sotul, cel mai bun prieten ??
Raspunsuri - Pagina 3
mariailin spune:
Deci, pana la urma "totul" nu este chiar TOT indiferent daca e important sau nu. Nici una dintre noi nu spune absolut tot pentru ca exista acel ceva (fie ca e teama de a nu fi inteles gresit, de a nu rani sau de a nu impovara) care trebuie uitat ca sa nu spun ascuns. Si apoi cum ar ramane cu misterul.......
Nu cred ca EL trebuie sa stie tot. Asa cum s-a subliniat, numai lucrurile importante.
Maria 
P.S. Si chiar daca i-as spune toate maruntisurile nu cred ca l-ar interesa si m-ar asculta din complezenta.
irinai spune:
Eu ii spun ABSOLUT totul. Ceea ce nu stiu daca este bine sau nu, dar ce sa fac, nu pot sa ma abtin. Dar asta se intampla si pentru ca este un om intelegator, care nu foloseste niciodata ceea ce ii spun impotriva mea. Ne mai contrazicem cateodata dar nu imi reproseaza niciodata ce am facut in trecut (cum fac eu in fiecare discutie).
danis spune:
da, este cel mai bun prieten, si el zice despre mine ca eu sunt prietenul lui cel mai bun; ii spun si de preturi, si de tot; poate uneori cu amanare, cu asteptarea momentului oportun, si cu cuvintele potrivite; dar.. ii spun; de gresit am gresit amandoi in multe feluri, dar discutiile despre greseli ne-au ajutat si ne-au intarit; imi pare rau pentru secretele prietenelor mele, dar el le cam stie, pentru ca stiu ca e discret si nu le transmite mai departe, nici nu se da de gol in fata lor; pentru ca daca noi suntem unul, nu este posibil ca o parte din mine sa stie ceva ce alta parte nu stie; pentru ca imi place sa stiu si parerea unui barbat si modul de a gandi al unui barbat despre o chestie; asta ma ajuta si in relatiile cu altii; pentru ca dragostea este comunicare, iar partea fizica a unei relatii este tot comunicare, iar daca nu comunici inseamna ca relatia este doar convietuire
Daniela si bb Anda
Floare de Colt spune:
Eu sunt o persoana foarte deschisa si cum as putea sa fiu altfel cu marea mea iubire(chiar asa ii spun de 9 ani sotului meu: Iubire).
Stie tot, sau aproape tot
, pentru ca singurul lucru pe care nu-l stie, este ca eu "bantui" in fiecare zi pe 
si ca eu sunt Floare de colt. Nu ma stie ca Floare de colt, pentru ca am fost numita astfel de 2 persoane inainte sa-l cunosc pe el. Cele doua persoane nici macar nu se cunosteau, fiind din tari diferite si a doua persoana nu avea nici cea mai mica idee ca cineva mai inainte ma mai numise astfel, dar asta este o alta poveste pe care o sa vi-o povestesc la subiectul "Cum v-ati ales nick-ul")
Nu i-am spus de acest minunat site, pentru ca este singurul lucru de care sunt dependenta si este singurul lucru din viata mea pe care nu pot sa-l controlez, adica cum am o clipa libera, sunt cu ochii pe site, iar partea mai putin placuta este ca o fac de la serviciu si am foarte mult de lucru si el crede ca eu sunt toata ziua cu ochii in carti si cum as putea sa-i insel increderea?(
Sincera sa fiu, am un oarecare sentiment de vinovatie nu neaparat fata de el, mai mult fata de mine, daca puteti sa intelegeti, dar acest site mi-a adus atatea bucurii si atatea clipe unice si nu in ultimul rand atatia prieteni minunati ca pur si simplu nu pot "sa o las mai moale". Pur si simplu face parte din viata mea. Simt ceva in interiorul meu care ma determina sa fiu aici, sa va citesc povestile si bucuriile si tristetile si sa fiu cu voi in orice situatie.
