Ce ne facem cu alcoolistii din familie??
Raspunsuri - Pagina 8
BellaDonna spune:
Draga Angelina,
prin ce trece tatal tau asa a trecut tatal meu, cu episoade de paranoia... ca nu lasa pe nimeni din casa sa doarma si scandal si batai pana dimineata, la fel parfumul si spirtul inlocuiau alcoolul cand nu mai avea bani, si pacat de bani pierduti si cheltuiti pe alcool la cat castiga la vremea respectiva dealtfel un om inteligent dar nu cand era vorba de bautura, ai sa vezi ca dupa un timp nu o sa mai poata bea asa de mult nu mai face fata organismul dar asta nu inseamna ca se poate lasa.
Stiu ca iti este greu sa-l ierti si poate nu o sa-l ierti niciodata, dar aici poti vorbi despre durerea provocata si elibera de povara pe care o porti, nu se merita inca sa te mai afecteze trecutul , ce a fost a fost, incearca sa te eliberezi de povara trecutului cu amintiri frumoase sau sa creezi momente placute , gandeste-te la prezent.. esti departe acum si ai viata ta, fao cat mai frumoasa si placuta pt tine, incearca sa te rasplatesti cand realizezi ceva important, cumparati cadouri sau pleaca intr-o vacanta frumoasa
noi santem aici sa ne ajutam si sa ne refacem viata sa incercam sa ducem o viata normala si frumoasa pt ca meritam
Nimic fara Dumnezeu!
BellaDonna spune:
Draga Pupirica,
eu nici de mama nu ma fost apropiata si crede-ma ca te inteleg ca am intrat in adolescenta speriata , ca nu m-a pregatiti nimeni ...cina sa-mi mai explice mie de cand iti vine perioada si etc.....
eu cu mama am fost ca doua straine si acum se plange de ce nu pot fi mai apropiata de ea ....poate de unde nu a venit caldura si ajutorul din partea ei la momentul oportun imi este mult mai greu sa inteleg si sa iert din inima , de ce? a preferat sa stea sa ne expuna la atata suferinta si chin cand putea sa evite, cand multa lume (apropiati si straini) sau oferit sa ne ajute ea a preferat sa ne expuna pe noi copii ei ...la mizeriile si umilintele vietii alaturi cu un alcoolist...........
eu pe mama foarte greu o inteleg , o ajut sant alaturi de ea pt ca e mama dar nu stiu cine e..........pe tata l-am urat enorm la momentul respectiv si mai tarziu cand nu a mai stat cu noi pana am reusit sa fac pace cu trecutul si sa-l iert......cu mama imi e mai greu ....desi cu tata l-am inteles(mai tarziu) ca a avut mintea aburita de alcool macar el nu judeca limpede din cauza aburilor de acool dar mama.............??!!!cu mine mama s-a purtat ingrozitor cand tata nu a mai stat cu noi...de ce?? nu stiu........la cate vorbe grele am primit de la ea jicniri si umilinte si bataie...nu am primit de la tatal meu cand era beat, dor .. venind din partea ei..........e greu sa trec
stiu ca mai devreme sau mai tarziu trebuie sa fac pace si cu trecutul legat de ea...........dar nu vine asa usor...ranile sant mai dureroase si adanci.....
Eu ma rog la Bunul Dumnezeu sa pot fi o mama buna sa ma lumineze sa imi cresc copilul cu multa dragoste si sa o pot ajuta si intelege cand va fi adolescenta si nu numai..sa fie un caracter puternic si stapana pe ea , sa stie ce vrea de la viata sa aive incredere in ea si fortele propii sa stie ca poate sa faca ce vrea..ca e libera si ca toata libertatea e a ei, ca sant alaturi de ea si voi fi la bine si greu si o voi incuraja si sustine in tot ceea ce vrea sa faca..sa fie puternica si intependenta
Nimic fara Dumnezeu!
pupirica spune:
Draga BellaDonna,
M-am bucurat sa stiu ca cineva ma intelege desi este trista povestea noastra. Pentru tata simt si eu acelasi lucru pe care il simti tu pentru tatal tau si imi pare rau ca am ajuns la asa ceva. in privinta mameai, nici eu nu o inteleg de ce a fost atat de rezervata cu mine dar am trecut peste acest lucru.
