Da' creatii personale?...

Romanul s-a nascut poet....asta se stie...Sigur si printre voi exista multi care au scris macar odata in viata cateva randuri,fie ele versuri sau proza...Asa ca va provoc la o desconspirare a talentelor "absconse"(vorba lu' luizax) din voi...Sa-i dam drumul...

Eu am sa dau startul cu cateva versuri,ultimele pe care le-am scris acu'.....N ani:-)...nu-s cine stie ce..dar ca sa va dau curaj.......Iata-le:


Stiam ca am sa mor in toamna,
caci frunzele din pomi prea ma dureau
si ma dureau albastrele oceane,
ce-ntunecate insule-ascundeau.

asa-mi fu soarta!ca-ntr-o toamna,
sa mor adanc si-ndurerat
cu visul meu dat de poamana
barbatului care-a plecat.

---------------------------------------


ai fost aici,dar ce pacat
ca timpul scurt ne-a aruncat
pe mine intr-un colt
pe tine-n altul
al lumii,
si de-ar fi timpul doar de vina
ca nu mai am nici radacina,
nici frunze verzi ca sa mai zbor,
s-ajung la tine cand mi-e dor.
nu am nimic si totusi am
o frunza tanara in ram.
ce pomu-ntreg il va-nverzi
prin ea chiar tu-ti vei aminti
c-ai fost aici dar nu mai esti
frumoasa zana din povesti...



Ortansa-de 2X mamica va doreste:
Un An super-super-super....

Otilia spune:

Hihihi, stati asa sa vedeti la mine capodopere!!!

La 7 ani scriam:

Balerina cea frumoasa
Este vesela, gingasa,
Balerina cea urita
Este mult mai intrecuta!!!

Sau:

Ai vazut?
Am vazut!
Ce-ai vazut?
Cum un iepure salbatic
Se-agata acum de tine
Si iti spuse: "Vezi, e bine?"

Si multe altele, mult mai frumoase dar... mai greu de retinut!

La 25 de ani scriam:

Fara el linga mine
Simt ca mi-e greu...
Timpul curge-n suspine
Le-aud mereu...
Pe strazi pustii
Bat ritmul pasii mei
Gindul se zbate
In noaptea dragostei...

Noapte trista ca un blues
Mi-aduci in suflet singuratatea...
Noapte trista ca un blues
Prefaci in clipe eternitatea...

Nu pot uita
Acele seri
Ce topeau
Atitea mingiieri...

Noapte trista ca un blues
Mi-aduci in suflet singuratatea...
Noapte trista ca un blues
Prefaci in clipe eternitatea...

Doruri grele ma-mpresoara ametitor,
In tacere ma las prada viselor!...



UN AN NOU FERICIT!!!
@+...
Otilia & La Adelita (6 luni peste o saptamina!...)
"La musique avant toute chose" - Paul Verlaine

Veve spune:

Frumos,fetelor,tare frumos!
Eu am avut 3 faze"creative":prima in clasa I-a,cind era tata plecat in strainataturi si scriam de dorul lui,a II-a prin clasa a5a cind nu stiu de ce scriam!Imi amintesc insa de ce m-am oprit:profesoara de limba romana vroia sa le publice in revista liceului,dar imi cerea, neaparat si ceva patriotic,ca deh,asa erau vremurile;si pe mine nu prea m-a inspirat tematica asta,asa ca m-am lasat! Si-a 3-a si cea mai "productiva"pe la 16 ani odata cu prima dragoste,primele dezamagiri...Dar mi-a trecut repede cind am realizat ca de fapt is mai multe dezamagiri...!!!
Din pacate "creatiile"mele au ramasa acasa,in Romania asa ca nu vi le pot arata,ca sa va delectati cu ele..Mai bine!!!

La multi ani!
...Si un Nou An fericit si prosper!
Irina & Veve cea cumintzica foc!

Dana M. spune:

Oh, ce subiect pentru orgoliul personal! Eu, din pacate nu pot sa ma manifest (inca!) pe-aici pentru ca eu sunt cu ! Si Nici macar nu mai am CD-ul pe care-l inregistrasem, sa pot sa fac un mp3, ceva, sa ma dau mare, nu mai am decat caseta, dar o sa va scriu poate niste versuri de cantece (proprii, of course!) Precizez ca e o piesa folk, deci versurile sunt simple....da' daca-ati stii ce draguta e melodia...

