Toate forumurile Desprecopii.com: liste de discutii  In unul sau in doi... mergem mai departe!

Casnicia mea...s-a terminat definitiv?...

Pagina urmatoare

Autor Subiectul precedent Subiect Subiectul urmator
Pag. din 22

zanazanelor
zanazanelor



200 Mesaje

Link direct la acest mesaj  Arata profilul Adauga semn de carte la mesaj

Casnicia mea...s-a terminat definitiv?...

De ieri mi s-a terminat toata casnicia... Nici nu stiu ce sa mai spun...orice as spune am senzatia ca nu poate sa exprime ceea ce simt in aceste momente...

Dupa un scandal monstru plecat de la un nimic am decis ca cel mai bine este ca fiecare sa isi vada de viata lui. Si el a considerat ca asta este cel mai bun lucru pe care il putem face...

I-am spus sa plece din casa mea, si-a luat o parte din bagaje si a plecat azi-noapte. Habar nu am unde s-a dus. Nu raspunde la telefon nimanui. Dar stiu ca s-a terminat!

Si chiar azi ma suna o prietena sa ma intrebe cum ne merge. Fusese la un preot care se pare ca iti poate spune multe despre viitor. Si acel preot ii spusese ca vom ramane o perioada impreuna mai mult pentru copil, dupa care tot ne vom desparti, dar nu se astepta sa o sun atat de devreme si sa-i spun ca s-a terminat cu adevarat... Bineinteles ca abia azi mi-a povestit tot ce i-a zis preotul... Sa fie coincidenta sau nu...acum nu mai conteaza...

Ce simt? Un gol imens...atat de imens, incat ar incapea in el tot universul... Si ma uit la fetitza mea...are abia 1 an si 3 luni...o frumusete de fata, care nu are nici o vina in toata povestea asta urata... E cel mai de pret lucru pe care il am... Acum ma intreb cum o sa ma descurc, daca o sa-mi fie bine, daca o sa mai pot zambi, daca o sa mai pot avea vreodata incredere in vreun barbat...

Ma ineaca plansul, dar in acelasi timp parca mi-am luat o piatra de pe inima. Nu merge, oameni buni si pace. Cand 2 oameni nu se potrivesc, nu se potrivesc si gata. Nu am nici 2 ani de casnicie...abia in toamna ii implineam... Si uite ca a ramas doar cenusa, dar daca spulber toata aceasta cenusa imi ramane un singur lucru: fetitza mea.

Imi pare rau pentru ea, ca nu va putea creste alaturi de mami si de tati, dar ce as mai putea face, daca pur si simplu nu merge?

Ma simt mai pustiita ca un desert, mai singura ca niciodata, si parca totul s-a prabusit in jurul meu. Stiu ca trebuie sa fiu puternica pentru copilasul meu si ma rog clipa de clipa sa mai am taria pe care am avut-o atatia ani cand am dat de greu...

Ce as mai putea spune? Poate vreti sa ma mai intrebati ceva...sau poate nu mai vreti sa spuneti nimic... Oricum, ma bucur ca macar pot sa scriu ceea ce simt si traiesc acum, in aceste clipe grele...
      (0 aproba) (0 dezaproba) |

Editat de - zanazanelor on 03/05/2006 09:32:05
Witchie
Witchie



3111 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul  Visiteaza pagina lui Witchie  Trimite mesaj yahoo luiWitchie Adauga semn de carte la raspuns Trimite Witchie un Mesaj Privat
Curaj!
Astazi este prima zi din restul vietii tale. Copiii au nevoie de tata, dar nu de orice tata. N-ai timp sa te farami in bucati. Trage aer in piept, aduna-te si mergi mai departe.


Anda, mama Irinei
domnisoara Irina
Dimineti in pijamale
Mergi la inceput
zanazanelor
zanazanelor



200 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul Adauga semn de carte la raspuns
Ce bine ai spus...chiar asa ma simt...faramata in mii de bucati... Si ma rog sa nu vina vantul si sa le spulbere pe toate... Am atatea de facut si nu stiu de unde sa incep si cu ce sa incep...