Ma bucur insa ca tu ai realizat acest lucru si ca vrei ca fiica ta sa nu treaca prin ceea ce ai trecut tu oferindu-i intelegere si o comunicare deschisa si libera. Si asa sa faci daca vrei sa o ai aproape de inima ta si sa fie sincera cu tine.
Uneori stau si ma gandesc de ce oare trebuie sa trec tocmai eu prin asa ceva. Insa ii multumesc lui Dumnezeu ca nu sufar de ceva in mod fizic si ca in rest am ce imi trebuie pentru a fi fericita. Poate ca la un momendat trebuie sa existe un echilibru pentru ca lucrurile sa se compenseze. Nu stiu...
angelina spune:
Draga Pupirica, ai drepatate, si eu sunt deosebit de recunoscatoare pt faptul ca sunt sanatoasa si pot realiza ceea ce imi doresc!
Si eu am avut tot o mama ca si a voastra, Belladonna si Pupirica, si a mea, pe deasupra mai era si vitrega. Acum locuiesc la mama mea naturala care m-a ajutat sa ies din cosmarul ala de acolo si m-a sustinut financiar pe perioada studiului.
Mama mea este o femeie foarte deschisa si foarte afectuoasa, dar, din pacate desi primesc acum totul, nu se mai poate compensa pt ca nu am primit la momentul cand am avut nevoie.
Si eu am aflat tot de la straini despre menstruatie si multe altele. Dar eu o inteleg pe mama mea vitrega. Este o femeia care a fost pur si simplu secatuita de sentimente si amarata de viata
, si nu ii pot reprosa ca nu a fost mai afectuoasa sau mai apropiata de mine si de fata ei.
Pe de alta parte, toate greutatile si grijile familiei ea le-a purtat, ea a fost mereu cea care s-a zdrobit ca sa avem o paine pe masa si pt asta o respect si ii raman totusi recunoscatoare.
Dar eu vad situatia asa pt ca stiu ca nu este mama mea si ca si mama vitrega, a facut mai mult decat te poti astepta; daca ar fi fost mama mea adevarata, atunci cu siguranta m-ar fi durut mult mai tare.
Belladonna, sunt sigura ca vei fi o mama grozava. Din cate am observat esti o persoana inteleapta cu o inima foarte calda. Iti citesc mereu randurile cu multa atentie si te apreciez pt modul tau de gandire!
Un singur lucru imi doresc si eu neaparat sa am grija in educatie: vedeti voi, cei care au avut o experienta cu o copilarie similara, ne vor intelege cel mai bine: in urma batailor si dojenilor, jignirilor si injosirilor inutile, se creeaza o serie de complexe si un sentiment de nesiguranta de sine.
De complexe se scapa mai usor, spun eu, este de ajuns sa parasesti mediul si sa ai de-a face cu persoane care au un alt mod de gandire, dar aceasta nesiguranta de sine ramane impregnata, si la acest lucru stiu sigur ca voi avea mare grija si voi lucra mult daca voi avea copil vreodata, pt ca este dupa parerea mea unul dintre cele mai importante lucruri in viata.
Eu altceva nu am auzit de la taica-meu decat ca nu sunt in stare de nimic si nu voi realiza niciodata nimic, nu pot nimic si sunt un nimeni!
Am fost mereu constienta ca el e bolnav si bate campii, dar traind in mediul asta, inconstient si nevoit, m-am invatat sa pun foarte putina valoare pe mine
. Ori noi suntem foarte mult apreciati dupa modul in care stim/reusim sa ne punem in evidenta, iar daca eu sunt neincrezatoare in fortele proprii, acelasi mesaj il trimit si la cei care incearca sa-si faca o parere, si asta trebuie schimbat!
Intr-adevar ma bucur ca prin intermediul acestui forum am reusit sa cunosc persoane atat de deosebite ca si voi, care sa ma inteleaga, si impreuna sa putem da jos povara care ne innegreste sufletele si sa ne eliberam.
Va doresc la toate numai bine si sa aveti grija de voi! Si va multumesc pt gandurile bune!
Alyssa spune:
Am citit povestirile voastre si m-au impresionat enorm! Curajul vostru, sensibilitatea, durerea si speranta... Asi vrea sa va imbratisez pe toate.
