 |
Povestea nasterii
E 12 ianuarie…e termenul limita…sunt in spital de marti, azi e sambata, vine asistenta sa ma duca in sala de nasteri, cica trebuie sa ma pregatesc de cezariana…mi se tot spune de cezariana in ultimele zile, desi nu am nici o problema cu bb sau cu nasterea. Galushca e pozitionata de nastere, totul ii ok…am facut niste cercetari, am apelat la toate cunostintele sa vad de ce dl. dr. zice de cezariana..nu mi s-a raspuns. O las pe asistenta sa isi faca treaba.
Ajung iar la pregatire: curatire, clisma(pt a doua oara), dus, halat nou..iar sunt intrebata ce am..zic: “fetita, dar nu conteaza culoarea halatului” mi se da unul roz. Sunt dusa in sala de pretravaliu astept. In jur de ora 13 vine dl. dr. baga capul si imi face semn, pe colidor ma intreaba: “cum am zis ca nastem?” ma apuca emotiile, zic: “ dc nu e nici o problema as prefera natural!”, zice “bine”, si ii spune asistentei sa ma urce pe masa. Ma urca pe masa si imi deschide colul, desi sunt 40 de saptamani nu s-a deschis, dl. dr. nu vrea sa asteptam mai mult. Doare, ii spun si imi raspnde ca stie. Ma trimite in salon..la putin timp incep contractii, nu ff dureroare..stau in pat, citesc o carte(tipele din salon se uita la mine crucis)..imi dau seama ca trebuie sa monitorizez contractile, sunt neregulate…ba la 10 min, ba la 5 min, ba la 3 min..asa ca ma apuc si scriu pe carnetul de gravida, intrevalele.
Orele trec, asistentele trec cam la 30 de min sa verifice bataile inimi la bb-ei. Peste 3 ore vine iar dl. dr., ma verifica si imi deschide iar colul si mai mult. Pleaca, raman in salonul de pretravaliu, contractile urmeaza una dupa alta, emotiile sunt dar nu asa de mari. In jur de 20 vine iar dl. dr. eram pe hol vorbeam la telefom cu sotul si in acelasi timp incepe si o conractie mai dureroasa decat de obicei, ma inconvoi. Dl. dr. ma intreaba: “doare”…ii fac semn ca da, inchid telefonul si ma duc dupa dl. dr. ma urca pe masa: dilatatie 2…”e bine” imi zice..vorbeste cu moasa si ma baga in salonul de nasteri.
Moasa e o dna mai spre 45-50 de ani, ffff draguta. Imi explica ce si cum sa stau si imi da voie sa ma misc prin salon. Alte mamici nasteau. Ma pune intr-un pat si imi zice sa stau mai mult pe partea stanga ca sa ajut bb sa iasa. Ma lasa, revine cam la 15-20 de minute sa verifice inima lu’galushca (asa am botezat-o de la 2-3 luni). Inima lu’Daciana bate bine…contractie dupa contractie, durere dupa durere, ma plimb prin salonul de langa patul meu, acolo e intuneric nu e nevoie sa ma vada careva cum ma inconvoi de durere..am nevoie de liniste…ma tin cu mana de ce apuc, mai stau si in pat cat pot.
In jur de 12 vine moasa si imi zice sa imi sun sotul ca e alarmat. Imi inchisesem telefonul..il sun si ii zic ca is bine, sa puna sa dorma ca ii dau eu de veste. Dau tel pe silent. Contractie dupa contractie, nu burta ma doare cel mai tare cat mijlocul..parca mi-l taie cineva in doua…la fiecare contractie e dureros. De la 2 la 3 aproximativ reusesc sa atipesc intre contractii, ma apuca frigul si tremur din toate incheieturile(cu halatul patura si cearceaful pe mine), moasa zice ca e normal..e din cauza efortului…ma gandesc “dc acu e asa ce fac la nastere?” dilatatia continua incet si sigur cu fiecare contractie….la un moment dat intreb moasa: “cand o sa nasc?” Imi zambeste si zice: “cine stie?” O cred….ca nu imi scrie pe frunte.
