Situatii caraghioase !
Raspunsuri - Pagina 6
debby spune:
Nici nu mai are rost sa va spun ca sunteti formidabile si incerc sa mi va imaginez pe fiecare in respectiva situatie.
Haideti sa va spun de mine. A inceput duminica. Trebuia sa mergem la un lac superb si de doi ani de cand sunt cu pucci meu niciodata nu am apucat sa mergem un week-end asa cum imi place mie, in natura, la are liber, fara nimic sofisticat. Zi mare duminica, eu , pucci, Gabriele cu noua prietenutza care saraca s-a speriat de nebuniile noastre. Gresim iesirea din atostrada, o ora de mers in plus si in final uite-ne ajunsi la lac, dar ne apucase deja foamea. Ospatari care vin din an in pasti la masa, privelistea era frumoasa, am mancat in asa fel incat numai bine ca eram la dieta si hai ca luam o barcuta pt o ora macar sa ne bucuram de minunata natura. Soare, frumos, ideal. Achitam ne ridicam de la masa si nici nu scot capul bine de pe terasa si incepe o ploaieeeeee... Am plecat lovita in suflet. Pe drum, ajungem la Cannes, soare si hehehe, nu las eu duminica sa se risipeasca asa. Mergem la Go Kart( curse de carturi super) in Italia dupa granita ca doar aici nu ploua. Eram in al noua-lea cer ca ador sa conduc masinariile astea mici si sa facem curse intre noi. La Nice ""scumpa"" lui Gabri se trezeste sa intrebe cat e ceasul, era patru, si sa spuna ca ea e obosita, maine lucreaza si trebuie sa doarma. Dar cat dormi mama draga, da la patru dupa amiaza la 7 dimineata? Am sfarsit prin a ne uita in trei la partida Milan-Roma acasa, scrasnind din dinti. Abia atunci o cunoscusem ca scumpul nostru amic tinea mortis sa mi-o prezinte! Parerea nici nu e nevoie sa v-o spun... ihhhhhhhhhh
coral spune:
am bilet cu Lufthansa saptamina aviatoare...
There is a difference between knowing the path and walking the path.
petra spune:
quote:
Originally posted by coral
There is a difference between knowing the path and walking the path.
Eu am calatorit cu Lufthansa si au fost ca un ceas de punctuali.Doar din Bucuresti am plecat cu o intarziere de 10 min, din cauza unei ploi! poate pe cursele astea mai lungi sunt mai seriosi!Drum bun!
debby spune:
Hai ca vin si eu cu noutati de ieri.
Am inceput cu ploaia care iar mi-a dat toate planurile peste cap ca trebuia sa merg cu Gbariele( amicul nostru) la plimbare cu motocicleta si m-am sgariat pe ochi iar
Asteptam totusi sa treaca sa ma ia sa mergem la niste prieteni sa jucam carti si hop, suna telefonul, apare pe ecran Lidia, o prietena care are vocea groasa, aproape ca de barbat. "Coboara imediat la iesirea A a blocului( are 2 intrari pe 2 strazi diferite) ca iau masina si ajung in 5 min acolo". "Bine frumoas-o"(belissimo(a), ca vb in italiana). Las totul deschis in casa, televizor, calculator, ps, aragaz, arunc hainele cat colo, iau ce pot pe mine( o bluza de-a prietenului meu) si cobor. Ajunsa la lift vad ca nu am tel cu mine, ma intorc cu gandul ca poate vine Gabriele la cealalta intrare, si daca vede ca nu-i deschid ma suna.
Ies in mijlocul strazii, imi pun tel pe vibratie si ma fac ca vorbesc, asa curiosii nu se mai opresc cu alte ganduri sau claxoneaza. Ops, trece Gabriele. Ce coincidenta, amadoi pe aceeasi strada vin. Mai bine asa. Prcheaza mai mult pe trotuar ca nu sunt locuri acolo si stai ca trebuie sa o astept pe Lidia ca m-a sunat acum 5 min ca vine si ea. Ciudat ca nu mi-a facut niciodata asa. Poate e o surpriza. Culeg intre timp cu ambele picioare si un rahatel de caine si stam noi si stam. Ciudat ca si daca venea din capatul Monacou-lui ajungea in 20 min, ca de atata asteptam. Incepeam sa ma enervez si incercam disperata sa-mi sterg adidasii pe trotuar. Nu mai venea Lidia. Aprindem o tigara si Gabry ma intreaba: " dar cine te-a sunat primul, eu sau ea?" Impas, eu doar un apel am primit si ala era afisat Lidia. "Dar am vb cu tine la tel? Am raspuns? " "Da, ai spus ca te imbraci si cobori. Si Ciao belissimo(care de fapt era belissima)". Ora coincidea si puteam noi sa asteptam mult si bine sa ajunga Lidia.