Alcoolul, adictia este o boala mentala. Toata lumea lor se roteste in jurul obiectului adictiei. Nimic altceva nu mai are valoare, decit urmatoarea sticla, urmatoare linie si starea de uitare si extaz care vine din ea... Sint posedati de dorinta lor destructiva dar isi fac scuze pentru aceasta slabiciune... Vai, beau ca sint trist, beau ca sint vesel, beau ca m-ai enervat, beau ca esti o curva, beau de suparare, beau de necaz... Sint sigura ca ati auzit astea de nenumarate ori...
In familia mea imediata nu am avut alcoolici, dar am avut un sot care era adict la cocaina. La inceput a negat cu strasnicie ca face asa ceva. Spre deosebire de alcool, ce lua el nu mirosea in respiratie ca sa imi dau seama e face... Si nici nu stiam nimic despre cocaina si schimbarile lor in comportament... Abia dupa un an jumate mi-am dat seama si tot nega... EWi bine, pentru a avea o viata linistita si pentru a feri fetele mele de montstrul care devenise, l-am lasat cu toate ca il iubeam enorm. L-am lasat pentru ca nu mai era el, cel cu care m-am casatorit, barbatul bun si blind si tandru si minunat. Era un monstru pur si simplu care ma chinuia cu paranoia lui.
A murit anul acesta in iunie. Rezultatul de la toxicologie l-am primit acum citeva zile. Intoxicatie acuta cu cocaina. avea 3.1 .mg/litru de singe. Maximum este 3.4..Well, adictia lui a distrus totul, absolut totul, casa aproape platita, masinile, banii din banca, respectul oamenilor din jur, munca lui, compania lui, visele noastre de viitor, tot! Nimic nu a contat pentru el mai mult decit praful ala nenorocit pe care l-a luat pina a murit. La 35 de ani.
Cei afectati indirect de alcool si adictie trebuie sa treaca si ei printr-o perioada de autointelegere, de analiza sentimentelor, se curatire a sufletului de ura, dezamagire, neputinta... Trebuie sa intelegem cumva ce s-a intimplat cu noi si sa ne vindecam frumos, complet. Maturind totul sub covor nu realizeaza nimic, alungind amintiri urite care revin ca un bumerang ne tin in lant mai departe.
Exista o conditie psihologica ce se numeste co-dependenta si din pacate trebuie sa o rezolvam in noi. Eu incerc in fiecare zi.
Alice
danna2002 spune:
ALCOOLISM
Intr-un litru de apa se fierb 50 gr. patrunjel (verde sau radacina, in functie de sezon), coaja de la o felie de grepfruit si coaja de la o felie de portocala, pana apa scade la jumatate. Se indulceste cu miere si se ia cate o lingurita dimineata, pe nemancate. Se pastreaza in sticle inchise la culoare, la temperatura camerei, fara a se expune la soare.
Alcoolism
Pentru consumatorii de alcool care vor intr-adevar sa renunte la acest viciu, am creat produsul Vivat, care - asociat cu Nervosedin si cu Vitaroz, medicamente naturiste cu actiune asupra sistemului nervos - determina inhibarea dorintei de a bea, concomitent cu inlaturarea starii depresive care insoteste de regula persoana dependenta.
"Cine cunoaste un leac impotriva alcoolismului?"
(Raspuns pentru M. T. - Bucuresti, F. AS nr. 324)
Va propun urmatoarele leacuri fitoterapeutice: tinctura de ardei iute introdusa in alcool. Se utilizeaza fructul (ardeiul - Capsicum annum). Se prepara tinctura prin macerarea a 10 g ardei iute in 100 ml alcool (de 50 grade sau 70 grade Celsis). Se lasa timp de 14 zile la temperatura camerei. Filtratul se administreaza astfel: 5-10 picaturi de tinctura de ardei se pun intr-un litru de alcool din bautura preferata a celui in cauza. Dupa un timp, apare aversiunea fata de alcool. E de dorit ca bolnavul sa coopereze.
#260; Lapte de salcie - (Salix alba). Se utilizeaza frunzele. Se prepara o infuzie din 10 g de planta oparita cu 200 ml lapte fierbinte. Se lasa sa se infuzeze, apoi se bea.
#260; Se poate folosi, de asemenea, produsul "Vivat" preparat de catre "Plantavorel" (Piatra Neamt - str. Cuza Voda nr. 46).
