O solutie sa nu mai planga copiii la gradinita
geut Teo este singura din clasa de pitici care la 12 pleaca acasa. Ceilalti plang in fiecare zi de dorul parintilor si probabil ca si parintii plang dupa ei. Am vazut azi o fetita cu un album de poze in manuta, poze cu ea si familia ei. Am intrebat-o daca-i e mai putin dor de parinti cand ii vede in poze si mi-a raspuns ca ii e la fel de dor, dar e mai usor. Asa ca m-am gandit sa va spun, dati-le poze la gradi, ca se le treaca dorul.
ankalaura Aiurea! Eu cred ca este NUMAI chestiune de educatie si de cum iti pregatesti copilul pentru gradinita.Prietena mea are un pusti de 3 ani si doua luni, care merge la gradinita de vreo doua-trei saptamani. A fost mai suparat vreo doua zile, dar acum abia asteapta sa se duca a doua zi inapoi! Este un pusti cumintel, frumusel, foarte frumos cresuct, de catre mama lui. Mai stiu un pusti, are 4 ani jumate. Nici in ziua de azi nu l-au dus la gradinita, pentru ca plange. A fost crescut cand de bunici, cand de parinti, cand de toti patru. Care mai de care ziceau merci ca pustiu sta cu gura cascata la televizor. Habar n-are nici o poveste! Iar parintii lui prefera sa fie cu ei acasa, pustiu se izbeste de colo colo, asculta muzica (O-ZONE!), si se uita la filme cu bataie! Credeti ca stie Alba ca Zapada? NNNOOOOOOOOOO! Stie in schimb ceva din Matrix! Primul meu serviciu a fost la o gradinita, eram in anul I, si m-am angajat part-time, era o gradinita particulara de engleza. Mai, a plans un pusti in prima zi! Mai da' a plans de se invintetise! S-a potolit pana la urma. Insa restul de copii n-au avut nici o treaba. S-au jucat, au explorat... Nu stiu cum se face ca de ceva timp aud din ce in ce mai de ca din ce ince mai multi copii urla la gradinita! Sper ca fi-ca-mea sa nu faca asa. Si stiu si ce am de facut in sensul asta. Nu dati cu rosii! Anca si papusica Eliza (26.august.03)
carmelica Parerea mea, cu cat copilul este mai marisor cu atat ii va fi greu sa se integreze la gradinita. Eu am dat-o pe puiuta mea la gradinita de la 1 an si aproape 2 luni si nu a avut nici o problema. I-a placut foarte mult inca din prima zi deoarece a gasit multe jucarii noi pe care nu le are acasa si bineinteles ca i-a placut sa le exploreze. In afara de asta era tare incantata sa vada copii de varsta ei si chiar mai micuti, ii placea tare mult sa vada puiutii de om la aceeasi inaltime cu ea, nu trebuia sa-si mai ridice capul. Probleme au fost cu mancarea, adica nu prea manca acolo, dar acum s-a mai obisnuit si mai gusta cate ceva. Eu sunt multumita ca educatoarele nu o forteaza sa manance, ci o lasa sa descopere mancarea. Mamicilor va doresc mult curaj cu puii mici, Carmelica si puiuta
Sobo Si eu m-am gandit la varianta asta. Dar am ezitat. ankalaura, ai dreptate sa gandesti asa, exact asa gandeam si eu pana acum 3 saptamani. Am pregatit copilul tare bine, ca la carte, poate eram uneori prea dura, dar zic lasa ca-i va fi mai usor sa se adapteze ( de ex: mancat singur, dormit singur, etc)Este un copil tare sociabil, a stat adresea cu o vecina si cu bona fara nici un fel de probleme de adaptare. A fost OK in prima zi, insa dupa aceea a inceput circul. Iti spun ca si personalul gradinitei greseste uneori. Am auzit-o pe o ingrijitoare spunand unei fetite ca daca plange nu o mai iau ai ei acasa. Bine inteles educatoarea a intervenit in discutie, insa un semn de intrebare se naste in capul copilului. Dragos ma intreaba dimineata printre lacrimi daca vin sa-l iau. Pai cum au aparut ideile astea in capul lui. Sper insa sa ai dreptate si tu sa reusesti! Sobo si Dragos "Copiii trebuie crescuti pentru ei, nu pentru parinti." Nicolae Iorga
ankalaura Ei, vedeti? Asta e de fapt problema, ca personalul din majoritatea gradinitelor de la noi nu este rpea in regula! Iar la un an, eu personal nu am curaj sa duc copilul la cresa, in Romania. O sa o ducem la gradinita la 3 ani, intai cu program scurt, si apoi mai vedem noi. Stiu si la ce gradinita vom merge, unde personalul este exemplar si face realmente frumos educatie! Oricum, poate in urmatorii ani se vor mai schimba lucrurile si la noi... desi nu sunt foarte optimista... Anca si papusica Eliza (26.august.03)