"Mi se pare ca iarasi am visat si-n cer
ingeri se bateau cu perne de zapada
peste noi se asternea incet
o aspra si tacuta si finala acolada

R: Inca un an, priveste, e inca un an
Craciunul, anul nou si gandul nostru bun
eu nu stiu ce sa-ti dau in dar si iata, rup din mine
ca un colind, un cantec de Craciun

Sa ma ierti, te rog, desi ti-e greu
si poate e tarziu acum sa-ti spun ce rau imi pare
poate vei pleca, poate raman
dar sigur ne vom re-ntalni-n ninsoarea viitoare

R:.......

Luminatul Craciun ne-asteapta iar
o viata iarasi ni se da, ne nastem inc-o viata
si printre nameti, razand nebun,
copii frumosi suntem din nou - decembrie dimineata

R:


Dana M. si Raluca

Ortansa spune:

Waw .Dana...citind versurile parca aud si melodia...frumos...f.frumos...

Ortansa-de 2X mamica va doreste:
Un An super-super-super....

Otilia spune:

Pai dar si la mine tot cintec era...
N-ati vazut ca se repeta o strofa?...
Dar pe mine nu ma lauda nimeni...


UN AN NOU FERICIT!!!
@+...
Otilia & La Adelita (6 luni peste 4 zile!...)
"La musique avant toute chose" - Paul Verlaine

ralucab spune:

Ortansa, esti tare talentata! Mai scrie poezioare, tare mult mi-au placut!
N-ai incercat sa publici nimic?

Alina&Raluca

Dana M. spune:

quote:

---

Originally posted by Otilia


Pai dar si la mine tot cintec era...
N-ati vazut ca se repeta o strofa?...
Dar pe mine nu ma lauda nimeni...


UN AN NOU FERICIT!!!
@+...
Otilia & La Adelita (6 luni peste 4 zile!...)
"La musique avant toute chose" - Paul Verlaine

---

Ba da, draga Otilia, si ca sa ma crezi ca mi-au placut versurile, chiar ma gandeam sa compun ceva muzichie..... no ofense! n-o cunosc pe-a ta, normal!

si, Ortansa, multumesc, nu-i chiar de "wow" cantecelul meu, da'....

Dana M. si Raluca

vladosmina spune:

Mai si eu mi-am fost o meseriasa in ale penelului, doar cu o poezie mi-am cucerit sotul. Eram atat de prinsa in treaba asta ca devenisem membra la cenaclu, nici nu credeam ca voi ajunge sa uit poeziile pe care le-am scris... Dar uite ca le-am uitat si asta vara nici nu am fost tentata sa rasfoiesc caitele prafuite din casa parinteasca.
Ma intreb daca as mai putea sa citesc acum carti de poezie, cum le devoram la 18 ani.
Voi chiar mai puteti?
Mi-au placut poeziile tale, Ortansa!
Ai fost vreodata la un Cenaclu literar cu ele?

alba spune:

BRAVOS OTILIA!!!
Frumoase versuri si asa de romantice,mai tu ai talent nu gluma!
Si memorie,de la 7 ani,auzi tu...


Da i-a zi pentru frumushica de Adélie ai compus ceva acolo un vers,o strofa,doua???
Te asteptam cu o mica poezioara pentru bebelusa ta cea scumpa!


La multi Ani,Adelié!!!

***Alba***

Veve spune:

Mai fetili,va amenintam io acu' ceva timp in urma c-o sa va transcriu si "capodoperele" mele! Ei,tocmai mi-au sosit,proaspete,in pachetel din Romania si profit ca pluteste un pic de tensiune pe forum ca sa explodez si eu bomba mea literara;io stiu?poate se mai racoresc spiritele!!!Dar va rooog:tineti cont c-au fost scrise intre 15-16 anisori si sufeream cumplit din dragoste si-amor ghebos pe-atunci! Sunteti libere sa rideti,da macara nu fluierati si aruncati cu conserve!!

NEPASARE
Ce-nseamna viata pentru tine
Cind nu poti sa iubesti un pic
Si pentru ce ma chinui,oare,
Cind tu si-asa nu simti nimic?

Ai dreptul sa arunci cu vorbe?
De unde-l ai?Sau esti vreun zeu?
Tu crezi ca esti atit de mare
Sau esti egal cu Prometeu?

Ti-am pus un suflet la picioare;
Nici nu te uiti,nici nu-l ridici.
Esti egoist!dar stii tu oare?
Pamintul geme de-oameni mici.

Nepasator tu treci prin timp
Si nu simti dragostea cum doare.
Ai sa te pierzi,far' de-anotimp,
Inmormintat in nepasare!