Ichim Mihael Cristin - str. Decebal nr. 8, bl. F1, sc. B, et. 4, ap. 22, Piatra Neamt, jud. Neamt
Pe de alta parte, indicatiile terapeutice ale drojdiei de bere sunt si dietetice, bazandu-se indeosebi pe bogatia de vitamine B. Pentru aceasta se recomanda in avitaminozele complexe sau simple ale grupului B, in afectiuni neurologice si neuromusculare, in manifestarile nervoase ale alcoolismului.
Alcoolism - intr-un litru de apa se pun patru radacini de patrunjel, coaja de la o lamaie si coaja de la un grepfruit. Se fierbe tot acest amestec pana scade la jumatate, se ia de pe foc si se adauga doua linguri de seminte de patrunjel. Se lasa acoperit sa se raceasca si apoi se filtreaza. Se pastreaza la frigider si se ia de patru ori pe zi cate o lingura din acest preparat, pana la epuizarea intregii cantitati. Acest remediu reduce nevoia de alcool, inlatura unele sechele hepatice si nervoase ale alcoolismului, dand chiar o intoleranta la acest drog.
Ca paleativ contra intoxicatiei alcoolice acute (betiei) si a urmarilor ei, se consuma mari cantitati de patrunjel frunze, care se mesteca bine, inainte de inghitire.
Stimata d-na Ileana, alcoolismul nu apare brusc la varsta de peste 40 ani, doar ca acum a devenit vizibil pentru dvs., familia ei. Ingerarea alcoolului pe timp mai lung sau mai scurt, in functie de organismul si psihicul persoanei, dezvolta dependenta, iar aceasta este favorizata (indiferent de mediul social) de personalitatea intoleranta, anxioasa, impulsiva, dependenta afectiv, ori de presiunea sociala, culturala sau de intoleranta la frustrare, fragilitate narcisica ori nemultumirea si intoleranta fata de slabiciunile personale (sub efectul alcoolului are iluzia tariei de caracter). Am insistat asupra cauzelor posibile, deoarece cunoasterea lor, plus suportul dvs. familial, impreuna cu fito si psihoterapia o vor ajuta sa se vindece de alcoolism. Deoarece mediul si sprijinul familial sunt determinante in procesul de recuperare a alcoolicului, trebuie sa stiti ca atitudinea dvs. trebuie sa fie cea de colaborare si ajutorare. Cand verisoara dvs. neaga dependenta de alcool, raspundeti-i ca acea persoana care dupa o gura de alcool nu se poate opri pana nu cade, este alcoolica, astfel ajutand-o sa inteleaga adevarul. Constientizati-o apoi ca finalul poate insemna arterita sau ciroza hepatica, ori accidentul vascular cerebral. In functie de acestea, efectele vor fi: dureri insuportabile, paralizie, cadere la pat, pierderea independentei si a controlului sfincterian (isi va face nevoile pe ea). Lamuriti-o astfel asupra consecintelor consumului de alcool. De asemenea, o astfel de persoana trebuie neaparat sa aiba ocupatie, sa se simta utila, iar atunci cand intervin frustrari, familia trebuie sa o sustina puternic, sa-i aminteasca faptul ca toti avem frustrari si totusi mergem mai departe. Concomitent, trebuie indepartate persoanele din anturajul cu care obisnuieste sa bea, ca si ocaziile care trezesc dorinta consumului de alcool.
Din meniul zilnic sa nu-i lipseasca proteinele (laptele, untul, carnea, ouale, branza etc.), care diminueaza considerabil apetitul pentru alcool.
Apoi va recomand cura de 21 de zile cu pedicuta (Licopodium clavatum): peste o lingurita de planta se toarna 250 ml apa clocotita si se acopera 20 minute, dupa care se strecoara si se bea cu inghitituri mici 1/2 cana cu 30 minute inaintea micului dejun si 1/2 cana cu 30 minute inaintea pranzului.
Pentru atenuarea starilor depresive, consecutive ingerarii de alcool, deosebit de eficace este sunatoarea sub forma de capsule, de trei ori pe zi cate una, cu 30 minute inaintea meselor principale.
Pentru potolirea dorintei de a bea se iau
5-10 picaturi Antialcool Plant (de la PlantExtract, se gaseste la magazinele naturiste) diluate in 100 ml apa, ceai, suc etc., de trei ori pe zi, inaintea meselor principale, sau 20 picaturi la 0,5 l tarie sau 10 picaturi la 1 l vin sau bere pentru inducerea dezgustului fata de bautura. Acest produs este un excelent extract vegetal din pochivnic, ardei iute si carmaz, deosebit de eficace in tratarea simptomelor sus-mentionate.
