Cum ati ramas insarcinate?
Raspunsuri - Pagina 2
laura111 spune:
Eu eram casatorita de 2 ani dar luam aniconceptionale de vreo 5 ani cand m-am hotarat sa le intrerup pentru ca stiam ca nu e bine sa fie luate un timp prea indelungat. Si-am zis ca daca vine bb bine, daca nu, iarasi bine, macar nu ma mai stresez cu pastiluta in fiecare seara.
Dupa 7 luni s-a prins, in timp ce eram la munte, cu cortu'. Deci copilu' Vlad a fost conceput in Muntii Apuseni,la Padis, in cort.
Nu mi-am tinut niciodata o evidenta a datelor cand imi vine menstruatia asa ca m-am prins destul de tarziu ca sunt gravida (eram deja in 10 saptamani). Ma dureau sanii ingrazitor si i-am spus de chestia asta mamei mele care zice :"ia du-te tu fuguta , ia-ti un test Barza si fati-l maine dimineata". A doua zi l-am facut si nu-mi venea sa cred ca mi se-ntampla tocmai mie sa am un bb in burta. Eram singura acasa, sotul era in delegatie la Bucuresti (noi stam in Constanta), si nu prea stiam ce sa fac :sa ma urc glont volanul masinii si sa ma duc la sotul meu, sa-i spun la telefon sau sa-l mai astept 2 zile pana vine si pe urma sa-i dau vestea.
Pana la urma m-am dus la Bucuresti, da' nu i-am spus imediat vestea.
L-am invitat seara la restaurant si i-am spus, in timp ce luam masa, direct si fara ocolisuri ca vom avea un bb si ca avortul iese din discutie .
El a cascat ochii cat cepele si a zis : "Pai, nu era planificat...".
Pe urma , incet-incet s-a obisnuit si el cu ideea ca va fi tata, mai ales dupa ce burta mea a inceput sa se vada.
Cand se intamplau evenimentele astea (in '99)noi aveam casa noastra dar arata nashpa de tot, asa ca viitorul tatic s-a apucat sa transforme casa in santier in cinstea venirii pe lume a lui bb: a adus mesterii sa puna termopane, parchet laminar , instalatori pt. apometre, plus inchis balconul si pus gresie pe balcon.
A fost cam stresant , dar am avut noroc de o sarcina fara probleme si am rezistat eroic in tot deranjul care era in casa.
Oricum , dupa ce-a venit pe lume copilul n-am mai fi reusit sa mai facem nimic, am avut parte de niste colici si niste nopti albe timp de 4 luni de zile cum nu le doresc nici dusmanilor mei...
Acum Vlad e baietel mare , are 3 ani si 5 luni si e foarte cuminte si iubitor.
Va pup !
Laura - mama lui Vlad
ginutaC spune:
20 mai 2000:Eu am zis ca vreau bb(il bateam de ceva timp la cap),a zis si el da si.....dupa 9 luni s-a nascut Ralu.
Dupa 3 ani a inceput el sa ma bata la cap,am zis si eu da,nu s-a prins bb din prima,dar dupa 3 luni de incercari acum sint
.Daca totul o sa fie bine,si ma rog pentru asta,in martie-aprilie Raluca o sa aibe un fratior sau o surioara.
Multi-ici
catia spune:
eu stiam ca dc vreau un bb tb sa urmez un tratament.luam anticonceptionale ca tratament de vreo 6 ani si le-am intrerupt pt a face dozari hormonale.n-am mai ajuns caci bb s-a "prins".am aflat dupa 7 sapt la eco dar nici atunci nu-mi venea a crede.era chiar ziua mea.
si nici casatoriti nu eram si nici pregatiti pt bb.acum suntem in sapt29 si de-abia asteptam sa ne cunoastem minunea
numai bine!
eli spune:
Toate mamicile au povesti minunate despre aparitia bebeilor in burtici.
Samuray-lady, imi pare rau pt primul bebe, dar uite ca acum il ai pe Ken si trebuie sa te bucuri de si cu el.
Danza, nu ai stricat nici un lant. Atata timp cat tu esti fricita ca ai un copil sanatos, frumos (am vazut poze) atunci esti cea mai norocoasa mamica
.
Multa sanatate la 
, sa aveti parte de clipe cat mai frumoase impreuna.
Mai astept povesti. 
Mai scrieti?
Eli din 
azumi spune:
Hai sa spun si eu cum a aparut bbica la mine in burtica!