DE CE?
Cind suferinta ma rascoleste
Si lacrimile-mi izvorasc fierbinti,
Este ceva ce ma nelinisteste:
De ce ma minti?

Ma zbat si gem si tremur de durere.
Dar tu nu vrei,sau poate nu ma vezi;
Cind sufletul si-iubirea mea ti-o cere,
De ce nu crezi?

Doream sa-nveti,sa poti sa crezi in mine,
Dar nu-ntelegi si n-ai vrut sa ma chemi.
Acum mai sper...dar nu stiu:ce-i cu tine?
De ce te temi?

NEVOIA DE IUBIRE
Am asteptat sa-mi torni in suflet aur.
Dar n-ai simtit sau n-ai vru sa-ntelegi.
Noi parca n-am trai pe-aceeasi lume
Si parca n-am avea aceleasi legi.

Te asteptai sa-ti suflu-n par cu soare...
Cum pot,cind sufletu-i innourat?
Eu nu mai am nici creier,nici picioare;
In ochii tai sunt un nevertebrat.

Tacerea ce ma impresoara-i trista
Si n-are rost sa-ncerc s-o inteleg.
Dar poate doar o sansa mai exista
Si tu,poate nu esti un iceberg!

Ce-ar mai fi plaja fara mare,
Cind valul nu te-ar incinta?
Si iarna grea,fara ninsoare?...
Dar eu?ce-as fi fara iubirea ta?

DESTIN
E noapte,frig si sufletul mi-e singur;
Visez,pivind departe prin pereti,
Si-n farmecul ascuns al ratacirii,
Imi par imense ziduri de cetati.
Ce-ar fi sa fiu acum intr-o poveste
Cu imparati si regi din dinastii apuse,
Sa fiu un brad marunt,pe-nalte creste
Si sa-mi trec viata in hatisuri ascunse?
Sa cresc stingher,intr-un sarut cu cerul
Iar vintul sa-mi mingiie incet pletele crude;
Privind la codrii vesnci sa le patrund misterul,
S-adorm,gindind departe,nestiind nici eu unde...
Dar cum sa-ncalc destinul,sa intru in poveste
Si din fiinta vie,cum sa devin copac?
Cum s-ocolesc chiar soarta,ce-atit de trista este,
Cind singele in seva nu pot sa il prefac?
N-am cum,nu-i cu putinta a-mi ignora ursita!
Cum sa fiu brad pe munte cind tata n-am un pom?
In lumea asta larga-mi par mica,ratacita,
Si acceptind povara statutului de om.

INERTIE
Clipele curg incet,odata cu destinul,
Dar nu mai simt tacerile cum dor.
Sageti de foc vor sa-mi lungeasca chinul,
Simt cum ma scurg si simt cum mor.

Trupu-i inert,n-am miini si n-am picoare,
Iar venele-mi de singe se golesc.
Sufletu-i plin de vid si nepasare...
Nu mai sunt eu;parca plutesc.

Cum treci tu viata fara sa te uiti!
Numai durerie deloc nu se clintesc.
Unde-mi sunt anii de copil descult,
De ce ma pierd,de ce imbatrinesc?

Atitia ani!au fost si nori si soare,
Si dragostea-o mica dulce-amara clipa.
Insa mai are importanta oare?...
Pleoapele-mi cad...si nu se mai ridica..

...
Ce vezi cind ochi-ti verzi tu ti-i intorci spre mine?
Si ce visezi sub pleoapele-ti cazute?
Simti dragostea-mi cu se revarsa catre tine,
Ecou al fortelor necunoscute?

Cind te-am vazut ploua din cer cu soare
Si ochi tai m-au subjugat subit;
Aveau ceva din blindul val de mare...
Simteam cum ard si inima mi s-a topt.

In chinuri dulci,nu-mi explicam misterul,
Nelinistea-mi se cuibarise-n timple,
Vise ciudate-nalt cresteau,cit cerul...
Simteam izvorul lacrimilor cum se umple.

Dar intr-o zi m-am imbatat in cintec;
N-am mai zburdat aiurea,in nestire,
Mi-am redescoperit taina in zimbet
Si am aflat ca se numea iubire.

Si cu asta-basta!Pe azi...Mai am citeva da' le pastrez pentru desertEi ce ziceti?Asta faceam io in loc sa-nvat.Giugiuc,nuuuuuu?

Irina & Veve cea cumintzica foc!

Daca n-am avea atitea defecte,nu ne-ar face atita placere sa le observam pe ale celorlalti (La Rochefoucauld)