cum ar fi mai bine?sa fie bataus sau nu?

Buna!

Nu am stiut ce titlu sa pun ca sa cuprind tot ceea ce as vrea sa discutam aici...
Stefan are un an si jumatate, ieri a fost prima data cand a incercat sa-l loveasca pe verisorul lui mai mare de 3 ani care la randul sau la cam impins de cate ori a avut ocazia...
De acum vor incepe discutiile intre noi vizavi de aceste comportamente pe care eu nu le consider de loc benefice...dar cum sa fac?Voi cum faceti? M-am tot gandit de ceva vreme cum voi reactiona in momentul in care Stefan va incerca sa loveasca alt copil si mereu mi-am spus ca am sa-l invat binenteles ca asa ceva nu se face.Punct. Dar ce ne facem in conditiile in care va fi in continuare lovit/impins si el se va retrage la mine in brate sau va plange...
Voi cum faceti?
Tare mi-ar place sa dezbatem aceasta problema pentru ca eu sunt undeva la mijloc...nu vreau sa loveasca copii dar binenteles nu vreau nici sa fie lovit.Toate discutiile pe aceasta tema avute cu alte mamici sau incins rau de tot...eu fiind cea care sustineam tare de tot ca nu este bine sa loveasca si cel mai corect este sa fie invatat asa...alte mamici imi spuneau ca sunt naiva ca o sa fac din copil un pampalau ca asa se bat toti si ca nu am ce sa fac...ca totul tine de timp...la un moment dat si Stefan va intra in randul celor care vor lovi copii mai mici sau chiar mai mari

Ana, mamica lui Stefan, pui mic si frumos
poze
Haideti sa-l ajutam pe Alex, haideti la bazar!!

aissa spune:

Ana eu vreau doar sa iti fac galerie. Sper sa aflu si eu cum trebuie procedat.
Asa cum tu stii deja, multa vreme fata mea a "incasat". Fetitele cu care ne plimbam mai des sunt mai "batause", una o zgaria, una o impingea/lovea (sa vedeti ce mi-o iau, ca mamicile sunt active pe forum ). Eu ma temeam ca va invata aceasta agresivitate si ea, ca o va considera fireasca. Si bineinteles ca asa a si fost. Acum impinge si ea copii, cand vede cate un bebe in carut acoperit se repede sa traga patura de pe el ca sa-l vada banuiesc, dar miscarea ei brusca ma sperie si pe mine si pe mamica respectivului copil. Plus ca ne plezneste pe noi, pe mine si pe tati, iar eu mai nou trebuie sa port machiaj din pricina zgarieturilor de pe nas.
Am incercat cum ne-a dus capul: daca noi radem o ia ca pe o gluma/fapta buna si repeta miscarea. Daca ii dau peste mana usor imi da ea 3-4 tare. Daca nu vorbesc cu ea sufera si vine cu mainile intinse si plange sa o iau in brate. Mult timp nu rezist si cedez.
Astept sa vad ce solutie au adoptat cele care au trecut de faza asta.

Cristina si Ale (30.09.2004) Poze si www.dropshots.com/aissa" target="_blank"> filmulete

szivarvany spune:

Chiar ieri in parc ma gandeam la asta , era un scenariu care se repeta la noi ...
Giulia mi s-a parut altfel decat restu`, eram in parc, multi copii, iar atitudinea ei nu stiu daca mi-a placut. Toti se jucau in nisip si ea tot vroia sa ia o jucarie. Ei bine, nu a apucat o bucata de vreme, dupa care a luat un camion, a spus ceva pe limba ei si a plecat 2 m mai incolo din imbulzeala ce se crease. Mentionez ca ea era cea mai micuta pe acolo. Si a inceput sa plimbe camionul. Bon, parca s-a resemnat si si-a cautat un loc unde sa nu fie impinsa. Insa unul dintre copii a venit si i-a luat jucaria. Ea s-a suparat si a mers dupa el, cu mainile intinse. Nu a primit camionul inapoi, bine-nteles, dar si-a luat altul identic de pe jos si la fel a plecat un pic mai incolo. Eu stau cu ochii pe ea tot timpul, de frica sa nu pateasca ceva rau. Deci o linistesc si-i explic ce se intampla, incerc sa o fac sa inteleaga ca ea e fetita cuminte si gasim noi o jucarie si mai frumoasa :-)
Mi s-a parut bleaga. Mi s-a parut ca restul mamicilor ar fi putut sa calmeze imbulzeala.
Eu nu o las sa smulga jucarii de la restul copiilor, ii explic cat pot eu ca nu e a noastra jucaria si o duc in alte parti.