Am nevoie de aer, da...cred ca am nevoie de tot aerul care exista in jurul meu... Am nevoie de curaj si il rog sa nu ma paraseasca...

Am nevoie de multe... si stiu ca va trebui sa le fac SINGURA... Of
Mergi la inceput
coraly
coraly



1883 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul Adauga semn de carte la raspuns Trimite coraly un Mesaj Privat
Zana, imi pare foarte rau! Dar ce s-a intamplat? Sa stii ca in primii ani de casatorie, pana va acomodati unul cu altul e foarte greu. Si noi ne certam foarte des si uneori chiar urat, dar pana la urma trecea, ca ne iubeam. Acum nu ne mai certam, ca deja stim fiecare cum gandeste celalalt si ce isi doreste. Primii ani sunt foarte importanti pentru consolidarea relatiei, si aparitia unui copil chiar in acest timp poate sa ingreuneze si mai tare lucrurile. Dar asta nu inseamna ca e totul gata. Poate e un foc de paie. Mai ales ca zici ca ati pornit de la un nimic. Crezi ca e iremediabil? Oamenii nu se despart din nimicuri.

Coraly si bebe Sergiu

poze 1 an
Mergi la inceput

sileriki



425 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul  Trimite mesaj yahoo luisileriki Adauga semn de carte la raspuns Trimite sileriki un Mesaj Privat
zana draga nu esti singura stiu ca nu te consoleaza dar crede-ma suntem multe in situatia ta , eu stii ce am facut data trecuta ca si noi am trecut prin despartiri , mutari separate , iarasi ne vedeam ca doar avem un copil impreuna si noi ca pana la urma tot impreuna am ramas pana acum dar cine stie pana cand si si la noi ajunge o nimica toata si iese scandal , mi-am luat copila si m-am dus cu el cand era ziua de lunga in oras la plimbare , ma uitam la tot ce era nou in jurul meu si ce nu observam pana atunci , incercam sa stau cat mai putin in casa stiu ca era septembrie , am plans una buna , si mi-a trecut ..........noi ne-am revazut de abia peste o luna jumate de la mutarea lui , si m-am comportat cu el ca si cum nici nu l-as cunoaste , nu i-am reprosat nimic , nici nu prea i-am vorbit , era curios cum ma descurc dar i-am zis ca bine si atat ,si sa nu iti cat de greu imi era am primit salariul am platit facturile si mai ramaneam cu 500 de mii de lei bani de mancare intr-o luna si cu un copil , i-am luat micutului tot ce puteam si eu nu mancam mai nimic , a trecut o luna doua si mi-am schimbat serviciul , peste 3 luni imi puteam permite sa imi pun si bani la o parte si uite asa a trecut timpul , nu imi vrut sa imi refac viata nici pana azi nu faceam dar a venit el inapoi , am stat separati un an jumate , deci citind despre tine ma revad pe mine acum 3 ani , sa vezi ca un asa zisa amica a mea ce draguta a fost la chemat pe sotiorul meu cu ea intr-o sambata dupa masa , pana duminica dimineata nu mi-a venit acasa , nu am dormit toata noapte , si cate si cate oricum ma mir ca mai pot suporta te intreb eu pe tine tu ce faceai in locul meu ?????
iti zic eu ceva stai linistita nu te grabi cu nimic sti tu despre ce iti vorbesc lasa timpul sa isi spuna cuvantul si fii tare , lasa ca si maine va fii o zi!

evi , Eric 14.06.2000
Mergi la inceput
zanazanelor
zanazanelor



200 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul Adauga semn de carte la raspuns
Totul a inceput de la ai lui, acum cateva zile, cand a venit acasa si-mi tranteste vestea bomba: si-au luat ai lui masina, oameni la 60 ani, care pana ieri se vaitau de mama focului ca nu au ce pune pe masa de saracii oarbe ce sunt...si nu si-au luat orice masina, ci un Matiz nou-noutz, cu 2 imprumuturi facute la banci, unul pe 5 ani si unul pe 10 ani...