Contra starii de mahmureala, un deosebit revigorant, detoxifiant si revitalizant este ceaiul combinat din 2 linguri fructe catina, 2 linguri flori soc, 1 lingura fructe ienupar zdrobite, 1 lingura rozmarin. Peste aceasta cantitate de plante se toarna 2 l apa clocotita si se acopera timp de 20 minute (fara a se fierbe), dupa care se filtreaza prima cana si se consuma ca atare sau indulcita cu putina miere. Se consuma intreaga cantitate pana la ora 18, intrucat acest ceai este foarte energizant si poate da insomnii. Va urez succes, multa sanatate si putere.
PEIA DALILA, specialist reflexoterapeut - str. Take Ionescu nr. 11-13, sc. B, ap. 17, Timisoara, tel. 0256/43.18.91
AM adunat de pe net cateva leacuri..stiu ca a dat rezultat numai pentru un timp ceaiul Kombucco Orientalis..
toate cele bune si putere in a lupta cu..acest flagel.
angelina spune:
Alyssa, imi pare deosebit de rau pt ceea ce ti s-a intamplat! Povestea ta este foarte trista cu atat mai mult cu cat este vorba despre sot si nu tata + tot ceea ce reusisesi sa strangi cu greu o viata intreaga. Am ramas fara cuvinte.
Si te admir totusi pt ca ai avut puterea necesara sa te poti rupe de tot si sa o poti lua de la capat, pastrandu-ti rationamentul!!!
Iti doresc o viata frumoasa lipsita de griji alaturi de fetele tale si sper sa poti uita cat mai mult din acest trecut dureros.
Draga Dana, multumim frumos pt leacuri, ce ai zice de o tinctura de ciuperci otravitoare sa-i linisteasca de tot? Reteta este foarte ieftina si deloc complicata, trebuie doar ceva fantezie si ambitie…
.
Acum serios vorbind, noi am incercat cu tatal meu cu Antialcool din plante...i-am tot pus picaturi, ba in mancare, ba in bautura, a costat foarte mult si nici un rezultat!
pupirica spune:
Draga Angelina,
Inteleg perfect sentimentele pe care le ai fata de tatal tau si nu te condamn. Cred ca oricine ar simti la fel in locul nostru. Sincera sa fiu m-a uimit ceea ce mi-ai spus in legatura cu cantitatea pe care o bea tatal tau si pot spune ca tatal meu cred ca bea cam jumatate de litru de coniac (niste porcarii) si cam o bere pe zi (asta banuiesc eu deoarece nu bea acasa decat berea). Sau poate bea mai mult dar nu cred sa fie mai mult de 1 litru. Cam de cand bea? Asa serios, adica in fiecare zi cred ca are vreo 2 ani. Sa inteleg ca mai are mult nu? Dumnezeu sa ma ierte ca imi vine sa ma urasc pe mine pentru halul in care am ajuns sa gandesc despre propriul meu tata... Ziceai ciuperci otravitoare? Cred ca ar fi cele mai bune pentru uni ca ei... dar...
Cat despre sfaturile Danei, daca ar fi de acord sa urmeze un tratament as fi cea mai fericita din lume. nu mi-ar mai trebui nimic! Oricum multumim pentru intentie!
angelina spune:
Draga Pupirica,
Tatal meu bea in cantitati asa de mari de mai bine de 7 ani, si nu are absolut nimic, in afara faptului ca a devenit epileptic si paranoic si un pericol public, dar nu da semne vitale slabe, e sanatos din punct de vedere fizic.
Bea in continuu, adica, atunci cand mai lucra - acum 4 ani, bea dimineata inainte sa plece, continua la serviciu, apoi venea praf acasa, unde continua pana noaptea tarziu (cei doi litri ii bea numai acasa, la serviciu nu stiu exact cat putea bea). Adica, el nu facea altceva decat sa doarma si, cand se trezea, isi umplea din nou paharul!
Incepuse sa lipsesca tot mai des cu lunile de la serviciu pt ca nu-i mai ajungea in ritmul asta - el ar fi vrut sa bea la serviciu in continuu cum facea si acasa si probabil ca i se atragea atentia si nu putea sa-si tina doza! Asa ca s-a lasat de job ca sa poata sta acasa si sa bea neintrerupt - ceea ce si face.