Pai mai intai, eu am mai ramas insarcinata anul trecut.Dar aveam anexitasi am ramas peste anticonceptionale si fiindca nu mi-am dat seama la timp mai luasem si antibiotice grupa mare, asa ca atunci cand am realizat ca sunt gravida si am facut control, doctorul mi-a spus din start sa fac avort ca nu am sanse mari sa am un bb sanatos.Mi-a fost foarte greu, dar pana la urma l-am facut.Sotul meu a fost mereu aproape de mine si m-a sprijinit cat a putut el, mai ales ca ar fi dorit mult sa avem un bb.Au urmat niste luni de boceala en gros, ca am impresia ca-l disperasem la un moment dat pe barbatu-meu, dar, cerd ca mi-a fost intr-adevar greu sa trec peste!!!
In sfarsit, de atunci nu am mai luat nici anticonceptionale, si nici nu ne-am mai protejat deloc, dar bebe s-a lasat mult asteptat.Abia acum doua luni se gandi sa vina si pe la noi! Si culmea nu cand credeam eu ca o sa vina.
Fiindca nu ramaneam deloc graviduta, am incercat cu temperatura bazala, cu zilele de ovulatie cu pozitii in care e sansa mai mare.Nica!Acum doua luni insa, incercam zilele ovulatiei si ma tinuse barbatul meu numai pe sub plapuma, doar doar oi ramane.Da in ziua in care credeam eu ca o sa am ovulatie pusei botu` ca nu vrusese sa mergem la o prietena, si de suparata ce fusei nu prea mai facuram nimic in ziua aia.Normal ca am crezut ca am pierdut ocazia!Surpriza e ca la 5 saptamani dupa asta mi-a iesit pozitiv testul de sarcina!!!!Defapt testele ca am impresia ca am facut mai mult de 15 in 3 zile.Stiam sigur ca sunt gravidelle, iar cand doctorul mi-a confirmat, am fost cea mai fericita!!In 24 de ore stia tot oraselu` nostru ca fac un akachian, ca sotul meu a trambitat mai tare decat ma asteptam!!!
Acum asteptam sa creasca bb in burtica la mami lui, si sper sa nu am nici o problema.L-am asteptat de mi-au crescut urechile pe bb!!! Da ce dulce e rasplataaaaaaaaaaaaaaaaa!
Va pup pe toate si pe bbi vostrii frumosi!
Stai sa nasc bbeul ca va umplu de poze....
ana
mamamariana spune:
Hai ca eu vreau sa stric lantul povestilor voastre... Cred ca sunt prima (din cate am citit eu) care are doi copii din greseala - AMANDOI!!!
Primul a fost conceput la revolutie, pe fond de bucurie, de schimbare, probabil o ovulatie precoce (zic eu). Aveam 23 de ani, eram inca studenta in ultimul an si nu prea ne gandisem inca la bb, chiar daca eram casatoriti de 2 ani si ceva. Am plecat la Iasi dupa vacanta de Craciun si ajunsa acolo, mi-am dat seama ca sunt insarcinata. Ne-am gandit atunci amandoi, ca daca ni l-a dat Dumnezeu... sa fie. Si acum are 13 ani - Ioana!!!
Dupa Ioana, am tot amanat al doilea, gandindu-ma ca toate mamicile ca nu avem casa, nu avem aia si cealalta si cand le-am avut pe toate, nu am mai avut chef. Sotul meu ma bazaia la cap de vreo 5 ani sa mai facem unul, in speranta ca va fi baiat. In ultima vreme, isi luase gandul, i-am spus o data hotarat NU - Ioana e copilul pe care il avem si altul nu mai fac, asa ca s-a resemnat. Ba chiar, cu cateva luni inainte de a ramane insarcinata, m-a intrebat daca nu vreau sa infiem unul. Acum, stau si ma gandesc daca nu cumva a facut-o intentionat... dar ce mai conteaza??? nu???? M-am gandit tot timpul ca sunt prea batrana. Si uite ca s-a intamplat la 36 de ani, din nou din greseala. Acu' nu stiu pe cine sa mai dau vina, insa suntem foarte fericiti sa o avem pe Emilia printre noi. Emi are acum 4 luni. Cam mare diferenta, dar fetele se iubesc nespus si cred ca cel mai fericit membru al familiei noastre este Ioana. Nu mai zic de soacra-mea, care la auzul vestii ca sunt insarcinata a spus: "in sfarsit! m-a auzit Dumnezeu cat m-am mai rugat sa mai faci un copil!".
Spor la 
si voua,
Mamamariana
crism spune:
HMM, ce de povesti interesante. Sa mi-o spun si eu pe a mea....
