu?
She spune:
quote:
Originally posted by rilbuc1
Sunt de acord, exista semnale de alarma. Au existat si la mine si la ea. Insa, atunci cand ai fluturasi in stomac credeti ca puteti spune 'stop' doar pt niste "amarate" de semnale? Cam greu, depinde de gravitatea lor.
http://community.webshots.com/user/rilbuc
Nu..nu se poate.Dar alea sint molii:)
Elise spune:
quote:
Imi amintesc doar ca nu i-a pasat, a plecat si m-a lasat singura, noaptea, departe de blocul meu, nu mai circula nimic la ora aia ca era inainte de '89 , puteam sa patesc orice pana acasa.
M-a lasat singura acolo, plangand.
Asta imi aminteste de experienta unei relatii anterioare...care a durat citiva ani si s-a terminat prost, chiar foarte prost....
Nu era violent. Atit. In rest... era orice.
Iar eu prea pustoaica si prea indragostita sa vad.
Am stat destul de mult impreuna - cu pauze... il idealizam si il uram in acelasi timp. Ma fascina, as fi vrut sa scap de el si nu puteam. Ma intorceam, ca un catzel, in acelasi loc, indiferent cit lovea de tare, si el era foarte sigur ca o sa o fac.
Semnale?
Debutul relatiei: s-a oferit sa ma conduca la metrou, a iesit cu masina din Bucuresti, a oprit in cimp, in plina noapte, si mi-a zis, zambind foarte amabil, ca daca nu-i dau adresa unde locuiesc, nu mai plec de acolo.
Alte semnale?
Sa le spun doar pe cele din prima luna?
Ma incuia frecvent in casa.
Si nu puteam sa ma duc la scoala, nu puteam sa ma duc la job, pentru ca pleca cu ambele chei si inchidea telefonul, pina seara. Nu conta ce aveam de facut in ziua respectiva.
Daca era plecat, ma suna de 10 ori pe noapte sa imi spuna ca vine in jumatate de ora. Evident, nu venea. Dar trebuia sa stau treaza sa-l astept. Cind venea, nu suna inainte.
Invariabil, intirzia in fiecare seara deoarece "avea treaba", cind pleca brusc "avea treaba", cind uita de mine asteptindu-l prin vreun colt al orasului 2 ore a avut o treaba.
Ma chema sa-l car de prin carciumi, de "la treaba", atunci cind era prea beat sa conduca.
Indiferent ca era 2 noaptea, ca eram in sesiune, ca respectiva carciuma era in Brasov, ca nu era numai el ci inca vreo 3 betivi de dus acasa...
Si nu conta ca era iarna, ca eram pustoaica, sau ca n-aveam permis decit de citeva luni si nu ma descurcam 100 km prin nametzi...
Tot in prima luna... mi s-a facut rau. Atit de rau incit nu puteam sa ma tarasc pina la baie.
Era in bucatarie, fuma... l-am strigat, i-am zis ca mi-e rau, ca nu pot sa merg, mi-a raspuns "suna 911". Si si-a citit linistit ziarul in continuare, apoi s-a aranjat la 4 ace si a plecat.
S-a mai intors seara, foarte senin.
Deci... au fost semnale.
Au tot fost. Astea sint doar citeva exemple.
Si?
Citiva ani a fost centrul universului meu.
Pina s-a depasit pe sine insusi.
Si chiar si atunci tot eu am suferit ca o proasta, iar el afisa aceeasi sigurantza, si acelasi zimbet senin, ca si cum nimic nu s-ar fi intimplat.
A fost si a ramas cea mai "perfecta" bestie pe care s-a intimplat sa o cunosc. Nu avea nici cea mai mica tresarire, niciodata....
Elise
buli spune:
subiectul e 
eram pe strada dupa vreun an de prietenie si a vazut masina parintilor lui. mi-a zis "ups, ai mei. fugi!"
inutil sa va spun ca ne-am despartit dupa vreo 5 ani pentru ca ai lui isi facusera o parere proasta despre mine fara sa ma fi vazut vreodata. propunerea lui era sa fugim in lume si sa ne casatorim fara sa spunem la nimeni.
de altfel, amor nebun si misto relatie
craciunitza spune:
quote:
Originally posted by rilbuc1
Sunt de acord, exista semnale de alarma. Au existat si la mine si la ea. Insa, atunci cand ai fluturasi in stomac credeti ca puteti spune 'stop' doar pt niste "amarate" de semnale? Cam greu, depinde de gravitatea lor.
http://community.webshots.com/user/rilbuc
Nu spui "stop" dar macar ridici o spranceana si pui frana, eu sper ca toate fetele care sunt acum singure sa-si gaseasca intr-o zi perechea iar cele care au pe cineva sa fie fericite, si mai cred ca nu avem voie sa repetam greselile. Pentru ca, desigur, este si vina noastra. Chiar si numai pentru faptul ca nu ne pasa de semnalul de alarma.
Nu certati copiii cand viseaza!
Copiii
Noi doi
Mitele iubitele