florina Imi poti spune te rog ce gradinita ai ales? Toamna viitoare vreau sa-l dau la gradinita (acum are doar 2 ani si 5 luni si nu vrea sa faca la olitza) si am inteles ca inscrierile se fac din primavara... Noi stam in sectorul 5. In ceea ce priveste ce ai scris mai sus despre unii parinti... Vroiam sa-ti spun ca de fiecare data cand am judecat un parinte, mai tarziu m-am trezit in ipostaza lui si e ingrozitor. Toti gresim, mai mult sau mai putin, in cunostinta de cauza sau nu. Daca stai acasa, 24 de ore pe zi, cu un copil plin de energie si imposibil de culcat la pranz, ajungi sa-i deschizi televizorul si sa-l ROGI sa se uite la desene, pentru ca nu mai poti si simti ca urmeaza sa tipi la el. Mai bine sa se uite la desene dacat la tine facand ca trenul din desene. Nu exista copii crescuti doar de parinti sau doar de bunici (decat daca din nefericire unii dintre ei lipsesc). Educatia noastra se amesteca intr-un mod incontrolabil si sfaturile ii sufoca din toate partile, ideea e sa stii sa-l faci sa priveasca spre tine cand are nevoie de sprijin si sa stie sa se bucure de afectiunea tuturor. Ca educatoare sunt convinsa ca ai vazut suficient incat sa-ti vina sa-i strangi de gat pe unii parinti, insa sa nu crezi ca e vreunul care sa nu faca tot ce poate pentru copilul lui. Multumesc Florina & Tudor (2 ani si 5 luni)
quote:
Originally posted by ankalaura
Ei, vedeti? Asta e de fapt problema, ca personalul din majoritatea gradinitelor de la noi nu este rpea in regula! Iar la un an, eu personal nu am curaj sa duc copilul la cresa, in Romania. O sa o ducem la gradinita la 3 ani, intai cu program scurt, si apoi mai vedem noi. Stiu si la ce gradinita vom merge, unde personalul este exemplar si face realmente frumos educatie! Oricum, poate in urmatorii ani se vor mai schimba lucrurile si la noi... desi nu sunt foarte optimista... Anca si papusica Eliza (26.august.03)
geut Florina, ai spus cam ceea ce voiam sa spun si eu. Cel mai simplu e sa judeci. Teodora e la gradinita catolica, unde surorile chiar au grija de ei si-i educa asa cum trebuie. Dar sunt destui copii care plang dimineata.
palmyrah2002 Sa va spun ce mi-a spus o educatoare cu experienta: "Pentru mine ar fi un semn rau daca un copil nu ar plinge in primele zile de gradinitza. Este absolut normal si firesc pentru ca el este obisnuit cu parintii care l-au inconjurat cu multa dragoste si acum se simte parasit. Apoi cind se obisnuieste cu ceilalti copii si cu personalul, unii mai devreme,altii mai tirziu,totul devine mai usor.Daca nu plinge si isi paraseste parintii cu usurinta ,inseamna ca ceva nu merge bine.Nu e o regula generala,dar in experienta mea de 30 de ani ca educator,am avut ocazia sa testez aceste lucruri." [flo]Cristina si Mihnea
mitub Draga cristina, Miruna nu a plans in prima zi de gradinita. E posibil sa nu fie bine, nu shtiu. Nici eu cand am fost mica nu am plans. Si nu cred sa fi avut probleme de vreun fel. pur si simplu eram atat de incantata ca voi merge acolo, era ca o chestie pentru copii mari care mi se refuzase inainte, incat am fost incantata. Oricum, eu fiind departe de casa e posibil ca pentru ea sa fie o trauma pe care sa si-o fi exprimat in felul asta, asha cum la fel de posibil este sa fie atat de increzatoare in noi, incat sa nici nu-si puna problema ca am putea-o lasa acolo sau ca ar fi in nesiguranta. Numai bine si zile fara lacrimi la gradinita, boga
palmyrah2002 Draga mitulica, Nu e o regula generala,am scris si mai sus. Nu inseamna neaparat ca daca un copilas nu plinge e ceva la mijloc. Sint copiii care se adapteaza mai usor decit ceilalti,altii mai greu. Bravo Mirunei,inseamna ca este o fetita extraordinara si as fi fost fericita daca si Mihnea ar fi reactionat la fel din prima zi! Pupici! [flo]Cristina si Mihnea
ruprich Eu cred ca depinde de copil, nu de modul cum este crescut sau de stilul educatoarelor. Nu ne ramane decat sa speram si sa ne rugam ca ai nostri copii sa se adapteze repede. Sper ca puiul meu sa accepte relativ usor gradinita. Oricum mi-e groaza de clipa aia..
