Si totusi...viata nu e cum o credeam...
Raspunsuri - Pagina 8
Alexmona spune:
Daniella,
nu am dovezi ...certe ca exista ..si crede-ma asa cum scriam ...GLUMEAM.
Nu as taia cu o drujba si nici cu un topor .
Palmele imi sunt suficiente...
Hei , iar GLUMESC!!!
Crede-ma as vorbi normal...am discuta.
Iar despre afirmatia ta cum ca doar sotul meu ar fi vinovat asa o fi , dar scuza-ma chiar crezi ca ea ,(daca exista) nu are nici o vina???
Acum depinde de multe...
Eu , una nu as putea iesi cu un barbat insurat si cu un copil.Nu condamn pe nimeni , dar dupa cat sufar eu nu as putea sa fac asa ceva ...nu cred ca am sa distrug vreodata o casnicie...ajunge ca s-a distrus aproape a mea..Zic , Doamne fereste-ma...sper sa pot sa raman asa.
Poate ma crezi rea , dar in momentele de fata ...repet daca exista o EA , nu pot sa-i multumesc.
Stiu ca marea vina e a sotului meu ...sunt constienta, dar ...acum , in momentele acestea mi-e greu sa zic ca femeia nu are nici o vina.Imi pare rau ...
Toate cele bune ti le doresc .Paste fericit si te rog nu ma judeca prea aspru ...ca dau vina si pe o eA , daca exista ...
Alexmona
Picasso spune:
Draga Alexmona,dupa cum vezi fiecare a incercat sa ti dea cite un sfat sau sa te incurajeze.Parerea mea esta ca tu nu ai nevoie de sfaturi,dar nici de cineva care sa hotarasca pt tine.Omul de care vorbesti,este omul cu care ai impartit si bune si rele si este tatal copilului tau,dar asta nu inseamna ca trebuie sa limitezi relatia voastra doar la responsabilitatile lui de tata.Nu am inteles prea bine ce s a intimplat de el s a indepartat de tine,ce l a schimbat?
E bine pt tine ca ai cerut si parerea altora,dar ar fi bine sa incerci sa lupti putin mai mult pt viata ta si a copilului tau,fie ca va fi impreuna cu sotul fie ca nu.Din rindurile mele poate ca s a inteles ca te indemn sa renunti la sot.Departe de mine acest gind,insa eu daca as fi in situatia ta[evident cea relatata de tine]ori l as pune pe jar,sa si dea seama ce pierde,ori as renunta cu toata durerea pe care as indura o!
Va veni o vreme,in viitor,cind vei privi in urma si vei regreta ca ai irosit atita timp suferind.Asculta:
FIECARE clipa e o farima de viata!
FIECARE secunda e o farima de fericire!
IN fiecare zi sa zimbesti,sa fii fericit si chiar sa iubesti!
PENTRU ca toate clipele mor...
SI odata cu ele si tineretea,si iubirea si chiar fericirea!
Un Paste cu multa liniste in suflet ,cu bucurii si sanatate!
gabriela_s spune:
nu stiu ce sa spun,nu dau sfaturi dar o sa iti spun cum vad eu lucrurile .
din pacate viata chiar NU e asa cum o credem noi candva ca ar fi.din pacate de cele mai multe ori totul tine pana la bani:iar cand intervine problema banilor,fie ca sunt in surplus fie ca sunt prea putini,de multe ori dispare iubirea,dispar pana si cei 7 ani de acasa si apar monstri.
banii schimba de multe ori posibilitatile,mediul in care te invarti,te pot schimba din studentul indragostit care jura iubire vesnica intr-un om de afaceri cu putere,cu incredere...si atunci simti nevoia sa cuceresti noi teritorii.
alexmona,eu cred ca tu nu ai gresit cu nimic,nici ca te ai fi maritat prea repede,nici ca ai facut un copil,care dealtfel e cel mai frumos lucru din viata ta ,asa cum ai si spus.lucrurile s-au schimbat poate si din cauza afacerilor,probabil s-a schimbat mediul,si daca el s-a lasat influentat...cu ce erita sa te lupti tu acum?