Va pup cu drag,
Floare de colt
Deschide poarta sufletului si vezi in tot ce te inconjura splendoarea lui Dumnezeu
Elena spune:
Draga Camelia,
Cand am deschis acest subiect, cu mai bine de doua luni in urma, sa stii ca exact ceea ce spui tu a fost unul din motivele care m-a determinat sa va scriu. Si eu ii spun tot, vorba lui Papadie, ne spovedim unul altuia...stie inclusiv preturile de pantofi, nu de alta, dar de obicei mergem impreuna la cumparaturi, si chiar el ma sfatuieste sa iau lucruri scumpe, in ideea ca sunt mai de calitate.
Dar, pe vremea aia (acum doua luni), sotul meu nu imi cunostea dependenta de acest forum si nu stia cate ore imi petrec eu pe aici... in timpul zilei eram parca intr-o alta lume, conectata la tot ce se intampla pe forum, o lume de care el nu avea habar, stia ca eu intru, citesc si scriu aici, dar nu stia ca asta imi ocupa mai toata ziua...de cateva saptamani, insa, de cand am inceput sa "lupt" cu dependenta mea
, i-am marturisit ce s-a intamplat cu mine in ultimele luni si mi-a raspuns calm ca banuia lucrul asta
...
Ei, si ar mai fi "ceva" care inca nu am rezolvat....asta este o problema mai delicata si o sa incerc sa o expun pe scurt. Exista in familia o persoana careia ii merge f. prost financiar (dar, care trebuie sa recunosc, nu face mai nimic ca sa iasa din situatia asta) si eu i-am mai trimis din cand in cand un mic ajutor cu bani(uneori cu acordul sotuui meu, dar de genul "fa cum vrei, eu ti-am spus parerea mea", uneori, fara sa stie el
). Sotul meu crede ca este o greseala faptul ca ii trimit bani, ca nu ii fac nici un bine, ci din contra, ii fac mai mult rau, plecand de la ideea ca, de multe ori, omul doar cand este disperat si stie ca nu are nici un ajutor, isi strange toate (sau ultimele) puteri si reuseste sa faca ceva in viata...intr-un fel stiu ca el are dreptate, dar pe de alta parte mi se rupe inima cand aud de cineva drag mie caruia ii merge asa de rau
...
Noi am avut de multe, muuulte ori discutii pe tema asta si stiu ca el are o convingere ferma pe care nu si-o va schimba si mai stiu ca nu e vorba in nici un caz de zgarcenie din parte lui, ci pur si simplu asta crede el ca e mai bine..
Deci, ce alternative am ? 1. sa-i trimit bani fara sa-i spun sotului meu iubit (ceea ce ma innebuneste!!); 2. sa-i trimit intai si apoi sa-i spun ca i-am trimis (ceea ce il enerveaza pe el la cumea !!); 3. sau sa nu-i trimit, dar si in cazul asta ma simt foarte vinovata fatza de acea persoana...si bineinteles ca m-am gandit de mii de ori ce ar vrea Dumnezeu ca eu sa fac ? In Biblie spune "nu oprii o binefacere cand iti sta in putere sa o faci" si "oricine iti cere, da-i".......dar pe de alta parte, tot in Biblie scrie sa ascultam pe sotii nostri.....
Ma scuzati ca m-am intins asa de mult...daca cineva are vreun sfat sau vreo idee, as fi bucuroasa sa-l citesc
.
Elena&Laura
n/a spune:
Mai fetelor(Camelia si Elena), vad ca nu sunt singura cu aceasta problema legata de 'dependenta' ... si noi ne spovedim unul altuia, de la cit am dat pe un ruj sau o jucarie pentru Sara, pina la probleme mari si serioase ...doar 'dependenta' mea de acest site nu i-am putut-o destainui, o perioada cam lunga, stia ca ma plimb ziua pe aici, dar nu stia cit de mult inseamna pentru mine ... apoi s-a intimplat ceva, ceva ce m-a afectat foarte tare si pot sa spun ca datorita 'colegelor' de forum care nu ma suporta (multumesc fetelor ), am reusit sa-mi inving 'dependenta' si sa-i marturisesc sotului, care mi-a raspuns zimbind "stiam" ...