Tel facuse o eroare de nume, mi s-a mai intamplat dar asta a fost dura rau de tot!
rodika spune:
Hai ca vin si eu c-o faza.Eu port ochelari ,iar el nu stia (pe vremea aia);de fiecare data cand mergeam la film,alegea locuri in spate ,ca sa "vedem bine",ma plictiseam de moarte ,ma enervam,cand radea sala,radeam si eu ,nu vedeam nimic.Cand trebuia sa ne intalnim,daca ajungeam prima il asteptam,uitandu-ma in sensul opus,ca sa ma vada el pe mine,caci altminteri zicea"ce faci mai,iar te uiti pri mine?"
Iar intr-o seara,in discoteca,mi-a marturisit ca-i plac fetele cu ochelari,i-ar placea sa se casatoreasca cu o ochelarista;atat mi-a trebuit,a doua zi am aparut cu ochelarii pe nas,a ramas ca la dentist(am ascuns asta aproape un an ),intr-adevar ,s-a casatorit cu mine,au trecut 9 ani de atunci....
lilanda spune:
quote:
Originally posted by petraquote:
Originally posted by coral
There is a difference between knowing the path and walking the path.
Eu am calatorit cu Lufthansa si au fost ca un ceas de punctuali.Doar din Bucuresti am plecat cu o intarziere de 10 min, din cauza unei ploi! poate pe cursele astea mai lungi sunt mai seriosi!Drum bun!
La toti numai bine!
Ai avut noroc Petra, zau!!! Inainte de Craciun trebuia sa merg la Copenhaga cu polonezii de la LOT, numai ca am ajuns prea tirziu la aeroport si am pierdut avionul. Din fericire - atunci :-),am prins Lufthansa care avea legatura din Frankfurt spre Copenhaga in 3 ore, in mod normal. Si asta pentru ca avionul a venit cu intirziere de o ora si jumatate de la Frankfurt, desi trebuia sa plece din Bucuresti inaintea celui de la LOT. Pentru mine a fost bine, nu si pentru cei care aveau legaturi spre USA si Mexic, care le-au pierdut, fiindca pilotul n-a reusit sa recupereze decit jumatate de ora din intirziere. Atunci am auzit cele mai tari injuraturi in spaniola :-)
petra spune:
Sa va zic una, proaspata . numai de ieri!
Ies eu prin gradina sa mai vad ca-mi fac floricelele, si vad ca vecinul a uitat apa de la furtun deschisa care i-a inundat locul unde avea el rasaduri, si deja trecuse la mine si-mi uda floricelele. Mi-am zis, lasa ca-i bine ca am scapat eu de o treaba. Ma duc intreaba mea, adica aveam langa o tufa, mai multi lastari iesiti amestecate cu ceva bucurieni, si-mi zic ca este timpul sa le scot de acolo. Si ma apuc de treaba. cand eram aproape gata iese vecinul din casa si vede furtunul si apa baltind in rasadurile lui si incepe a da drumul cu sete la niste injuraturi intrecandu-se in a enumera diferite organe!! Eu eram relativ aproape de gard, si am ramas ingrozita, ca nu este omul violent sau dubios, este un mosulica simpatic si de treaba. Cum ma holbam eu asa, si nu mai stiam cum sa ma fac nevazuta, da cu ochii de mine mosulica, si ramane si el incremenit cand m-a vazut! iar eu ca un motan spasit, ii spun de dupa tufa: Hello Jack!!