NU stiu cum e mai bine, sa fie educat copilul si sa o incaseze sau sa fie rau ...
Lucram la asta cu tati al nostru si concluzia a fost ca o vom da la karate, numai sa creasca, sa se poata apara cand e cazul, pana atunci ... caut compania mamicilor care isi educa incet-incet copiii.

Sper sa nu supar pe nimeni cu mesajul meu


Daria & Giulia (2004 08 16)
Haideti la bazar sa-l ajutam pe ALEX !
Supercopiii iulie/august 2004

narcisa spune:

Nici eu nu stiu cum ar fi mai bine, dar noi avem o problema mica cu mezina familiei Vivien in acest sens. Pt. ca e a doua si-a dezvoltat singurica un instinct de a bata si da nu se incurca si mai are si putere. Noi am mers pe principiul sa-i lasam pe amandoi si singurei sa se joace nu sa intervenim imediat; a fost bine??nu??; aproape de un an 8-9 luni musca avea 4 dintisori doi sus si doi jos si-l musca pe Patrick de-i lasa semne, tot din cauza jucariilor si bineinteles ca a inceput si el sa muste.
In toamna va merge la gradi, mi-e un pic teama, o sa bata si acolo copiii? Altfel cealalta fateta a ei e calma se poate discuta cu ea, dar cind i se pune pata.....
Si Patrick e un copil destul de iute, nici eu nu stiu cum e mai bine, dar am vrut prin pataniile noastre sa va etalez ca oricum ei se modeleaza si singuri; oricit i-as explica eu ca nu-i frumos, nu e bine, zice da si cind e vorba sa-i ia ceva din mina......se apara de se lipseste Patrick. Dar ei se cearta ei se impaca, acum au ceva de impartit si nu le ajunge, acum se pupa de zici ca nu s-au mai vazut de nu stiu cit timp. Eu cred ca e normal, singura mea teama e sa nu aibe probleme la gradi, dar asta vom trai si vom vedea.
narcisa

Rozi spune:

Fiecare copil isi are temperamentul lui. Astfel, baiatul meu imbranceste (aproape) toti copiii, cand ii intalneste, desi noi niciodata nu "dam buna ziua" astfel. Totusi, pe fetite intai le imbratiseaza, chiar le pupa, si abia apoi le imbranceste . Eu il opresc de fiecare data si tot de fiecare data ii explic ca nu se face asa, dar uita repede. El se bucura foarte mult cand intalneste copii, nu-si da seama ca nu asa se manifesta simpatia.
Eu le-as ruga pe fetele care se pricep, sa-mi spuna cat de mult putem forta modificarea acestui comportament, pentru a nu afecta dezvoltarea copilului.
Nu prea imi gasesc acum cuvintele, poate daca dau un exemplu la ceea ce spun se va intelege mai clar: eu sunt foarte timida, emotiva, ma inrosesc repede. Slujbele pe care le-am avut, precum si autoconvingerea, m-au determinat sa incerc sa ma schimb si sa-mi controlez emotiile, astfel incat sa par stapana pe mine insami. De cele mai multe ori zic eu ca reusesc, dar oare merita efortul? Am ajuns sa ma intreb cum sunt de fapt, daca nu mi-ar fi mai usor sa fiu naturala... Asa poate e si cu copiii in aceasta problema, nu cred ca trebuie incercat sa-i schimbam complet...