mitub fetele, n-am mai auzit nimic de la voi...cum va mai descurcati cu mersul la gradinita? eu am discutat ieri cu doamna care sta cu Miruna, si mi-a zis ca inca mai sutn copii care plang, ca o parte din ei pur si simplu s-au restras pentru ca a fost prea traumatica despartirea de casa, si ca unii inca nu au venit. Mi-a explicat ca pe Miruna o intampina dimineatza cu o vorba buna sau o mangaiere pe crestet cineva din personal, si ca ea se simte bine. Ca singurul moment dificil este ca toti copilasii vin cu mamicile, si eu nu sunt acolo. dar va fi si asta, curand. Si ca in prima zi chiar s-a intalnmit cu niste foste vecine, surioare, mai mari decat ea, si a fost foarte fericita sa le vada...poate de-aia a fost asha de brava. salutari mamicilor si pupici bebicilor, boga
Lolipop Lady Sunt multi copii care nu plang in prima zi de gradinita pt ca ei cred ca este doar o vizita scurta. Oameni noi, fete de copii noi, o groaza de jucarii... Insa a doua zi de gradinita, cand isi dau seama ca treaba se repeta, ca vor fi despartiti de parinti in fiecare zi, incepe necazul. Ideea e ca parintii trebuie sa nu cedeze lacrimilor si educatoarele sa-i intampine pe copii cu dragoste si zambetul pe buze. Trebuie rabdare si tact pt a ajuta un copil sa se acomodeze la gradinita. Distragerea joaca un rol important. Mult succes! Liana xxx
dallydy Si eu sunt mamica unui copil care nu a plans nici o clipa la gradinita ,dar as vrea sa va spun ca mi-am pregetit copilul inainte de a-l lasa acolo .Cum?Am mers cu el cu o jumatate de an inainte prin fata gradinitei pe care o alesesem ca sa poata vedea copii care se jucau in curtea gradinitei,facandu-l sa-si doresca sa intre si el in cercul lor ,apoi am mers de cateva ori impreuna sa vedem conditiile de acolo .Intr-adevar este o gradinita foarte frumoasa si dotata cu multe jucarii interesante care l-au atras pe copilul meu facandu-l sa-si doreasca tot mai mult sa mearga acolo .Pentru el a fost ca un vis devenit realitate prima zi de gradi.E aproape cel mai mic din grupa dar s-a integrat foarte bine .Planul meu era acela de a-l lasa doar pana la ora 12.30 dar copilul meu a schimbat treptat acest plan dorind sa doarma si el cu ceilalti copii in patuturile dragalase (nu ca el n-ar avea unul si mai dragut acasa)Poate ca un rol important il au si educatoarele care-i tin in continuu ocupati .Fac dansuri ,engleza ,teatru de papusi plus lucrurile obisnuite .Copilul meu se trezeste dimineata vesel si fericit ca-l astepta ceva nou pentru ca seara inainte de culcare vorbim despre gradi cu interes.Asa ca amintirile despre prima zi de gradi sunt cu lacrimi doar din partea lui tati si a lui mami .Poate ca ar trebui pregatiti copii inainte de a merge la gradinita stiu ca si mama mea a facut la fel cu mine .
radu26 nu este o catastrofa sa planga in primele zile de gradinita, tinand cont de schimbarile la care este supus un copil. Dar, in foarte scurt timp nu o sa mai planga. Acum, daca copilul va invata ca daca cere diverse lucruri ca sa nu mai planga le va primi (aici de fata un album de poze), e posibil sa profite de acest lucru. Eu unul nu m-as hazarda. Oricum, un copil va intui foarte usor ce raspuns vrea sa auda mamica, mai ales daca intrebarea este pusa in asa fel incat sa cuprinda si raspunsul.
xerxe Sper sa aveti dreptate! Si eu incep sa-mi "pregatesc terenul"![hot]
Anina_n Eu am pregatit-o pe Cristina pentru gradinita din primavara, tot povestindu-i despre lucrurile frumoase ce le va face, despre obiectele micute cu care sunt dotate gradinitele(ca in "Alba ca Zapada" [;)] ), despre toti copiii care merg la gradi si chiar iesind la joaca in curtea gradinitei, aceasta nefiind incuiata peste zi. Si nu am avut probleme in prima luna de gradinita. Eram foarte incantati de ea, deoarece este cea mai mica, nu vorbeste prea bine si este si intr-o grupa combinata(copiii de 3-6 ani). [:D] Dar a fost retras partenerul ei de joaca de la gradi, moment din care Cristina a inceput sa planga dimineata inainte de a intra in grupa, cateva zile. Apoi a racit, a stat acasa 1 sapt. si jumatate, din nou a plans vreo 3 zile dimineata, dupa care a inceput sa-i placa sa intre in grupa, dar tot mai plange cate putin, la amiaza, dupa ce se incheie activitatile si se pregatesc de masa si somn. Cand merg dupa ea, imediat imi spune, "P'ans, mami !". Iar raspunsul la intrebarea "Da' de ce ai plans, mami? ", este, "P'ans mami, tati, buni...", adica dupa cei de acasa. [:(] Este grea despartirea de parinti, unii copilasi se adapteaza mai greu la gradinita. Dar depinde foarte mult si de atmosfera de la gradinita, de educatoare si ingrijitoare. Nina, mami de [copil][url="http://www.babiesonline.com/babies/n/ninacristina"] Nina-Cristina[/url] (10.01.2002) [url="http://www.desprecopii.com/forum/topic.asp?ARCHIVE=true&TOPIC_ID=19346"]Povestea nasterii ![/url] [flo2]Paul are nevoie de noi: http://www.ana-design.ch/paul/paul.htm