pana la urma,asta e ,oamenii sunt superficiali,vin si pleaca.cel mai bun lucru din viata ta e fiul tau,eu cred ca in locul tau as simti ca am suficiente motive sa lupt pentru el si sa trec peste.poate ca eu sunt mai individualista si nu imi place sa ma uit de doua ori in urma,asta si pentru ca am facut deja greseala asta si stiu ca eram la un pas de a imi strica viata.de asta sustin ideea de a merge mai departe fara el,de a te descurca pentru fiul tau,chiar daca are nevoie de un tata(dar nu doar cu numele).si da,stiu si eu ce neplacut este sa vezi si suferinta parintilor tai...dar e minunat ca pe ei ii ai alaturi,pana la urma tot ei raman adevarata familie.cum am zis,in rest,e multa superficialitate...
din nou,ceea ce am spus e doar modul in care vad lucrurile,nu un sfat.
http://community.webshots.com/user/gabriela_s28
Alexmona spune:
Multumesc ca mi-ati scris...
Intre timp...nu prea s-a schimbat nimic si stau si ma gandesc tot mai mult ca divortul e cea mai buna solutie.
Greu este, dar trec probabil si peste asta...
Mi-e sufletul tandari ...sufar cumplit...dar ...si iarasi multi de DAR...
Nu stiu incotro s-o apuc ...
Am impresia ca totul se destrama.
Si nu pot sa ma adun .
Inca o data multumesc tuturor.
Alexmona
paraluta spune:
Asa e, si eu zic ca nu e bine sa te grabesti cu divortzul. Mai bine incearca sa faci abstractie de problemele astea cu el, si dedica-te puiului tau cat poti mai mult. Restul treburilor lasa-le asa. De multe ori lucrurile se mai rezolva si de la sine, fara sa intervii, cu timpul, bineinteles. Chiar daca are pe alta, pe undeva, tot acasa se intoarce, la tine si la copil. Cred ca barbatii se maturizeaza cu adevarat cand devin tatzi, si din cauza asta, poate fac pe nebunii si se crizeaza!Ce mi se pare amuzant in comportamentul lor de masculi fricosi, este ca totdeauna cand sunt amenintzatzi cu divortzul devin mielushei. Mai bine bate fierul pe chestia asta! Santajeaza-l putin si mai baga frica in el, poate ii vine mintea in sfarsit la locul ei.
Trebuie pana la urma sa luptam cu toate armele pentru Familie si pentru ei, chiar daca asta inseamna sa fim putzin shmechere. Santajeaza si sperie-l, si sa nu cumva sa faci pe victima in fata lui, mai bine fa-l pe el sa se simta asa! Cine stie, poate foloseste!
Pupici si fruntea sus! Putem sa-i ducem pe barbatzi acolo unde vrem noi, numa sa vrem!
Alexmona spune:
Multumesc de incurajari...
vOI INCERCA SA FAC SI ASA...La urma , urmei asta imi si doresc familia mea asa cum era odata.
Sper sa am puterea de a merge mai departe orice ar fi...Si voi avea.
Am pentru cine.Fiul meu imi da forta necesara.Inca o data multumesc ca -mi scrieti .Ma ajuta mult.
Alexmona
Alexmona spune:
Am trecut sa mai zic si eu ce sa mai intampla ...
E de rau ...nu mai am cu cine discuta ...si cred sincer ca nu mai are nici rost.
Am descoperit tot mai multe lucruri care ma fac sa fiu tot mai furioasa si mai sigura ca exista cineva...
M-a mintit ca merge in delegatie si sta la niste cunoscuti...
Mi-a cam dat mie cu virgula ...delegatie la sfarsit de saptamana si de 1 Mai...?
Am discutat intamplator cu acei prieteni ...cunoscuti si ei sunt in vacanta ...departe de casa.
Am aflat si unde este ...la mare.L-am luat tare la telefon si i-am explicat ca stiu ca nu este acolo unde zicea , iar explicatiile ...cum ca mai are niste intalniri de afaceri si nu avea rost sa vina , doar sa aibe de unde sa se intoarca .
Ca e la mare cu niste "prieteni" si ...asta e.
Dar a fost in delegatie...sustine el ..a rezolvat si mai are afaceri.
Pai , sincer vi se pare normal?Eu stau acasa cu copilasul ...singuri , iar el se distreaza asa vreo 5 zile la mare...zice-se fara amanta...ca sustine ..NU ARE.