Cu cealalta problema a ta Elena, pot sa-ti spun ca si eu am trecut prin asa ceva, in urma cu aproape doi ani ... sotul meu este canadian si el nu intelege chestia asta cu intretinutul celor de acasa, atita timp cit pot si au unde sa munceasca ... in plus a locuit in RO, intr-o zona (vest)unde, adevarul e ca banii se pot face mai usor decit in restul tarii, numai chef de munca si idei sa ai ... in fine, cu sau fara acordul lui, eu trimiteam bani acestei persoane, pentru ca nu puteam minti si sa zic ca nu am ... am avut discutii interminabile cu sotul pe acest motiv, la fel, imi zicea ca nu ajut cu nimic, ca persoana respectiva trebuie sa accepte ca munca incepe de jos si ca nu crede sub nici o forma ca in acea zona, chiar nu se gaseste nimic de lucru pentru un trai decent ... dupa certuri si certuri, am hotarit de comun acord sa incerc sa refuz ... nu pot sa-ti explic cu ce mustrari de constiinta am trait urmatoarele citeva luni, de fiecare data cind primeam un mesaj de genul "te rog, trimite, nu am bani nici de curent etc", iar eu ziceam "imi pare rau, dar n-avem" ... culmea e, ca atunci cind a vazut ca s-a inchis robinetul, a iesit din casa, si-a gasit de lucru si a acceptat un vechi proverb romanesc "capu'plecat, sabia nu-l taie" ... astazi e bine si nu-mi mai cere bani, iar eu sunt asa de linistita si multumita.
Elena spune:
Multumesc mult, Sofie, pentru raspuns !
Sa stii ca mai multi prieteni, pe langa sotul meu, m-au sfatuit sa fac ce ai facut tu, adica sa inchid robinetul, dar pana acum nu m-a lasat inima s-o fac...
Am chestia asta de mult pe suflet si ma bucur ca m-am decis sa o pun pe tapet in fatza voastra...si iti spun acum si de cine este vorba, este vorba de fratele meu, deci poti sa iti imaginezi ce este in sufletul meu cand vad cat ii este de greu..Si la noi situatia dureaza de vreo doi ani, in ultimul timp i-am trimis mult mai rar, i-am spus si eu ca nu am (evident ca nu ma crede), dar dupa cate am inteles tot nu face vreun efort sa faca ceva cu viata lui ...
Elena&Laura
Daria spune:
Da, pentru mine este CEL MAI BUN PRIETEN pentru ca asa inteleg eu sa fie sufletul pereche. Ne spunem absolut totul. Asa ne-am cladit iubirea pe incredere reciproca. Nici nu as concepe sa fac ceva fara sa-i spun si asa face si el mai ales ca lucram in aceeasi firma si suntem tot timpul impreuna. Facem totul impreuna (mai putin bucataria este numai spatiul meu, pentru ca asa ma simt eu mai bine - nu imi place sa fiu asistata cind gatesc). Nu i-am ascuns niciodata nimic. Cred ca nici nu as putea sa fac lucrul acesta.
Ubi spune:
Si eu ii spun sotului absolut totul. Intre noi exista comunicare si cred ca asta e secretul fericirii unui cuplu. Dar pentru ca sunt foarte diplomata din fire, am grija sa-mi exprim gandurile intr-o forma care sa fie corect inteleasa.
Ubi
danielac spune:
Da, categoric, la mine asa e. Stie tot ce trebuie sa stie si putin pe deasupra. Totul este bine asa cum e acum.
Dana si Diana-Maria http://www.desprecopii.com/forum/photo_album_view.asp?cname=diana+nou&mid=201&cid=1072