Tragi-comic

Am iesit cu baietelul meu de 1 an si jumatate la plimbare cu caruciorul. La un moment dat, la o trecere de pietoni a trebuit sa ne oprim sa asteptam culoarea verde. In apropiere era un batran intr-un scaun cu rotile impins de cineva. Nu stiu ce i s-a parut asa de haios pustiului ca a inceput sa-i faca semne cu mana, sa rada la el asa cum face de obicei cand vede alti copiii de varsta lui in carucior. O fi facut vreo analogie? Am incercat sa-i distrag atentia, dar imi venea sa intru in pamant de rusine. Normal ca batranelul nu s-a suparat, chiar i-a zambit gandindu-se ca e doar un copil. O fi avand si el nepoti, cine stie. Cat despre copilul meu, e inca prea mic sa-i explic cum trebuie sa reactioneze fata de persoanele cu o infirmitate. Una peste alta, a fost o situatie destul de jenanta pentru mine mai ales ca eram in mijlocul traficului si nu puteam sa plec de acolo. Noi eram pe refugiul dintre benzi si domnul acela era chiar in fata noastra pe trotuoar.

Cristina
http://www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Cristina_C

alba spune:

Draga mea,
Eu cred ca pentru batrinel,aceasta situatie nu a fost asa de "jenanta",
doar tu ca mama copilului ai avut impresia asta,fii te rog fara grija,nu e nici o problema,mititelul tau si-a manifestat bucuria asa cum doar un copilash nevinovat o poate face,iar batrinelul i-a zimbit,
nu vad nimic grav in asta



"Omul cel mai fericit este acela care face fericiti pe cit mai multi oameni".

http://www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=alba

Donia spune:

Cred ca noi avem ce invata de la copii in cazurile astea, legat de persoanele cu infirmitate. Vezi, copilul tau are abilitatea de a-i vedea pe toti ceilalti frumosi si fara infirmitati!

Cristina_C spune:

Pe moment m-am simtit prost la gandul ca reactia baietelului l-ar putea deranja. Nu e placut ca cineva sa se lege de tine pe strada mai ales daca mai ai si o problema. Partea amuzanta este ca Robert l-a tratat pe batranelul din scaun ca pe un coleg de carucior, manifestandu-si simpatia fata de el asa cum o face si fata de ceilalti copii cand ii vede in carucioarele lor. La urma urmei n-a facut nimic grav, a vrut doar sa comunice cu el cat se poate de normal. Nici eu in locul batranului nu m-as fi suparat pe un copil si nici n-as fi acuzat-o pe mama lui ca l-a educat gresit. E clar ca eu am avut o reactie exagerata. Ce bine-ar fi daca as putea sa vad mai des lumea prin ochi de copil! Puritatea lui sufleteasca face ca totul sa para simplu, firesc si frumos.

Cristina
http://www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Cristina_C

Donia spune:

Imi amintesc ca in parcul unde ne plimbam noi cand Roxana era mai mica venea un batran foarte batran adus de catre fiica lui (si ea batrana). Fiica il lasa cam 1 ora singur, facea cumparaturi si se intorcea sa-l duca acasa. Batranul nu avea putere nici sa vorbeasca, tot ce putea sa faca era sa tina in mana o bucata de paine din care hranea pasarile. Parea trist si izolat, iar Roxana era singura fiinta care se apropia de el si ii radea, ba il si mangaia pe maini. Batranul aproape ca invia de cate ori o vedea, desi nu putea decat sa ii zambeasca, dar se vedea efectiv ca se bucura. Probabil ca din cauza varstei foarte inaintate era ocolit de ceilalti, asa cum se intampla uneori cu persoanele cu handicap.
Mereu m-am gandit ca as vrea sa o invat sa-si pastreze deschiderea asta fata de oameni, sa nu imprumute din prejudecatile altora.
Am vazut poza lui Robert, este o minune, sa-ti traiasca si sa aiba o viata minunata! Dupa ochi si dupa ras cred ca o sa cucereasca tot ce misca, in carucior sau nu!

Cristina_C spune:

Donia, iti multumim pentru complimente si urari. Multe salutari tie si familiei tale!

Cristina
http://www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Cristina_C