Aveam 22 de ani cand m-am casatorit, apoi in 9 luni de zile s-a nascut baiatul nostru- Connor.-da honeymoon baby....
Nu am folosit nimica pentru ca nu am avut nevoie..hahaha, din cauza alaptatului nu mi-a venit un an si o luna, iar cand a venit era tare aiurit. Cand Connor a facut 1 an jumate, am oprit alaptatul si am ramas insarcinata din nou... Acuma Elena are aproape 5 luni si tot nu mi-a venit pentru ca o alaptez si pe ea. De data asta vreau sa astept cam 2 ani pana il facem pe urmatorul....
Sanatate la toti bebeii si la mamici! 
Cristina, sotia minunatului Sean, mamica la doi pitici frumosi, Connor 2 ani si Elena 3 luni.
isabela spune:
Aveam 29 ani, eram casatorita de 2 ani,timp in care nu-mi luasem nici o masura de precautie pentru ca-mi doream foarte mult un copil. Dar minunea nu se intampla. Apoi am descoperit ca aveam un chist si am urmat un tratament,dar fara nici un rezultat. Am ajuns la operatie,dar din pacate ovarul nu a mai fost salvat asa ca sansele mele erau de 50% sa raman insarcinata. La iesirea din spital medicul mi-a recomandat sa nu raman insarcinata 7-8 luni, iar eu dupa 5 luni concepusem deja un copil. Am fost asa de fericiti si nu-mi venea sa cred.Abia cand am facut prima ecografie,la 6 saptamani, am realizat minunea care se intamplase. Azi Ana are aproape 5 ani, si-si mai doreste o surioara. De atunci nu am mai ramas insarcinata. Dar cine stie? Poate va mai avea loc inca o minune. Inca mai sper.
Corina spune:
Povestea mea e simpla,m-am casatorit la 33 de ani.Sotul meu bîzîia ca el vrea un bb inca dinainte de casatorie,eu una nu eram prea entuziasta,am zis ca daca o veni e bine venit, daca nu asta e!In Romania mi se spusese ca daca ramin gravida e mare lucru,aveam o anexita cronica ,uter retrovers etc...
Ne-am casatorit pe 27 octombrie ,iar de ziua mea pe 16 noiembrie am chefuit cu familia iar apoi
intre noi si 
.Zice sotul meu" sint sigur ca in seara asta am facut un 
.Eu una nici nu visam!
Ce sa vezi,pe 4 decembrie trebuia sa imi vina rusii,dar nu au venit.Barbatu-meu s-a dus repede la farmacie,mi-a cumparat un test si atita m-a batut la cap pina l-am facut.Ce sa vezi? Era pozitiv!!!
Bucurie mare,un bebe asa repede!!!
Acum are 11 luni,o cheama Anna si a inceput sa imi arate ca are personalitate
Cam asta ar fi povestea noastra,va pupam pe toti,mamici si burtici
Corina si bb Anna
Quand on veut une chose, tout l'univers conspire à nous permettre de réaliser notre rêve.
( Paolo Coelho)
dana d spune:
Mi-am dorit copii inca inainte de a ma casatori. Nu am ramas gravida nici mult timp dupa ce m-am casatorit, am umblat si pe la doctori, dar nu aveam rabdare sa fac investigatii, eu vroiam sa se fi intamplat minunea "ieri". Pana la urma am studiat toate cartile de specialitate care mi-au cazut in mana, am cules informatii de pe unde am putut si am inceput sa-mi monitorizez temperatura pentru a "prinde" ovulatia. Aveam grafice, calendare pe noptiera langa pat. In felul asta am reusit in sfarsit, prima data pe 16 decembrie "93.
Apoi, cativa ani m-am ferit folosind doar metoda calendarului, curand mi-am dorit iar sa raman gravida si iar am constatat ca nu raman. Nu mai eram la fel de disperata ca prima data asa ca nu am mai recurs la metode specifice, am facut dragoste atunci cand am vrut fara sa mai tin seama de calendar. Dupa alti ani, ne-am mutat intr-un apartament mai mare si mi-am zis ca ceasul biologic ticaie si eu nu vreau sa raman doar cu un copil, asa ca folosind aceeasi metoda si am reusit din nou.
Acum sunt fericita mamica a doua fete, una de aproape 9 ani si una de aproape 3 luni. Am 36 de ani si consider ca am prins aproape ultimul tren cu al doilea copil, daca nu ramaneam anul trecut mai incercam un an si gata, cred ca renuntam, sa nu am o sarcina cu risc.
http://community.webshots.com/user/danaf123