Eu am zis ca mi se pare cea mai mare tampenie pe care au facut-o in ultima vreme, si nu intelegeam cum cu toate ratele pe care le au cred ca se pot descurca cu 3 milioane/luna, dar sotul meu increzator nevoie mare, a zis ca se pare ca se vor descurca. Cum? Bineinteles ca stia si el ce stiam si eu: ratele erau facute tot pe spinarea noastra, as usually...

Asa ca m-am suparat teribil, dar am avut putere sa tac pana a doua zi, cand am luat-o de unde am ramas. Si l-am rugat sa faca curat, sa ma ajute pentru ca eu am de invatat, dar domnul meu nici una nici doua, imi spune ca el nu face curat intr-o casa care nu este a lui pe hartie (vesnica lui problema)...

Bineinteles ca discutia a degenerat cum nu se poate mai rau, s-a ajuns pana intr-acolo incat a venit tzinta catre mine, m-a luat frumos de gat si m-a trantit jos si nici nu vreau sa mai continui, ca iar ma supar mai rau decat sunt...

Asa ca in acele momente de nervi intinsi la maxim si de suparare ca barbatul, pe care l-am sustinut atata timp si i-am suplinit lipsa intotdeauna datorita delegatiilor lui de rahat, a putut sa-si permita sa-mi faca asa ceva la nervi, ba si mai mult, sa-mi spuna ca asta merit si ca asta l-am determinat EU sa faca, am zis: "gata. fa-ti bagajele si in casa mea sa nu mai calci"...

Bineinteles ca a plecat dracu stie unde, s-a intors seara tarziu, chipurile sa stea linistit, dar i-am spus ca ii garantez eu ca in casa asta nici nu se mai odihneste si nici nu mai doarme de acum incolo... Asa ca si-a facut bagajele si a plecat... Si-a luat o parte din ele, ramanand sa ma sune si sa-mi spuna cand va veni sa-si ia si restul...

Of... Ma doare sufletul, dar ce sa fac? Pur si simplu nu avem aceleasi teluri, nu privim viata cu aceeasi ochi si se pare ca nici unul nu are parte de la celalalt de ceea ce isi doreste in adancul sufletului...

Stiu cum este sa nu ai un leu in buzunar. Aseara a venit si nici o cutie de lapte nu a adus pentru fata. M-am trezit cu noaptea-n cap sa ma duc sa-i cumpar fetei de mancare, atat cat sa aiba ea cateva zile, si dupa aia oi mai vedea. Mai am doar 3 milioane in casa, pentru ca toti banii sunt la el, pe cardul lui, ca asa a vrut el sa economisim bani. Si el a plecat si nu mi-a lasat nici macar 1 leu. M-a lasat cu datorii de zeci de milioane si atat...

Nu mai vreau nimic de la el. Ma doare sufletul de mor, dar in acelasi timp sunt plina de furie. Nici nu ma mai intreb "de ce?" "de ce eu?" "de ce-i viata asa nedreapta?"...

Pur si simplu stau acasa, ma uit la copilitza mea, si ma pufneste plansul, iar ea, mititica, se uita la mine si rade, si se da pe langa mine, si zambeste, si numai cand o vad cu ochisorii aia frumosi si luminosi imi vine sa crap de durere... Dar ce sa fac?
Mergi la inceput
anabordea
anabordea



665 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul  Trimite mesaj yahoo luianabordea Adauga semn de carte la raspuns Trimite anabordea un Mesaj Privat
Draga mea, stiu ca e greu, si eu am trecut printr-un divort...e adevarat ca nu aveam un copil, dar se producea dupa 8 ani impreuna si 6 jumate da casnicie...Dar asa a fost sa fie... Si nu-mi pare rau ca acum mi-am gasit un om de 1000 de ori mai bun. Acum singurul lucru cu adevarat important e fetita ta, care nu are nevoie s-o vada pe mami plangand si ravasita...ea are nevoie de stabilitate emotionala. Are nevoie de o mami puternica. Si poti s-o faci...poate nu iti dai seama exact cum, dar asa e la inceput. Si eu eram tare debusolata, mi se schimbase toata viata. Fa o plimbare lunga cu bebe si limpezeste-ti mintea, aduna-ti fortele si ia-o de la inceput.
Si poate o sa zici ca nu sunt normala, dar mi-am facut mai mult curaj dupa despartire gandindu-ma ca asa ar fi fost si daca murea...cu atat mai mult cu cat am decis ca mi-e mai bine fara certuri, violenta, scandaluri si egoismul lui...Asa ca: Fruntea sus! Piticutza e inca mica si o sa se obisnuiasca asa mai repede.
Sunt cu sufletul alaturi de tine!

