Rationamente “ a la Bogdan”...

Continua discutia pe forumul nou. Apasa aici

Rationamente “ a la Bogdan”... | Autor: anamaria

Rationamente “ a la Bogdan”...
... a inceput sa construiasca rationamente logice, bazate pe intamplari si discutii anterioare, bine imprimate in capsorul lui de smecheras de cartier!

Serile trecute, ne duceam la bunici (n.r. socrii mei, care il rasfata peste poate, pur si simplu nu-i lasa sufletul sa-i interzica ceva...). Cand plecam, descui portbagajul masinii ca sa pun acolo premergatorul lui Tudor, si ochiul agil al nazdravanului zareste imediat un colac destul de “generos” – vreo 10m de cablu coaxial, pe care trebuia sa-l ducem la tara.

Discutia “infloreste” imediat, din start se poate simti insistenta si interesul nazdravanului asupra problemei:

- Ce-i ala?!

- Un cablu...

- Ce facem cu el?

- Il tinem acolo pana ajungem la tara, ca sa-l lasam acolo!

- Da, dadadadada.... din ce in ce mai incantat de (prima) ideea salvatoare care-i venise: Il iau eu, sus la tataie, il pun in camara unde tine lucrurile pt la tara... dupa ce ma joc putin cu el... zambeste strengareste, in speranta ca nu ne prinsesem de ce vrea el sa faca.

- Nu!!! Il lasam aici, in masina, ca nu e de jucarie! Cablurile sunte periculoase, se si strica, etc – invoca parintii, pe rand, tot felul de motive logice.

Argumentele si rugamintile se succed din ce in ce mai ametitor, nervii se aprind din ce in ce...

Pana la urma, copilul tace, pare ca a inteles... cade putin pe ganduri si reia problema, in alta prezentare:

- Mami, stii ceva?

- Hmmm?!

- (insistent, de-acum, imi intoarce capul spre el, sa-l vad cat de rugator si alintat ma priveste) Eu cand sunt acasa, ascult de mami si de tati! Dar la tataie, ascult de tataie!!! Asa ca lasa-ma sa-l intreb pe el daca imi da voie cu cablu ala, da’ tu sa nu spui nimica, da???

- Cum asa mai Bogdan?! Ai dreptate, acasa asculti de parinti, si la bunici de bunici, da’ daca sunt si mami si tati acolo, tot de noi tre’ sa asculti! (argumentele mele continua, ca oriunde si oricand sa stie el cam ce are si ce n-are voie, si sa actioneze in consecinta, etc...)

Intre timp, trecusera cele 25 – 30 minute ale calatoriei pana la mamaie si tataie, asa ca se lasa tacerea, din nou, pana coboram din masina, si pt ca taica-sau, fiind mai atent la condus, nu prea participase la discutie piciul spera sa nu fi fost atent mai deloc, asa ca se da repede pe langa el, ca o pisica din aia care vrea sa toarca pe piciorul tau, si-i zice grabit:

- Tati, da’ tu si mami aveti treaba undeva nu? Plecati, adica ne lasati pe mine si pe Tudor si veniti mai tarziu???

Ne-a bufnit rasul pe amandoi, pe infundate ca sa nu vada piciul...

Rezultatul a fost ca i-a rugat pe mamaie si tataie cu ceru’ si pamantul sa-l lase sa se joace cu cablul, insa fusesera deja avertizati prin semne discrete.... pana la urma, abia asteapta sa se faca frumos afara, ca sa mergem la tara sa se joace cu cablul cu pricina!!!

daca dragoste nu e, nimic nu e!