ana_a spune:

aissa, multumesc de galerie!

mamagiuliei, uite...la capitolul jucarii intodeauna am facut ca si tine, este o alta jucarie si pt noi, mai nou...daca mergem la buni unde vine si verisorul nostru ducem si jucarii cu noi, sa le avem pe ale noastre...in schimb problema mea este...ce ma fac atunci cand copilasii imbrancesc doar de dragul de a imbrancii...si vai ce repede invata unii de la altii...de fapt Stefan asa a invatat, nu ia luat nici o jucarie, doar asa...ca a trecut pe langa el si pac, la lovit!

poate si asta e o faza care trece...uite, azi am fost in vizita la verisoara noastra de 2 ani jumate, verisoara care de multe ori la impins, lovit fara motiv..si azi chiar am urmarit-o...nu la atins deloc...chiar daca sau jucat fiecare in legea lui...

Eu ma gandesc daca e bine sau nu sa intervii mereu cand este lovit, sa atentionezi copilul care la lovit...sa va spun ce am patit eu cu Victor, verisorul de 3 anisori: cand la impins pe al meu...eu "desteapta" ce am zis?(catre Stefan) Hai, fi tu mai "destept" si nu-l lovi la randul tau...binenteles ca aceste cuvinte sunau pt Victor care a inteles...si ce a facut??A continuat incapatanat sa-l loveasca intruna, cum il intalnea in calea lui...probabil de ciuda, ca am fost prea dura cu el...nu stiu...
Asta ma determinat sa scriu acest subiect, sa aflu cum fac alte mamici, ce tactici au...

Ana, mamica lui Stefan, pui mic si frumos
poze
Haideti sa-l ajutam pe Alex, haideti la bazar!!

mamica dulce spune:

ana,cred ca ce.o sa va povestesc despre fi-meu va da gata!!
acum are 3 ani si 3 luni-merge la gradi de cand avea 2 jumate.Cele mai mari probleme le-am avut pentru ca se lua la cearta cu toti copiii,mai mici sau mai mari-egal.Aici sunt grupele amestecate,asa ca l-am vazut eu cu okii mei cum s-a luat la harta cu o fetita de 6-7 ani pentru o jucarie...ma si nu se lasa doamne fereste!in fine,daca ati mai citit postarile mele,ne stiti ca de cai breji,cat de infipt si incapatanat poa' sa fie pruncul meu.Apoi,in clasa...am inteles ca se lupta pentru o jucarie la modul cel mai viteaz,chiar am avut mari probleme cu mama unui baiat de 7 ani pe care il cotonogea constant,plus altele,cu zgariatul si pocnitul.
Mai ales ca nu vorbeste si nu-mi povesteste nimic,am avut o perioada foarte nasoala si greu,greu de tot l-am dezbarat de narav-nici nu cred ca ii parea rau,el isi atingea scopul.Poate si pt ca nu vorbea(si nu stiu cat intelegea) germana...cine stie.Acum se intampla mult mai rar,are 3 ani si 3 luni.
Acum ...sa fiu sincera,nu mi-ar fi placut deloc sa fie de cealalta parte si sa vina batut acasa-normal ca nu.
Nici una dintre extreme nu mi se pare buna,nici sa dai,nici sa stai sa primesti.

Eu consider ca cel mai bine e atunci cand copilul se apara-pentru ca intotdeauna vor fi copii care nu stau la discutii si pocnesc.O sa-si gaseasca si fi-meu nasul si atunci nu vreau sa-mi vina zgariat si pocnit-ideea e sa invete sa se apere si NUMAI daca da cineva in el,si nu are alternativa (strigat dupa invatatoare de ex) sa se apere.
Vreau,cand mai creste ,sa il dau la karate,acolo ii invata sa-si educe pornirile agresive,sau sa-si infranga timiditatea,dupa caz.
Poate peste o juma' de an din zmeu-paraleu se face puiul meu mielut si o sa si-o ia pe cocoasa de nu se vede-pentru ca,desi aici copiii sunt educati la gradinita foarte strict,sa nu se loveasca,tot timpul vor fi copii mai infipti care nu se supun regulilor.