Pai proasta cred ca nu sunt .Care dintre voi ar inghiti galusca asta .Am uitat sa va spun ca l-am rugat cand a plecat sa ne ia , pe mine si copil sa mergem la socrii .
Era in drumul lui spre delegatie, dar a indrugat tott felul de alte balarii si a plecat .Mor de nervi...imi vine sa-l omor.
Si acum vreau parerea voastra sincera...
Sunt eu paranoia cand sustin ca are pe cineva??
Apropos in aceste zile e si ziua lui de nastere...
Si si-a facut un super cadou...o masina noua .Cea dinainte era din febroarie, tot pe firma.Iar eu il bat la cap sa-mi ia pe firma un matiz nu ce-si ia el ...si nu a avut firma bani...
Deci???
Astept parerea voastra sincera...
Nu stiu daca a-ti inteles mare lucru ...cred ca nu am fost prea coerenta ...tocmai mi-a spus unde este...Asa ca va rog sa ma intelegeti...Simt ca ma prabusesc...
Alexmona
zanazanelor spune:
Alex, nu as putea sa jur ca are pe cineva stabil, dar tot ce se poate. De ce sa te mint cand asta gandesc? Nu va puteti desparti macar o perioada? Dupa cum vezi sotul meu nu-i langa noi, i-am zis ca nu mai are ce cauta aici, dar este linistit as putea spune. Nu mi-e bine, dar cel putin nu mi se mai urca sangele la cap numai cand il vad...
Nu zic sa te resemnezi. Stiu ca in viata merita sa lupti din rasputeri pentru ceea ce iti doresti, dar lupta este in zadar atunci cand e vorba de dragoste, de familie. Aici e nevoie de 2 suflete care sa lupte pentru acelasi lucru: o viata fericita impreuna.
Tu pe cine vezi luptand? Eu te vad doar pe tine. Faptul ca pe sotul tau nu-l prea mai intereseaza spune destule. Uite, eu chiar i-am spus sotului ca nu tin motz sa divortam ACUM. Deocamdata nu ma deranjeaza verigheta de pe deget. Si nu m-ar deranja multa vreme de acum incolo. Dar nu am puterea de a merge prin tribunale. Insa imi doresc sa nu-l mai vad, sa nu mai stam impreuna. Iar cand vor trece toate...furia, nervii, lacrimile...atunci am sa trag aer in piept inca o data si am sa zic "acum hai si la tribunal"... Asta este ceea ce consider ca este cel mai bine pentru mine in momentul de fata.
Tu ai putea spune in acest moment ce consideri tu ca este cel mai bine pentru tine, tinand cont de tot ce se intampla?
paraluta spune:
Ti-o spun eu din proprie experienta: cand un barbat se poarta asa, are suta-n-suta pe alta. Sfatul meu: mai bine pornesti de la ideea ca are pe alta, fara sa te acuzi pe tine de paranoia, pentru ca nu esti deloc, decat sa mai speri, si sa asteptzi cum s-ar zice confirmarea in fata. Sotul tau e un magar (scuze, dar m-am enervat!), si merita sa-l parasesti pentru o perioada, macar. Eu asa i-as face!
Sa nu-ti fie frica sa-l parasesti, pentru ca trebuie numai sa te gandesti ce se poate intampla...
Nimic, nu? Te pup, si fruntea sus!
.....mama lor de barbatzi!!!
Alexmona spune:
Zana, clar ca are pe cineva...
Ce sa zic??
Intai de toate ma tot gandesc...ce as putea sa mai fac cu viata mea , decat sa ridic fruntea si s-o iau de la capat.
Asa ca, imi adun sufletul facut tandari si merg inainte.
Ma gandesc sa-I multumesc lui Dumnezeu ca sunt sanatoasa si baietelul meu este si el sanatos si SA -MI VAD DE VIATA MEA.Am alaturi de mine prieteni minunati si niste comori de parinti.
Sunt convinsa ca va fi bine.
Iti doresc sa treci peste acesta durere cat mai repede.
Ce pot spune e faptul ca AMAR e gustul dezamagirii si nimic nu-l mai poate indulci.
Alexmona