M-a umflat rasul cand i-am vazut fata vadit rusinata de ceea ce a zis, si am plecat in casa!
n/a spune:
Prima mea intalnire cu adoratul meu sot! Tot pe net ne-am cunoscut. El montrealez, io bucuresteanca. Mare amor, mare...si in cateva luni vine clipa adevarului: ia grasul meu bilet de avion sa vina la Bucuresti. Io, da-i si zugraveste, schimba mocheta roasa de caine, vopseste tocaria, spala geamurile, etc...vorba aia, venea logodnicu' si ma prindea cu gunoiu' dupa usa...Pe balcon aveam doua sezlonguri din carpa vechi si obosite....Ce ma pune dracu' sa fac? Rup carpa decolorata de pe ele si le las doar cu invelisul sidefiu din rafie. Aranjez balconul, lumanarele, ficusi bezmetici...sa dea romantic. Vine ziua Z si-mi iau iubitul de pe Otopeni. Ajungem acasa. Ne dezbracam. Pun o muzica suava in surdina...Desfac o cutie de bomboane de ciocolata belgiene...aprind lumanarele...torn sampanie rece in cupe inalte de cristal...amandoi super fastaciti ne indreptam cu paharele spre balcon...zambim...ne asezam pe sezlongurile sidefii....CRAAAAACCCCCC....si quebecosul meu pe ciment printre bucatile ruginite ale originalului scaun...
"Work like you dont need the money, Dance like no one is watching, Love like you have never been hurt before." -Mark Twain
debby spune:
Fetelor sunteti nemaipomenite. Trebuia sa imi mai vina in minte ceva.
Cumnatul meu, italian, casatorit cu o romanca din Deva, ajunge in Romania si nu vorbea decat foarte putin romana. Nora,( sotia lui), il duce intr-o pizzerie si ii spune ca la noi in Romania se spune Piz-(d)a in loc de pizza. El, foarte increzator in romana lui cere doua piz-e. Ospatarul se uita la el ciudat, ia el continua ridicand tonul. Adu-mi doua piz-e ca am bani sa platesc. Am spus ca ne prapadim de ras, l-au si inregistrat.
Eu in schimb, trebuia sa continui traditia de familie, nu? Mergem des intr-un pub la 5 mn de unde stam si ne cunosc toti acolo. Intr-o seara ma apuca pe mine curiozitatea cu cocktail-urile si scumpi meu se ofera sa-mi recomande o Spremuta de canavazzo. Spremuta in italiana e suc presat,( spremuta d'arancia= suc presat de portocale), dar canavazzo nu stiam.
Dupa multe insistente, barmanul imi tot spunea ca-mi trebuie ficat, ca ajung la spital daca beau asa ceva, eu nu incetam sa vreau sa gust. S-au umflat bine de ras si apoi am aflat ca de fapt canavazzo in siciliana e carpa de sters pe jos. Deci eu insistam sa beau zoaia
E, baietii astia. Acum Max, barmanul, de fiecare data ma intreaba ce "cocktail" beau.
nicoll spune:
Prietena mea cea mai buna se mutase in Bucuresti acu cativa ani.A reusit sa-si gaseasca un job si din primul salariu a zis ca isi cumpara ceva bun de mancare. Si se duce la un magazin si se uita in vitrina la salamuri,sunca presata, slanina, carnati... si pana la urma cere de la vanzatoare 500 g de sunca. Ea cu ochii mai departe pe rafturi ca sa mai cumpere cate ceva. La sfarsit ii face vanzatoarea socoteala si ii spune ca are de platit 35.000 lei. Si-a dat seama ca e prea putin dar nu a suflat o vorba , ferm convinsa ca vanzatoarea se pacalise fiindca doar sunca era 30.000 lei. A platit repede si s-a dus acasa bucuroasa ca mananca sunca dar stupoare ca in sacosa a gasit printre pachete 500 g de slanina :) Abia a doua zi a aflat ca in Bucuresti se spune la slanina sunca :)))
Si una patita de mine in copilarie :)) Noi am locuit intr-o statiune montana si parinti mei lucrau in turism. Era pe vremea lui Ceau si veneau o multime de turisti printre care si multi straini. Fiind copii obisnuiam sa primim de la straini guma , ciocolata , pixuri... Asa ca de la o vreme ne invatasem(eu si cativa copii care locuiam prin apropiere) si sa mergem in parcare pe langa masini sau autocare si sa cerem gumi-gumi...Asa ca intr-o zi tot zicand gumi-gumi pe langa un grup de straini un barbat ne spune in romaneste "haideti ca am un cauciuc intreg". Noi copii fraieri nu ne-am dat seama ca isi bate joc de noi si am luat-o dupa el bucurosi ca ne da guma de mestecat.
Cand am ajuns la autocar a dat cu piciorul intr-un cauciuc si a zis "ei care il vreti asta sau celalalt?" si a inceput sa rada de noi in hohote. Mi s-a facut asa rusine ca nu am mai cerut niciodata gumi-gumi :))