Ana, mamica de Diana Alexia (28.02.2004) si Daria Oana (6.01.2006)
Mergi la inceput
Akuma
Akuma



283 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul Adauga semn de carte la raspuns Trimite Akuma un Mesaj Privat
fetelor, da, e un lucru bun sa ajuti un om sa nu-l copleseasca suferinta dar inainte de asta ajutati-l sa vada unde a gresit, asta e valabil si-n cazul zaneizanelor..

........................
cit traiesti in viata, invata sa ierti, sa spui ca iubesti, ca vrei sa fii prieten, ca daca le spui dinaintea unui mormant, nu ma are nici un sens.
Mergi la inceput
zanazanelor
zanazanelor



200 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul Adauga semn de carte la raspuns
Da, chiar as vrea sa stiu si eu unde am gresit... Ca daca stau bine sa ma gandesc aproape toate scandalurile noastre au plecat de la parintii lui... Ca apoi au luat-o razna si s-a ales praful...este partea a doua...

Chiar nu ma supar sa fiu intrebata orice, chiar nu ma supar sa fiu criticata...sincer...chiar as vrea sa vad CE vad ceilalti care nu ma cunosc... Asadar...
Mergi la inceput
casandra
casandra



3088 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul Adauga semn de carte la raspuns Trimite casandra un Mesaj Privat
Ai pornit la razboi impotriva parintilor lui.
Asta nu e bine, oricum ar fi, oricum ti s-ar parea tie, sunt parintii lui, oamenii prin care el a venit pe lume.
L-ai pus sa aleaga intre tine si ei, el te-a ales pe tine la inceput, dar nu 100% (imposibil), iar cand i-ai dat prilej sa se supere pe tine, a realizat cat de mult tine la ai lui.

Si ce am mai observat eu, pe forum, e ca ai principii sanatoase, solide, cu care sunt de acord, ca de altfel multa lume, dar, in acelasi timp, ai un mod de a le exprima,care deranjeaza pe multi. Lumea nu e deranjata de continutul mesajelor tale, cat de prezentare, de modul de exprimare. Poate asta e si problema principala in casnicia ta.

Editat de - casandra on 30/04/2006 14:57:06
Mergi la inceput
IEPU
IEPU



348 Mesaje
Link direct catre acest raspuns  Arata profilul Adauga semn de carte la raspuns Trimite IEPU un Mesaj Privat
Zana, draga mea,

primul meu sot era asa.
Orice s-ar fi intamplat le dadea dreptate alor lui. Cateva exemple: --lucram amandoi, ataica-sau - pensionar, maica-sa - n-a lucrat niciodata, deci stateau acasa. Cand se plictiseau hop la Brasov. Le-am transmis si chiar le-am spus in fata sa anunte inainte cu 3 zile ca sa am timp sa targuiesc. Lemn! Nu anuntau decat ca "tocmai au plecat spre noi"...
-una dintre fostele cumnate nu mai lucra de vreo 10 ani (atunci!). Cand se plictisea (intotdeauna in vacantele scolare) lua copilul si... ca mai sus...
Sa precizez ca noi aveam 2 camere, eram 3 persoane si cand aveam musafiri era nevoie sa dormim pe jos sau de-a latul patului cu scaune la picioare.
La un moment dat cealalta cumnata a ramas fara servici. Si a cautat cateva luni (multe) dar nimic nu-i convenea ... Asa ca trimiteam noi bani pentru sustinere
Culmea a fost ca in acea perioada (era vara) ne-am intalnit cu ea la mare. Si, ce crezi, lui i se parea OK!
Nu au fost numai acestea problemele, mai erau si cele legate de violenta si abuz emotional, dar stiu ca ma simteam ca un petic de vulcanizat: unde era nevoie eu eram datoare sa sustin intregul lui neam.
Corect ar fi fost sa discutam acest issue inainte de casatorie.