Life is not measured by the number of breaths we take,but by the
moments that take our breath away.

Ira spune:

Agresivitatea naste agresivitate.

Eu mi-as invata copilul sa se retraga sau sa rezolve situatiile intr-un mod diplomatic. Daca se apuca sa intoarca si el loviturile, ar putea aparea situatii teribile. Eu nu stiu cum de unii parinti incurajeaza agresivitatea, "sa nu fie bleg copilul"...mi se pare cea mai mare tampenie.

Aici copiii agresivi sunt priviti foarte urat, ca sa nu mai vorbim de cum sunt priviti parintii lor. Sofia mea a mancat bataie in parc de la 2 copii romani, eu m-am uitat o clipa in alta directie si o cretina de fetita i-a dat cu lopata de plastic cu toata forta in cap Sofiei. Parinti nesimtiti si cu mentalitati salbatice, sa fie la ei acolo, de atunci ii ocolesc pe cat pot. Un copil care loveste si e agresiv, dupa mine are ceva probleme, tind sa cred ca parintii lui se cearta acasa, se bat, sau sunt tensiuni in familie, whatever, altfel nu-mi explic exeriorizarea asta nervoasa nefireasca.

Iar aici la scoala, copiii agresivi sunt exmatriculati pe loc. Cel putin dp asta de vedere is linistita ca Sofie va fi protejata 100 %.

Sofie :)

Ira spune:

Si inca ceva....parerea mea este ca daca ne invatam copiii hrapareti si ca li se cuvine totul...o vor lua peste bot in mod plenar in viata. Copilul trebuie sa accepte si situatii in care trebuie sa renunte, sa inteleaga conceptul rabdarii, sa invete sa imparta, sa-si astepte randul cu jucariile, etc.

Eu cred ca saracia si nevoile au schimbat un pic prioritatile romanilor, in sensul ca unii din noi vedem agresivitatea si tupeul, indiferenta, calcarea in picioare a celorlalti....ca pe o metoda de supravietuire...dar nu e chiar asa.

Sofie :)

mamica dulce spune:

ira,nu sunt de acord cu tot ce ai spus,anume cu problemele copiilor agresivi.Marc,dupa cum a spus ,a avut o perioada din asta si intr-adevar a fost groaznic cu ceilalti parintio,insa acasa e pace si armonie,nu ne certam,nu ne batem,nu sunt tensiuni.Si nimeni nu-l cearta pe copil degeaba sau mai rau,sa-l pocneasca,asa ca exempluTu ai noroc de copil cuminte si ascultator,dar asta nu inseamna ca restul sunt musai cu probleme.
Problema e atunci cand,asa cum ai spus,parintii nu realizeaza ca fac ceva rau incurajand comportamentul agresiv,ca e jmeker,ca nu e bleg..tampenii din astea.

Life is not measured by the number of breaths we take,but by the
moments that take our breath away.

ana_a spune:

Ira...uite eu iti dau perfecta dreptate...dar vai, mamica dulce...io ce ma fac cu copilasii care sunt asa infipti ca al tau?(nu vreau sa te supar) dar zau... parca nu pot sa cred ca un copilas poate fi asa de agresiv...

Si Ira are dreptate...aici nu se invata parintii sa faca fata acestui comportament agresiv...chiar as vrea sa vad care e parerea principesei referitor la acest subiect...

Chiar si la gradinita, copii se bat de la jucarii, se bat pur si simplu...

editez ca sa complectez...da, intradevar, nu e neaparat nevoie de tensiune in familie...mamica dulce, inainte sa-l duci la gradi era la fel? pentru ca acolo as putea crede ca avand probleme cu limbajul a gasit aceasta metoda de a se intelege...

Ana, mamica lui Stefan, pui mic si frumos
poze
Haideti sa-l ajutam pe Alex, haideti la bazar!!