Si uite asa eu nu l-am vazut pe tatal meu niciodata treaz. Nici macar cand eram mai micuta si el inca nu ajunsese la cantitatile astea....si pe atunci el tot avea macar un pahar la bord....numai Dumnezeu stie cat il urasc!
Am trecut prin multe faze: am realizat ca e bolnav, am inceput discutiile cu el, am refuzat sa ii mai cumpar bautura (ne trimitea mereu pe mine si pe sora mea sa-i luam, si-mi ajunsese, ma cunosteau toate femeile de la alimentara, cum intram eu acolo, cum scoteau ele sticlele pe masa), l-am internat la dezalcoolizare, l-am internat la nebuni, l-am adus din nou acasa, am incercat cu pomeni la biserica, cu tincturi, cu cearta, cu amenintari, de toate, NU TINE!!!!
Asa ca am plecat de acasa, mie mi-a ajuns!
La inceput ma simteam si eu vinovata de sentimentul de ura pe care il purtam, acum insa, cred ca si Dumnezeu insusi e satul de el, d-apoi eu, un biet om!
De aceea spun, exista cadre specializate care sa ii ajute si sa lupte cu ei impotriva alcoolului - desi, cum am mai spus, cei care au ajuns in stadiul tatalui meu NU MAI POT FI RECUPERATI, de aceea eu cred ca cea mai buna solutie pt cei/cele aflate intr-o astfel de situatie, este sa-si salveze fiecare pielea. Nu are rost sa mai stati langa ei si sa ii lasati sa va manance zilele, nimic nu se va schimba, exact asa cum a spus Alyssa, adictia e mai presus de orice, ar fi in stare sa va vanda pe o sticla, atat de disperati sunt!
Cat despre tatal meu, el a baut o viata intreaga, singura diferenta e cantitatea de alcool care a crescut pe parcursul anilor. Dar lui i-a placut mereu sa bea. Eu nu imi amintesc sa fi venit vreodata de la serviciu fara sa ne trimita sa-i luam o sticla. A avut mereu portia zilnica asigurata, pana cand, nu i-a mai ajuns!
Asa ca ganditi-va bine, cele care aveti rude, soti, care isi asigura zilnic portioara, chiar daca sunt cuminti deocamdata si nu fac scandaluri si sunt amuzanti cand sunt un pic ciupiti (da, am auzit multe femei afirmand prostia asta), nu uitati ca drumul asta nu duce decat acolo unde l-a dus si pe tatal meu!
pupirica spune:
Draga Angelina,
Ceea ce mi se intampla mie este urat insa prin ce ai trecut tu este infiorator. Probabil ca in viitor ma asteapta si pe mine acelasi lucru. Despre parasit este cam greu momentan. Am putea sa ne mutam cu chirie (eu cu viitorul meu sot) sau sa ne facem un vredit sa ne luam o casuta (daca ne-am incadra) dar asta ar insemna sa nu ne mai bucuram de viata. Si daca acum platim rate la casa cand avem 20 de ani la 50 de ani cand le vom termina crezica vom mai avea acelasi cef de plimbari si distractii ca acum. dec am preferat sa stam cu ai mei (incercand sa-l ignoram pe tatal meu- cu care ne vedem rar deoarece vine f tarziu de la serviciu si pleaca f devreme). deci preferam ca banii aceia sa-i investim in noi, in prezent. Poate nu ste cea mai buna alegere dar nu stii niciodata ce va fi maine.
Si nici mama nu prea stiu ce are de gand. Nu am deschis subiectul cu despartirea dar... deja a ajuns sa il ignore si ea desi stiu ca in adancul inimii sufera. E firesc.
Stii, chiar ma gandeam zilele trecute la situatia mea. Am mers la parintii logodnicului meu la Constanta (noi stam in Bucuresti), care se inteleg foarte bine, asa cum trebuie sa se inteleaga 2 oameni care au ales sa traiasca impreuna, si ma uitam nostalgic la ei si ma intrebam oare parintii mei de ce nu au o viata ca a lor? De ce am avut eu ghinionul acesta? ...Poate e cel mai mic ghinion care mi se putea atribui... ca sa nu fie chiar totul perfect...
Ce pacat ca o bautura poate strica munca unui om de o viata, poate sterge sentimentele celor dragi, poate ruina o casnicie fericita, poate marca viata unui om, si ce pacat ca nu exista leac definitiv pentru ea.