Zana, numai moartea e definitiva, celelalte se pot schimba si maine. Plansul e bun ca e o supapa de eliberarea a stressului. Dar eu, desi nu te cunosc personal, cred ca esti puternica si o sa te aduni. Si o sa gasesti solutii la problemele financiare.
Abia pe urma o sa fii in stare sa discerni daca jalea de acum este pentru barbatul tau sau pentru stabilitatea vietii tale de pana acum...



Magda, mami de Horia (20ian1997) si Matei (3oct2005)
Mergi la inceput
Pag. din 22 Subiectul precedent Subiect Subiectul urmator  
Pagina urmatoare

 Subiect inchis
Mergi la:
Forum DC © desprecopii.com - marca inregistrata La inceputul paginii
(c)




DESPRECOPII.COM - NAVIGARE
Preconceptie
Planificarea unui copil
Perioada conceptiei
Infertilitate
Ovulatie
Metode de tratare a infertilitatii
Conceperea unui copil sanatos
Alegerea sexului copilului
Adoptie
Sarcina
Sarcina la inceput
Calculul datei nasterii
Odiseea Sarcinii
Teste in sarcina
Nume de copii
Momente cheie in sarcina
Factori de risc in sarcina
Alimentatia in timpul sarcinii
Frumusete, sport si sex in sarcina
Pierderea sarcinii
Album: Miss Odiseea Sarcinii
Staruri+in+Odisee
Nastere
Pregatirea pentru nastere
Nasterea: modalitati si calmare a durerii
Pregatirea pentru nastere
Starea depresiva postpartum
Recuperarea mamei dupa nastere
Nasterea povestita de mamicile DC
Bebelusul 0-12 luni
Bine ai venit acasa!
Alaptarea bebelusului
Igiena & ingrijirea nou-nascutului
Sanatatea bebelusului
Dezvoltarea in primele 12 luni
Diversificarea si hranirea bebelusului
Bebelusii gemeni
Nou-nascutul: semne de ingrijorare
Copilul 1 - 3 ani
Bolile copilului intre 1-3 ani
Educatia unui copil inca bebelus
1-3 ani, varsta crizelor de independenta
Trecerea de la scutec la olita
Grafice de crestere
Dezvoltarea intelectuala intre 1-3 ani
Alimentatia intre 1-3 ani
Copilul 3 - 6 ani
Inteligenta emotionala a copilului
Educatia copilului intre 3-6 ani
Repere de dezvoltare fizica intre 3-6 ani
Sanatatea copilului intre 3-6 ani
Sportul intre 3-6 ani
Alegerea unui animalut de casa
Alimentatia copilului intre 3-6 ani
Copilul 6 - 10 ani
Repere de dezvoltare intre 6-10 ani
Sanatatea copilului intre 6-10 ani
Copilul de 7 ani
Copilul de 8 ani
Adolescentul
Pubertatea - pe intelesul parintilor
Scoala si notele
Sanatatea adolescentului
Dezvoltarea adolescentului
Siguranta copiilor pe internet
Utilitare: Calculatorul Ovulatiei | Calculul nasterii | Nume de copii | Dosarul bolilor | Doctorii raspund | Top 50 articole | Cele mai noi articole | Actiuni umanitare | Portalul taticilor | Viata de familie | Hai sa ne jucam | Concursuri | Carte de Bucate | Portalul Comunitatii Desprecopii | Galeriile Comunitatii | Toate Forumurile DC | Subiecte active | Mica Publicitate | Copilul tau pe coperta Revistei Desprecopii.com