calatoriile sufletului altfel decit cu avionul...

Continua discutia pe forumul nou. Apasa aici

calatoriile sufletului altfel decit cu avionul... | Autor: Liliana

Copilul m-a intrebat intr-o zi "mami,de ce numai pasarile si insectele au aripi? de ce dumnezeu nu ne-a facut si pe noi cu aripi,sa putem zburaaa si sa ne ducem oriunde vrem noooi,asa,prin cer?" iar eu i-am raspuns ca Dumnezeu ne-a dat si noua,oamenilor,aripi,dar ca ele sunt altfel,mult mai pretioase si mai puternice si ca acestea cresc in interiorul nostru...ca aceste aripi se numesc IMAGINATIE si INTELIGENTA si ca sunt aripi ale sufletului.Ca ele nu pot fi atinse de nimeni din afara si cu ajutorul lor poti cu adevarat calatori absolut oriunde doresti,in spatiu si timp,din adincul oceanului,pina in desertul Sahara si prin padurile tropicale si la Polul Nord sau Sud,in absolut orice tara doresti,pe orice continent,pe Luna sau pe Marte ori chiar si mai departe,poate prin alte Galaxii...
Copiii calatorese cu sufletele lor mici foarte mult,alaturi de pitici si zine si goblini si elfi si toate personajele lor fascinante...copilaria fiind cel mai bun anotimp pentru astfel de calatorii "ale sufletului".Voi ati vazut "Spirit"? Si nu ati calatorit odata cu el? noi DA!...
Oamenii mari calatoresc si ei,citind carti grozave si urmarind vreun film bun,ori...iata navigind pe Internet! desigur ca in calatoriile acestea minunate mai trecem si prin locuri mai putin placute,paduri intunecoase si avem de infruntat Spani Vicleni,Babe Cloantze Cotoroantze si Balauri cu 7 capete! Uneori ne intilnim si cu Fat Frumos din Lacrima(pe teritoriul "tineretzii fara de batrinetze si al vietzii fara de moarte"...). oricum,copilul m-a mai intrebat "mami,toti oamenii au aripi crescute in interior?" iar eu i-am raspuns "cred ca da,unii le au mari si albe de tot si frumoaseee rau,iar acestia se numesc genii,inventatori,cercetatori,scriitori,pictori,sunt acei oameni care fac ca lumea noastra sa fie mai buna si mai frumoasa,dar unii le au mai mici si atunci acesti oameni sunt asa...foarte seriosi,nu prea rid mult,nu prea zimbesc,sunt morocanosii,iar altii au aripile asa de mici-micutze-micutzici de tot,de tot,si acestia sunt foarte rai,foarte vicleni,fooarte periculosi si de ei trebuie sa ne ferim,sa fugim cit mai departe,sa nu-i bagam in seama..." "si?!"m-a intrebat mai departe copilul..."pai,daca ii lasam in pace,ne lasa si ei,ori si mai bine,poate ca o sa inceapa sa le creasca si lor acolo ceva pufi macar,un FULG macar...cine stie?!" "si eu cred!" mi-a raspuns copilul cu mare convingere,daca nu, uite ca am eu un fulg"-si s-a dus repede la ea in camera si mi-a adus unul colorat in albastru,din colectia ei "uite,pe-asta! hai sa-l dam!"...