Contractie dupa contractie…ma plimb in salon, pe langa pat, merg la baie (cred ca am mers de 20 de ori la baie), beau apa, ffff multa apa. Moasa, asitentele, femeile care fac curatenie trec pe langa mine si imi zambesc…zambesc si eu…stiu insa ca zambetul nu mi-e zambet..dar incerc sa nu arat..acum imi dau seama ca e compasiune..sunt femei…alte mamici care nasc….o mamica naste un bb mort cu cateva ore inaintea mea…incep sa ma impacientez…de ce nu vine moasa sa imi verifice burtica si inima lu bb?..moasa vine…la timpul ei. In jur de 7 fara ceva vine dl. dr., sa verifice dilatatie:8,5…zice, “bine”…ma ridic dl. dr. da sa plece si la mine incep contractile de expulzie…sau mai bine zis incep sa ma screm, dr. ii zice moasei sa nu ma mai lase sa ma plimb sa stau doar in pat. Moasa vine isi aseaza un scaun lanag pat si ii cu mana pe burta mea: cum incepe contractia, cum se uita la ceas. Dupa vreo 10 min vine dr: “cum e?” moasa: “nu e bine contractile nu sunt sufficient de puternice!” Dr. pleaca….revine peste 5 minute…aceeasi intrebare acelasi raspuns, “pune-tii perfuzie”. Iar perfuzie in bramula…of…contractile sunt dureroare….iar faptul ca nu poat sa merg e ff greu pt mine….ma tot gheia o pauzasc..moasa zice: “nu e bine, tine-te cu mainile de barele de la pat si impinge”. Inca 10 min..vine dr…dilatatia nu a crescut, contractile nu au devenit mai puternice, si nici mai lungi, dr. e ingrijorat..ii zice moasei ca nu e bine ca bb poata sa ramana blocat si sa nu ajunga cu el la terapie intensive in timp util, ma panichez fff tare. Intreb pe moasa de ce nu-mi da ceva de dilatare..imi zice ca coktailul e si pt lungirea contractiei si pt dilatare…e de 3 ori mai concentrat decat de obicei..efectul nu se vede insa….Dr. vine iar sa verifice contractia (venea cam la 3-4 contractii) si dilatatia: 8,5…bb nu se vede…si atunci ma trezesc ca incepe sa ma dilate manual…simt ca explodez…toti neuroni tipa de durere…mi se taie rasuflarea…nu ma resist:TIP..de fapt URLU, fara sa vreu….durere ffff mare…panica, incep sa plang, “NU MAI VREAU!” “NU MAI VREAU!” moasa ma intreaba dc nu mai vreau copii…nu, nu mai vreau sa sufar asa…dc bb e in pericol facem cezariana. Il vad pe dl. dr…ii spun, “dc nu e bine facem cezariana”, zambeste…zice: “negociem?” Iar dilatare..iar tip…imping in barele de la pat…la 2-3 contractii dilatare…deja nu mai support..tip la orice contractie, doare asa de tare ca nu ma pot controla…ma doare ff tare, tipa toti neuroni in mine, toate celulele tipa de durere…..
Ca prin vis il aud pe dl. dr. hai pe masa ca nastem…ma urc pe masa cu greu, dl dr. nu se grabeste..nu inteleg, ma chinui sa imping..asa cum mi-a spus moasa…sa tin contractia si sa imping ca la treaba mare…mie fffffff sete..mi s-a uscat gura fff tare..abia pot sa respir, e din cauza tipatului…o aud pe moasa: “nu mai tipa ca nu iti ajuti copilul”…ca prin minune nu mai tip….durerea e la fel de mare…ma doare toata zona genitala si mijlocul zici ca mi-e rupt in doua….moasa e langa mine cu perfuzia, imi zice cat sa tin contractia, dupa contractie asculta inima lui Daciana, inima ei era ok, bate regulat... Am mai vazut cum dadea intstructiuni…trebuia pe contractie sa imping de 3 ori…reuseam doar 2 impingeri, a treia era fara contractie. La un moment dat simt cum iese capul…nu simt ff bine din cazua dureri provocate de dilatarea manuala…dar simt ca nu mai e mult…vad cum o intoarce si ii curata caile respiatorii, iese si restul…aud dr: cingulara de cordon…ma panichez iar……a iesit …nu plange…ii administreaza oxygen, taie cordonul si o i-a asitenta de la bb-ei…o aud cum plange ff incet…ca o pisicuta mica…sunt doar ochi..sa prind tot ..cum arata? Nu ma mai intereseaza ce face dl. dr…ma anunta moasa a iesit placenta…am simtit-o..o chestie moale si calda…nu mare lucru…dr incepe sa curete..eu cu cochi dupa ea…o cantaresc o masoara…vad cand dr. ii face semn moasei sa mi-o puna pe piept.
Asistenta o inafasa si mi-o pune pe piept….ma rog in gand sa deschida ochi sa ii vad…ii deschide..imi vine sa plang….e alba (asa am vazut-o eu atunci, era de fapt rosiatica..asa cum sunt toti copii…), cu capul tuguiat, cu nasul in vant, cu manutele stanse bine si cu piciorusele crapate (pediatra mi-a spus ca are aspect de copil peste termen..stia dr. de ce zicea ca nu o lasam mai mult), mica dar perfecta…(cand mi-au adus-o in salon totusi am verificat daca are totul)…dupa ce o duce in salonul de nou nascuti…imi cer scuze la dr. si la moasa ca am tipat…ma simt atat de prost ca am tipat si atat de fericita ca galushca e bine….si totusi imi vine sa plang…ca proasta nu am plans.
Vorbesc cu dr dupa nastere..imi cer iar scuze pentru iesire..imi zice ca ma intelege si ca stie ce inseamna…il intreb de cingulara: avea cordonul ombilical pe umar..a iesit cu tresa(ca militarii pe umar..probabil de aia nu se grabea sa iasa…ghidusie facuta de ea in ultima luna..desi nu stiu cum a avut loc..) si cu nasul pe sus (in loc sa faca intoarcerea de 360 gr a facut numai 180 de gr si a iesit la propriu cu nasul pe sus).
"dragostea e zarea libera si larga unde sufletul isi intinde aripile" Ch. Wagner
Te înaltii cu adevarat nu când urci, ci când privesti drumul parcurs.
Claudia, mami de Daciana - 13.01.2008 o galushca mititica
Trimite reactia ta
|
Posted 28/01/09 @ 18:57
si mami de 
Daciana - 13.01.2008 o galushca mititica